Connect with us

U.E.

Premierul Boris Johnson i-a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în care prezintă propunerea sa privind frontierea irlandeză: Sper că va oferi baza pentru negocieri rapide spre o soluție

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, cu 29 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

”Sper că aceste propuneri vor putea oferi acum baza pentru negocieri rapide spre o soluţie”, i-a mai transmis premierul britanic lui Juncker.

Un nou protocol în cinci puncte privind granția dintre Republica Irlanda – Irlanda de Nord 

În propunerea înaintată de prim-ministrului britanic denumită ”un nou protocol privind granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord”, mărfurilor care tranzitează provincia nord-irlandeză ar urma să li se aplice normele pieței unice europene, dar Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală, pas care implică noi controale vamale, potrivit BBC. 

Oferta prezentată miercuri ”elimină toate controalele de reglementare pentru schimburile de mărfuri între Irlanda de Nord şi Irlanda, garantând că reglementările pentru mărfuri în Irlanda de Nord vor rămâne aceleaşi ca în restul UE”, a detaliat Johnson, informează DPA, Reuters și AFP, citate de Agerpres

Controalele vamale vor fi realizate ”în mod descentralizat” cu declaraţii electronice, existând ”un număr foarte mic de controale efectuate în clădirile” firmelor vizate, a mai precizat premierul.

Pentru aceasta, vor trebui stabilite ”soluţii creative”, iar procedurile vamale vor trebui simplificate pe parcursul unei perioade de tranziţie, în timp ce cele două părţi ”vor trebui să se angajeze să nu mai desfăşoare niciodată controale la frontiere”, a completat Johnson.

Concret, planul prevedere: 

1. respectarea acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt celor 30 de ani de ciocniri violente între protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită, ce a fost semant la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008,

2. un angajament privind domeniile de îndelungată colaborare Marea Britanie – Irlanda,

3. crearea unei zone de reglementare pe insula irlandeză, care să vizeze toate mărfurile, inclusiv produsele agro-alimentare,

4. Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord vor avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare,

5. după încheierea perioadei de tranziție, Irlanda de Nord va face parte în integralitate din zona vamală a Regatului Unit, nu va mai fi parte a uniunii vamale europene după încheierea perioadei de tranziție. ”Pentru acest Guvern, ieșirea Regatului Unit din uniunea vamală la finalul perioadei de tranziție a reprezentat un punct esențial. Preluarea controlului asupra politicii comerciale este esențială pentru viitoarea noastră viziune. Această propunere este complementară cu dorința menținerii unei frontiere deschise în Irlanda de Nord.  Tranzacțiile comerciale cu mărfuri între Irlanda de Nord și Irlanda reprezintă puțin peste un procent din comerțul total cu mărfuri între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Este rezonabil ca această frontieră să fie gestionată în mod diferit”, este justificat în document.

Acest ultim punct parte să facă trimitere la nemulțumirile unei părți a clasei politice privind mecanismul de backstop, calificat de premierul Boris Johnson ca fiind ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”.

Negociat și stabilit de fostul prim-ministru Theresa May, mecanismul de backstop reprezintă o măsură legală menită să mențină o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord. Acesta ar urma să intre în vigoare în cazul în care – la finalul perioadei de tranziție ce succede ieșirea oficială a Regatului Unit din UE, programată pentru 31 octombrie –  detaliile viitoarei relații comerciale dintre cele două părți nu vor fi fost stabilite.

Astfel, această ”plasă de siguranță” va menține Irlanda de Nord în piața unică până la finalizarea negocierilor comerciale și stabilirea unui acord în acest sens între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Acest lucru presupune că mărfurile vor putea tranzita granița nord-irlandeză fără a fi subiectul unor verificări vamale sau de calitate.

În acest context, întreg Regatul Unit va fi menținut, de asemenea, într-o zonă vamală comună cu UE, lucru ce va garanta lipsa unor tarife sau cote privind comerțul dintre Regatul Unit și UE.

Mulți membri conservatori ai Camerei Comunelor au refuzat să voteze acordul convenit de Theresa May, respins de trei ori în Parlamentul britanic, justificând decizia lor prin teama că Regatului Unit i se vor aplica temporar aceleași norme europene din momentul în care mecanismul de backstop va fi intrat în vigoare, în pofida faptului că Londra, odată ieșită din UE, nu va mai putea avea drept de decizie asupra acestor reglementări.

O altă temere a fost aceea că această ”poliță de asigurare” va fi în vigoare pe o perioadă nedeterminată, lucru ce ar putea îngreuna încercările Londrei de a încheia acorduri comerciale cu alte state din afara Uniunii Europene.

De atfel, însuși Boris Jonhson s-a alăturat celor care au împărtășit aceste temeri.

În scrisoarea înaintă președintelui Consiliului European, Donald Tusk, la 20 august, prim-ministrul britanic spunea că ”plasa de siguranță” ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului.

Care este elementul de noutate al acestor propuneri? 

Regatul Unit propune crearea unei zone unice de reglementare pe insula irlandeză sub umbrela căreia să intre toate mărfurile. Inițial, presa internațională titra că doar produselor alimentare și animalelor ce tranzitează provincia nord-irlandeză li s-ar putea aplica regulile europene.

Această zonă unică de reglementare depinde de aprobarea Executivului și Adunării Legislative Naționale ale Irlandei de Nord, care vor trebui să decidă cu privire la aceasta înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit și la fiecare patru ani după aceea.

În pofida aerului pozitiv pe care îl aduce această propunere, noile prevederi pot reprezenta o problemă pentru Uniunea Europeană și Republica Irlanda. Potrivit prevederilor actuale, o treime din cei 90 de membri ai Adunării Legislative Naționale a Irlandei de Nord pot respinge o măsură pe care nu o agrează.

Îngrijorarea Dublinului este aceea că Partidul Democrat Unionist (DUP), care spijină Guvernul conservator de la Londra, va putea bloca orice aliniere a normelor cu UE, chiar înainte ca acestea să fie puse în aplicare. În prezent Partidul Democrat Unionist deține 28 de locuri în Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord, obținute în urma alegerilor din 2 martie 2017.

Propunerile prezentate miercuri de prim-ministrului Boris Johnson reprezintă rezultatului lungilor negocieri purtate pe partea britanică și cea europeană în ultima perioadă. 

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a trimis o scrisoare de întârziere mai multor state care nu au comunicat încă măsurile de transpunere integrală a unor directive UE în domeniile fiscalității și uniunii vamale, aceste țări, printre ele aflându-se și România, având două luni la dispoziție pentru a răspunde scrisorii în cauză și pentru a transpune directivele respective în legislația națională, în caz contrar instituția poate emite un aviz motivat.

Combaterea evaziunii fiscale:  noi norme de cooperare administrativă între autoritățile fiscale în contextul utilizării platformelor digitale de către contribuabili

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în martie 2021, Consiliul a adoptat o modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (Directiva UE 2021/ 514 – DAC7).

În temeiul DAC7, platformele digitale, cum ar fi site-urile web și aplicațiile mobile, care permit contribuabililor să vândă bunuri, să ofere servicii personale online și offline sau să închirieze bunuri imobile sau mijloace de transport, trebuie să raporteze contribuabilii respectivi și activitățile economice ale acestora.

Aceste informații vor ajuta autoritățile fiscale din statele membre ale respectivilor contribuabili să prevină evaziunea fiscală sau raportarea eronată prin utilizarea platformelor digitale.

Toate statele membre trebuiau să transpună directiva în legislația lor națională și să informeze Comisia cu privire la aceasta până la 31 decembrie 2022. Următoarele state membre nu au notificat sau au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a DAC7 și primesc astăzi o scrisoare de punere în întârziere: Belgia, Estonia, Grecia, Spania, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia.

Protecția consumatorilor: protejarea intereselor colective ale consumatorilor prin intermediul mecanismului acțiunilor reprezentative

Directiva privind acțiunile reprezentative (UE) 2020/1828 urmărește să garanteze că toți consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile lor în temeiul legislației Uniunii.

Aceasta va împuternici entitățile calificate să lanseze acțiuni reprezentative în numele consumatorilor și va introduce prerogative de sancționare mai puternice pentru autoritățile de protecție a consumatorilor din statele membre.

Această acțiune reprezentativă va permite unei entități calificate, cum ar fi o organizație de consumatori, să solicite despăgubiri, precum compensații, înlocuiri sau reparații, pentru un grup de consumatori care au fost afectați de o practică comercială ilegală. Întrucât directiva a intrat în vigoare în decembrie 2020, statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația națională și pentru a informa Comisia.

Deși în majoritatea statelor membre se lucrează în prezent la adoptarea legilor, un număr mare de state membre nu au reușit să notifice măsurile naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul stabilit, cel de 25 decembrie 2022 și, prin urmare, vor primi scrisori de punere în întârziere:  Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Continue Reading

U.E.

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

Published

on

© European Union 2020

Cancelarul german, Olaf Scholz, a ținut să clarifice că țara sa nu este parte directă în războiul din Ucraina, chiar dacă a decis să furnizeze Kievului tancuri de luptă, o decizie adoptată după săptămâni de demersuri, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Acesta este un război între Rusia şi Ucraina”, a spus cancelarul german sâmbătă seara, în timpul unei conferinţe de presă de la Buenos Aires, prima oprire a vizitei sale de patru zile în America Latină.

Faptul că Germania furnizează Kievului “ajutor financiar, umanitar sau arme” nu a schimbat acest lucru, a adăugat Scholz.

Germania va face tot posibilul pentru a preveni o escaladare care să ducă la un război între Rusia şi statele membre NATO, a spus el. ”Pentru noi nici nu se pune problema. Vom face tot ce putem pentru a ne asigura că asta nu se întâmplă”, a adăugat Scholz.

Explicațiile sale apar în urma unor remarci ale ministrului de externe, Annalena Baerbock, care a lansat un apel la coeziune în rândul aliaților occidentali, punctând că ”luptăm un război împotriva Rusiei, nu unul cu celălalt”.

Aceste declarații au aprins spiritele în Rusia, unde media de stat ruse au folosit declarația pentru a susține că Germania și alte țări UE sunt parte directe ale războiului din Ucraina, chiar dacă MAE german a revenit ulterior și a calificat practica drept una ce se încadrează în logica propagandei.

Cancelarul german a mai spus că va continua să discute cu Putin, în încercare de a-l convinge să pună capăt războiului declanșat în Ucraina.

O declarație similară a avut și președintele francez, Emmanuel Macron, care a respins criticile legale de continuarea dialogului cu Moscova.

Cât privește furnizarea de tancuri de luptă Kievului, decizia Berlinului a venit după ample eforturi de convingere, depuse cu precădere de Polonia, hotărâre succedată la scurtă vreme de anunțul Statelor Unite de a oferi Ucrainei 31 de tancuri Abrams.

Urgența sprijinului miliatar reclamată de partea ucraineană prin mai multe voci, dintre care cea mai puternică este cea a președintelui Volodimir Zelenski, vine pe fondul îngrijorărilor că Rusia se regrupează pentru a porni o nouă ofensivă în această vară.

Continue Reading

U.E.

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

Published

on

© Giorgia Meloni/ Twitter

Italia a semnat sâmbătă un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale, cu prilejul vizitei efectuate de premierul italian, Georgia Meloni, în țara nord africană pentru a aborda teme legate de energie și migrațiune, informează Politico Europe.

Această țară europeană, la fel ca alte state, și-a îndreptat privirea către Africa de Nord în căutările sale de a înlocui gazul rusesc cu alte surse de energie, pe fondul conflictului neprovocat declanșat de Moscova în Ucraina.

Acordul de sâmbătă a fost semnat de National Oil Corp. din Libia și de Eni din Italia. Cele două companii au declarat că vor investi 8 miliarde de dolari în dezvoltarea gazelor, precum și în energie solară și captarea carbonului, potrivit Reuters.

Înțelegerea stabilită între cele două țări reprezintă cea mai mare investiție individuală în sectorul energetic al Libiei din ultimele două decenii, apreciază Associated Press.

Directorul executiv al Eni, Claudio Descalzi a fost un vocal susținător al ideii ca Europa să se îndrepte către Africa pentru a-și satisface nevoile de aprovizionare cu energie.

La începutul acestei săptămâni, Meloni a efectuat o vizită în Algeria, principalul furnizor de gaze naturale al Italiei, unde Eni și compania energetică de stat algeriană Sonatrach au semnat un nou acord de colaborare menit să consolideze securitatea energetică și să stimuleze eforturile de reducere a emisiilor de carbon. Anul trecut, Algeria a devenit unul dintre principalii parteneri strategici ai Italiei, după ce a înlocuit Rusia ca fiind cel mai mare furnizor de energie al țării europene.

Conform celor mai recente date oferite de Eurostat, comerțul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat în urma invaziei în Ucraina, UE impunând restricții asupra importurilor și exporturilor, efectele fiind vizibile în ultimele luni.

Luând în considerare valorile ajustate sezonier, atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelurile anterioare invaziei Rusiei.

Importurile UE din Rusia au scăzut de la 6,4% la 3,8% între februarie 2022 și septembrie 2022. În aceeași perioadă, exporturile UE către Rusia au scăzut de la 2,3% la 1,1%.

Deficitul comercial al UE în relația cu Rusia a atins un vârf de 19,6 miliarde de euro în martie 2022. Acesta a scăzut apoi progresiv și în septembrie 2022 s-a situat la 9,7 miliarde de euro.

Dacă ne uităm sectorial, se observă o scădere dramatică a importurilor UE de cărbune, gaze naturale, petrol, îngrășăminte, fier și oțel din Rusia, în vreme ce în cazul importurilor de nichel din această țară se constată o creștere ușoară.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.7 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO9 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.10 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.12 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO24 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA24 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO1 day ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO2 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending