Connect with us

U.E.

Premierul Boris Johnson i-a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în care prezintă propunerea sa privind frontierea irlandeză: Sper că va oferi baza pentru negocieri rapide spre o soluție

Published

on

Premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, cu 29 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

”Sper că aceste propuneri vor putea oferi acum baza pentru negocieri rapide spre o soluţie”, i-a mai transmis premierul britanic lui Juncker.

Un nou protocol în cinci puncte privind granția dintre Republica Irlanda – Irlanda de Nord 

În propunerea înaintată de prim-ministrului britanic denumită ”un nou protocol privind granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord”, mărfurilor care tranzitează provincia nord-irlandeză ar urma să li se aplice normele pieței unice europene, dar Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală, pas care implică noi controale vamale, potrivit BBC. 

Oferta prezentată miercuri ”elimină toate controalele de reglementare pentru schimburile de mărfuri între Irlanda de Nord şi Irlanda, garantând că reglementările pentru mărfuri în Irlanda de Nord vor rămâne aceleaşi ca în restul UE”, a detaliat Johnson, informează DPA, Reuters și AFP, citate de Agerpres

Controalele vamale vor fi realizate ”în mod descentralizat” cu declaraţii electronice, existând ”un număr foarte mic de controale efectuate în clădirile” firmelor vizate, a mai precizat premierul.

Pentru aceasta, vor trebui stabilite ”soluţii creative”, iar procedurile vamale vor trebui simplificate pe parcursul unei perioade de tranziţie, în timp ce cele două părţi ”vor trebui să se angajeze să nu mai desfăşoare niciodată controale la frontiere”, a completat Johnson.

Concret, planul prevedere: 

1. respectarea acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt celor 30 de ani de ciocniri violente între protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită, ce a fost semant la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008,

2. un angajament privind domeniile de îndelungată colaborare Marea Britanie – Irlanda,

3. crearea unei zone de reglementare pe insula irlandeză, care să vizeze toate mărfurile, inclusiv produsele agro-alimentare,

4. Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord vor avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare,

5. după încheierea perioadei de tranziție, Irlanda de Nord va face parte în integralitate din zona vamală a Regatului Unit, nu va mai fi parte a uniunii vamale europene după încheierea perioadei de tranziție. ”Pentru acest Guvern, ieșirea Regatului Unit din uniunea vamală la finalul perioadei de tranziție a reprezentat un punct esențial. Preluarea controlului asupra politicii comerciale este esențială pentru viitoarea noastră viziune. Această propunere este complementară cu dorința menținerii unei frontiere deschise în Irlanda de Nord.  Tranzacțiile comerciale cu mărfuri între Irlanda de Nord și Irlanda reprezintă puțin peste un procent din comerțul total cu mărfuri între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Este rezonabil ca această frontieră să fie gestionată în mod diferit”, este justificat în document.

Acest ultim punct parte să facă trimitere la nemulțumirile unei părți a clasei politice privind mecanismul de backstop, calificat de premierul Boris Johnson ca fiind ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”.

Negociat și stabilit de fostul prim-ministru Theresa May, mecanismul de backstop reprezintă o măsură legală menită să mențină o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord. Acesta ar urma să intre în vigoare în cazul în care – la finalul perioadei de tranziție ce succede ieșirea oficială a Regatului Unit din UE, programată pentru 31 octombrie –  detaliile viitoarei relații comerciale dintre cele două părți nu vor fi fost stabilite.

Astfel, această ”plasă de siguranță” va menține Irlanda de Nord în piața unică până la finalizarea negocierilor comerciale și stabilirea unui acord în acest sens între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Acest lucru presupune că mărfurile vor putea tranzita granița nord-irlandeză fără a fi subiectul unor verificări vamale sau de calitate.

În acest context, întreg Regatul Unit va fi menținut, de asemenea, într-o zonă vamală comună cu UE, lucru ce va garanta lipsa unor tarife sau cote privind comerțul dintre Regatul Unit și UE.

Mulți membri conservatori ai Camerei Comunelor au refuzat să voteze acordul convenit de Theresa May, respins de trei ori în Parlamentul britanic, justificând decizia lor prin teama că Regatului Unit i se vor aplica temporar aceleași norme europene din momentul în care mecanismul de backstop va fi intrat în vigoare, în pofida faptului că Londra, odată ieșită din UE, nu va mai putea avea drept de decizie asupra acestor reglementări.

O altă temere a fost aceea că această ”poliță de asigurare” va fi în vigoare pe o perioadă nedeterminată, lucru ce ar putea îngreuna încercările Londrei de a încheia acorduri comerciale cu alte state din afara Uniunii Europene.

De atfel, însuși Boris Jonhson s-a alăturat celor care au împărtășit aceste temeri.

În scrisoarea înaintă președintelui Consiliului European, Donald Tusk, la 20 august, prim-ministrul britanic spunea că ”plasa de siguranță” ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului.

Care este elementul de noutate al acestor propuneri? 

Regatul Unit propune crearea unei zone unice de reglementare pe insula irlandeză sub umbrela căreia să intre toate mărfurile. Inițial, presa internațională titra că doar produselor alimentare și animalelor ce tranzitează provincia nord-irlandeză li s-ar putea aplica regulile europene.

Această zonă unică de reglementare depinde de aprobarea Executivului și Adunării Legislative Naționale ale Irlandei de Nord, care vor trebui să decidă cu privire la aceasta înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit și la fiecare patru ani după aceea.

În pofida aerului pozitiv pe care îl aduce această propunere, noile prevederi pot reprezenta o problemă pentru Uniunea Europeană și Republica Irlanda. Potrivit prevederilor actuale, o treime din cei 90 de membri ai Adunării Legislative Naționale a Irlandei de Nord pot respinge o măsură pe care nu o agrează.

Îngrijorarea Dublinului este aceea că Partidul Democrat Unionist (DUP), care spijină Guvernul conservator de la Londra, va putea bloca orice aliniere a normelor cu UE, chiar înainte ca acestea să fie puse în aplicare. În prezent Partidul Democrat Unionist deține 28 de locuri în Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord, obținute în urma alegerilor din 2 martie 2017.

Propunerile prezentate miercuri de prim-ministrului Boris Johnson reprezintă rezultatului lungilor negocieri purtate pe partea britanică și cea europeană în ultima perioadă. 

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

GENERAL

Siria: Franța cere Germaniei, Rusiei și Turciei să se reunească „cât mai curând posibil” în cadrul unui summit pentru evitarea unui dezastru umanitar

Published

on

© G20 Japan/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria cu Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării, informează Agerpres.

„Trebuie să avem o întâlnire cât mai curând posibil cu Germania, Rusia și Turcia în așa-numitul format Istanbul”, a spus Macron după un summitul special al Consiliului European de la Bruxelles.

Comentariile liderului francez vin pe fondul avertizmentului de vineri al ONU că lupta din Idlib, ultimul bastion controlat de forțele rebele, ar putea „sfârși într-o baie de sânge”.

„Forțele guvernamentale siriene susținute de Rusia continuă să avanseze în regiunea Idlib din nord-vestul Siriei, în ciuda apelurilor de a opri această ofensivă care riscă să provoace un dezastru umanitar, o escaladare a conflictului și o criză migratorie”, a declarat Macron jurnaliștilor.

„Am fost foarte clar cu președintele Erdogan și cu președintele Putin cu privire la responsabilitățile lor”, a adăugat liderul francez.

Macron și cancelarul german Angela Merkel au discutat joi despre posibilitatea organizării unui summit în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și cu președintele rus Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu există încă o decizie clară în această privință și dacă cei patru lideri consideră că este necesar”, atunci Rusia nu exclude o astfel de întâlnire.

Președinția turcă nu a comentat, dar președintele Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

De asemenea, liderii UE au cerut încetarea ofensivei din Idlib într-o declarație emisă în timpul summitului european.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Surse europene: România, Italia și Portugalia, desemnate de grupul țărilor ”Prietenii unui buget ambițios” să pregătească propuneri pentru ajungerea la un acord privind bugetul UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Bruxelles

România, Italia și Portugalia au fost desemnate de statele membre ale UE ce fac parte din grupul ”Prietenii unui buget ambițios” să pregătească propuneri bugetare care să sprijine ajungerea la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027 după eșecul tratativelor de la summitul extraordinar al Consiliului European.

”Președintele Consiliul European Charles Michel și Comisia Europeană vor lucra la o propunere de compromis. Cele trei state – România, Italia și Portugalia – au fost desemnate de prietenii unui buget ambițios (n.r. – prietenii coeziunii) să pregatească propuneri care să sprijine ajungerea la un acord”, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Italia, Portugalia și România au primit mandatul de a elabora la o contra-propunere pentru un buget multianual european mult mai ambițios, a afirmat și premierul italian Giuseppe Conte la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles.

Italia a primit mandatul, împreună cu România şi Portugalia, de a elabora o contra-propunere în conformitate cu acest plan ambiţios. Este mult de lucru şi vom începe deja în următoarele zile să elaborăm o contra-propunere, pentru o Europă mai ambiţioasă. Perspectiva este de a aplica riguros criteriul solidarităţii, pe care Italia îl aplică la nivel extins. Este mult de lucru, se pot afirma aceste principii cu instrumente financiare adecvate”, a spus premierul italian, citat de Politico Europe

Afirmațiile au venit în contextul în care cei 17 lideri ai statelor UE din grupul ”Prietenii Coeziunii”, inclusiv președintele Klaus Iohannis și premierul Giuseppe Conte, au avut vineri două reuniuni de coordonare în marja summitului de la Bruxelles, la una dintre acestea participând și cancelarul german Angela Merkel. De altfel, cei 17 lideri au decis că grupul ”Prietenii coeziunii” să se numească ”Prietenii unei Europe ambițioase”, obiectivul fiind obținerea unui buget ambițios, în interesul Europei și al cetățenilor europeni.

Dintre liderii prezenți în acest format, și premierul portughez și cel spaniol s-au arătat dezamăgiți atât de propunerea de buget venită din partea președintelui Charles Michel, și care a făcut obiectul negocierilor la summit și la întâlnirile separate, cât și de documentul tehnic propus de Comisia Europeană spre un compromis.

În aceeași linie, premierul croat Andrej Plenkovic, un alt lider al grupului menționat, nu a exclus faptul că un acord ar putea fi obținut în timpul viitoarei președinții a Consiliului, când Germania va fi la cârma discuțiilor. De altfel, cancelarul german Angela Merkel a spus că nu este clar când va fi convocat următorul summit privind bugetul UE. 

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending