Connect with us

U.E.

Premierul Boris Johnson i-a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în care prezintă propunerea sa privind frontierea irlandeză: Sper că va oferi baza pentru negocieri rapide spre o soluție

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, cu 29 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

”Sper că aceste propuneri vor putea oferi acum baza pentru negocieri rapide spre o soluţie”, i-a mai transmis premierul britanic lui Juncker.

Un nou protocol în cinci puncte privind granția dintre Republica Irlanda – Irlanda de Nord 

În propunerea înaintată de prim-ministrului britanic denumită ”un nou protocol privind granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord”, mărfurilor care tranzitează provincia nord-irlandeză ar urma să li se aplice normele pieței unice europene, dar Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală, pas care implică noi controale vamale, potrivit BBC. 

Oferta prezentată miercuri ”elimină toate controalele de reglementare pentru schimburile de mărfuri între Irlanda de Nord şi Irlanda, garantând că reglementările pentru mărfuri în Irlanda de Nord vor rămâne aceleaşi ca în restul UE”, a detaliat Johnson, informează DPA, Reuters și AFP, citate de Agerpres

Controalele vamale vor fi realizate ”în mod descentralizat” cu declaraţii electronice, existând ”un număr foarte mic de controale efectuate în clădirile” firmelor vizate, a mai precizat premierul.

Pentru aceasta, vor trebui stabilite ”soluţii creative”, iar procedurile vamale vor trebui simplificate pe parcursul unei perioade de tranziţie, în timp ce cele două părţi ”vor trebui să se angajeze să nu mai desfăşoare niciodată controale la frontiere”, a completat Johnson.

Concret, planul prevedere: 

1. respectarea acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt celor 30 de ani de ciocniri violente între protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită, ce a fost semant la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008,

2. un angajament privind domeniile de îndelungată colaborare Marea Britanie – Irlanda,

3. crearea unei zone de reglementare pe insula irlandeză, care să vizeze toate mărfurile, inclusiv produsele agro-alimentare,

4. Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord vor avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare,

5. după încheierea perioadei de tranziție, Irlanda de Nord va face parte în integralitate din zona vamală a Regatului Unit, nu va mai fi parte a uniunii vamale europene după încheierea perioadei de tranziție. ”Pentru acest Guvern, ieșirea Regatului Unit din uniunea vamală la finalul perioadei de tranziție a reprezentat un punct esențial. Preluarea controlului asupra politicii comerciale este esențială pentru viitoarea noastră viziune. Această propunere este complementară cu dorința menținerii unei frontiere deschise în Irlanda de Nord.  Tranzacțiile comerciale cu mărfuri între Irlanda de Nord și Irlanda reprezintă puțin peste un procent din comerțul total cu mărfuri între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Este rezonabil ca această frontieră să fie gestionată în mod diferit”, este justificat în document.

Acest ultim punct parte să facă trimitere la nemulțumirile unei părți a clasei politice privind mecanismul de backstop, calificat de premierul Boris Johnson ca fiind ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”.

Negociat și stabilit de fostul prim-ministru Theresa May, mecanismul de backstop reprezintă o măsură legală menită să mențină o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord. Acesta ar urma să intre în vigoare în cazul în care – la finalul perioadei de tranziție ce succede ieșirea oficială a Regatului Unit din UE, programată pentru 31 octombrie –  detaliile viitoarei relații comerciale dintre cele două părți nu vor fi fost stabilite.

Astfel, această ”plasă de siguranță” va menține Irlanda de Nord în piața unică până la finalizarea negocierilor comerciale și stabilirea unui acord în acest sens între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Acest lucru presupune că mărfurile vor putea tranzita granița nord-irlandeză fără a fi subiectul unor verificări vamale sau de calitate.

În acest context, întreg Regatul Unit va fi menținut, de asemenea, într-o zonă vamală comună cu UE, lucru ce va garanta lipsa unor tarife sau cote privind comerțul dintre Regatul Unit și UE.

Mulți membri conservatori ai Camerei Comunelor au refuzat să voteze acordul convenit de Theresa May, respins de trei ori în Parlamentul britanic, justificând decizia lor prin teama că Regatului Unit i se vor aplica temporar aceleași norme europene din momentul în care mecanismul de backstop va fi intrat în vigoare, în pofida faptului că Londra, odată ieșită din UE, nu va mai putea avea drept de decizie asupra acestor reglementări.

O altă temere a fost aceea că această ”poliță de asigurare” va fi în vigoare pe o perioadă nedeterminată, lucru ce ar putea îngreuna încercările Londrei de a încheia acorduri comerciale cu alte state din afara Uniunii Europene.

De atfel, însuși Boris Jonhson s-a alăturat celor care au împărtășit aceste temeri.

În scrisoarea înaintă președintelui Consiliului European, Donald Tusk, la 20 august, prim-ministrul britanic spunea că ”plasa de siguranță” ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului.

Care este elementul de noutate al acestor propuneri? 

Regatul Unit propune crearea unei zone unice de reglementare pe insula irlandeză sub umbrela căreia să intre toate mărfurile. Inițial, presa internațională titra că doar produselor alimentare și animalelor ce tranzitează provincia nord-irlandeză li s-ar putea aplica regulile europene.

Această zonă unică de reglementare depinde de aprobarea Executivului și Adunării Legislative Naționale ale Irlandei de Nord, care vor trebui să decidă cu privire la aceasta înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit și la fiecare patru ani după aceea.

În pofida aerului pozitiv pe care îl aduce această propunere, noile prevederi pot reprezenta o problemă pentru Uniunea Europeană și Republica Irlanda. Potrivit prevederilor actuale, o treime din cei 90 de membri ai Adunării Legislative Naționale a Irlandei de Nord pot respinge o măsură pe care nu o agrează.

Îngrijorarea Dublinului este aceea că Partidul Democrat Unionist (DUP), care spijină Guvernul conservator de la Londra, va putea bloca orice aliniere a normelor cu UE, chiar înainte ca acestea să fie puse în aplicare. În prezent Partidul Democrat Unionist deține 28 de locuri în Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord, obținute în urma alegerilor din 2 martie 2017.

Propunerile prezentate miercuri de prim-ministrului Boris Johnson reprezintă rezultatului lungilor negocieri purtate pe partea britanică și cea europeană în ultima perioadă. 

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Președintele Joe Biden și Prima Doamnă Jill Biden vor fi gazdele unei vizite de stat pentru președintele francez Emmanuel Macron și Prima Doamnă a Franței, Brigitte Macron, la 1 decembrie, a anunțat luni Casa Albă.

Evenimentul, care include și un dineu, va fi prima vizită de stat găzduită de Biden după aproape doi ani de mandat. Întârzierea se datorează, în parte, pandemiei Covid-19, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, luni, în timpul unui briefing.

„(Pandemia) COVID a întârziat cu siguranță multe dintre evenimentele în persoană pe care un președinte le găzduiește în mod tradițional la Casa Albă”, a precizat Jean-Pierre.

Vizitele de stat sunt celebrate cu mare pompă şi contrastează astfel cu reuniunile bilaterale organizate de preşedinţii americani pentru liderii străini, relatează Agerpres.

Vizita președintelui Macron și a soției sale, Brigitte Macron, „va sublinia relația profundă și de durată dintre Statele Unite și Franța, cel mai vechi aliat al nostru”, a afirmat Jean-Pierre. „Relația noastră strânsă cu Franța se bazează pe valorile noastre democratice comune, pe legăturile economice și pe cooperarea în domeniul apărării și securității”, a adăugat aceasta.

Liderii vor discuta despre parteneriatul franco-american „strâns și continuu” în ceea ce privește provocările globale comune și domeniile de interes bilateral, a mai precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Biden și Macron s-au mai întâlnit anterior, inclusiv recent la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York, și au colaborat îndeaproape pe o serie de probleme, cum ar fi războiul din Ucraina, a precizat Jean-Pierre.

Macron a fost, de asemenea, primul lider străin care a participat la un dineu de stat în timpul administrației fostului președinte Donald Trump, în 2018, fiind însoțit de Prima Doamnă a Franței.

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

Published

on

© Vasile Blaga

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) a declarat, după vizita Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) în România, că speră că felul în care țara noastră a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta „ultimul argument” în favoarea deciziei politice de aderare a României la spațiul Schengen. 

Astfel, deputatul european a tras trei concluzii după misiunea Comisiei LIBE din Parlamentul European de săptămâna trecută din România.

Potrivit lui Vasile Blaga,  România s-a dovedit un model pentru țările învecinate conflictului dintre Rusia și Ucraina – „un model de capacitate administrativă de a gestiona criza refugiaților”, dar și „un model de solidaritate a cetățenilor români în fața dramei oamenilor din țara vecină care au fost forțați să ne treacă granița”.

El a menționat și zona ONG-urilor, al căror aport a fost „cel puțin semnificativ, dacă nu vital” în această criză.

„A doua concluzie e legată de nevoia continuă de finanțare din partea Uniunii Europene a statelor afectate de criza din Ucraina, implicit și România. Din Parlamentul European, alături de colegii mei, vom face în continuare presiuni pentru suplimentarea ajutoarelor financiare – atât pentru zona umanitară, cât și pentru sectoarele economice grav afectate de războiul de la granițele noastre”, a adăugat europarlamentarul. 

Ultima concluzie menționată de deputatul european a fost legată de aderarea României la spațiul Schengen.

„Gestionarea acestei crize de la granița României pune din nou în lumină capacitățile tehnice pe care țara noastră le deține și care demonstrează a mia oară întregului spațiu european că punerea între paranteze a integrării României în spațiul Schengen în toți acești ani este o gravă eroare și o mare nedreptate făcută atât țării noastre, cât și Bulgariei și sper că felul în care România a gestionat criza generată de războiul din Ucraina va reprezenta ultimul argument în favoarea deciziei politice de aderare a României la Schengen”, a mai declarat Vasile Blaga pentru CaleaEuropeană.ro.    

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) condamnă ”ferm abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici, care cer, pentru a zecea zi la rând, să se facă dreptate în cazul tinerei Mahsa Amini, care a decedat în condiții suspecte, existând suspiciuni că a fost torturată de poliție.

”Pe 16 septembrie, Mahsa Amini, o studentă în vârstă de 22 de ani, a murit după ce poliția iraniană a moralității a arestat-o și a bătut-o, fiind acuzată că a încălcat legea iraniană conform căreia femeile au obligația de a-și acoperi capul, mâinile, picioarele. Moartea ei și restricțiile asupra libertăților personale introduse de Republica Islamică, care au efect devastator în special asupra femeilor, duc la proteste antiguvernamentale în Iran. Grupurile pentru drepturile omului au raportat că cel puțin 35 persoane au fost ucise în demonstrații, care au fost întâmpinate cu o represiune puternică de către autorități.   Condamn ferm abuzul autorităților și Guvernului Republicii Islamice iar împreună cu alți deputați, solicit aplicarea regimului de sancțiuni globale al UE pentru drepturile omului. Vom propune de asemenea sancțiuni împotriva poliției morale din Iran și a altor agenții iraniene de aplicare a legii și solicităm interzicerea exportul de software de recunoaștere facială al UE pe care autoritățile iraniene intenționează să-l folosească pentru detectați pasagerii din metrou care sunt îmbrăcați necorespunzător conform decretului <<hijab și castitate>> ”, a anunțat eurodeputatul, care va fi cosemnatarul unei scrisori adresate Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Daniel Buda a mai punctat că ”trebuie să fim uniți pentru a proteja drepturile omului, femeilor și respectarea demnității umane”.

De altfel, Înaltul Reprezentat al UE a anunțat că blocul european ia în considerare toate opțiunile înainte de următorul Consiliul de Afaceri Externe, pentru ”a aborda uciderea lui Mahsa Amini și modul în care forțele de securitate iraniene au răspuns la demonstrațiile care au urmat”.

Iranienii au ieșit în stradă pentru a zecea seară la rând pentru a protesta împotriva morții Mahsei Amini, sfidând un avertisment din partea sistemului judiciar.

Oficial, cel puțin 41 de persoane au murit de la începutul tulburărilor, majoritatea protestatari, dar și membri ai forțelor de securitate, dar sursele spun că cifra reală este mai mare.

Continue Reading

Facebook

SUA1 min ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL4 mins ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE11 mins ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA13 mins ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA27 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA17 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending