Discrepanța de investiții în infrastructură între Europa Centrală și de Est și Europa Occidentală este de 1,15 trilioane de euro (1.150 de miliarde de euro), arată un studiu dedicat al Fondului Monetar Internațional prezentat luni la Tallinn și realizat în contextul summitului Inițiativelor celor Trei Mări care va avea loc la 19 octombrie, în format videoconferință, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Obiectivul său principal este de a oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare, convergență şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări – Adriatică, Baltică şi Neagră – în trei domenii principale: energie, transporturi şi digital. Partenerii cheie ai inițiativei sunt Germania, UE și Statele Unite.

Studiul FMI a fost prezentat în prezența președintei Estoniei, Kersti Kaljulaid, a comisarului european pentru energie, Kadri Simson, și a directorului Fondului Monetar Internațional.

Studiul a analizat dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) și a constatat că, deși acestea au realizat progrese remarcabile în ultimii 30 de ani, trebuie în primul rând să investească în proiecte de infrastructură care conectează regiunea – în special acele proiecte care susțin digitalizarea, economia inteligentă și obiectivele climatice – pentru a atinge nivelul țărilor europene mai dezvoltate, adică UE15.

Summitul din Tallinn din luna octombrie urmează summitului de la Llubjana din 2019 și, în special, summitului de la București din 2018, când au fost luate o serie de decizii importante. Atunci, a fost marcată trecerea Inițiativei într-o nouă etapă de maturitate politico-economică prin adoptarea unei liste de 27 proiecte prioritare de interconectare a I3M în cele trei domenii cheie – transport, energie, digital, prin organizarea primului Forum de Afaceri al I3M, prin inițierea Fondului de Investiții și prin crearea Rețelei I3M de Camere de Comerț și prin participarea la nivel înalt, în calitate de parteneri, a Comisiei Europene, a Statelor Unite și a Germaniei.

De altfel, studiul FMI subliniază că, începând cu iunie 2020, Polonia și România s-au angajat să aloce 500 de milioane de euro pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, în timp ce alte state al inițiativei, precum Estonia, Ungaria sau Letonia și-au manifestat această intenție.

Documentul consemnează și angajamentul SUA de a aloca finanțări pentru proiectele I3M, având în vedere că secretarul de stat american, Mike Pompeo, a utilizat prilejul Conferinței de Securitate de la Munchen din luna februarie pentru a anunța investiții de 1 miliard de euro.

Fondul de Investiții al I3M își propune să strângă 5 miliarde de euro care să genereze ulterior invesitții de până la 100 de miliarde de euro. Cele 12 state ale Inițiativei reunesc 28% din PIB-ul Uniunii Europene. Studiul publicat de FMI apare și în contextul în care țările UE, Comisia Europeană și Parlamentul European urmează să adopte forma finală a programului de redresare economică a UE, un plan gigantic de 1.824 de miliarde de euro, compus din instrumentul Next Generation EU și bugetul plurianual pe șapte ani.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Din cele 27 de proiecte prioritare ale inițiativei, șase au fost propuse de România, câte două pentru fiecare domeniu (energie, digital și infrastructură):

1) crearea unei platforme digitale inteligente pentru monitorizarea în timp real a apelor din bazinele hidrografice aflate în regiunea Iniţiativei celor 3 Mări, care va oferi posibilitatea monitorizării factorilor de poluare, dar şi de efectuare a unor analize de risc;

2) crearea unei platforme digitale inteligente pentru tranzacţionarea serviciilor de transport şi logistică, iar a treia propunere a României se referă la definirea şi dezvoltarea unei foi de parcurs către un sector energetic digitalizat şi sustenabil şi crearea unei platforme digitale în domeniul stocării energiei;

3) proiectul FAIRway Danube, care are ca obiectiv general implementarea Master Planului pentru Reabilitarea şi Întreţinerea Şenalului Dunării şi Afluenţilor săi Navigabili, elaborat în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării;

4) proiectul RAIL 2 SEA – “Modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa”, care are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României, cu o lungime totală de 3.663 km.

5) dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA, faza 1 şi 2), amplificarea coridorului bidirecţional de transport gaze natural Bulgaria – România – Ungaria – Austria (faza 3 a BRUA);

6) dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic de Transport pentru gazele naturale de la ţărmul Mării Negre (de la Marea Neagră la Podişor).

Un alt proiect foarte important în cadrul inițiativei, promovat de Polonia și care privește și România, este Via Carpatia, un traseu transeuropean aflat în implementare, care va face legătura între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Egee.

Traseul va începe în Lituania, la Klaipėda, continuă în Polonia, pe ruta Białystok – Lublin – Rzeszów, în Slovacia la Presov – Koszice și în Ungaria prin Miskolc – Debrecen. Pe teritoriul României traseul va avea două direcții, una spre portul Constanța, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Făget – Deva – Orăștie – Sibiu – Pitești – București – Constanța – Marea Neagră și alta spre frontiera româno-bulgară la podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Episcopia Bihor – Oradea – Arad – Timișoara – Lugoj – Caransebeș – Herculane – Orșova – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, cu ramificația proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.

Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state.

Franța, Lituania și Letonia au propus Uniunii Europene un plan de protejare a alegerilor în Europa împotriva atacurilor cibernetice și dezinformării, au anunțat luni, la Vilnius, în cadrul unei conferințe de presă, președinții francez și lituanian, Emmanuel Macron și Gitanas Nauseda, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Atacrile cibernetice și dezinformarea, care au devenit din ce în ce mai frecvente și distructive, după a revelat și criza COVID-19, reprezintă o amenințare la adresa democrației și coeziunii sociale ca urmare a influenței pe care o au asupra dezbaterii și politicilor publice, dar și campaniilor electorale. La inițiativa Comisiei Europene, un Cod de bune practici privind dezinformarea a fost adoptat și o rețea electorală europeană a fost creată în 2018 pentru a permite autorităților naționale să identifice rapid amenințările în cadrul alegerilor europene, pentru a face schimb de informații și pentru a pune în aplicare un răspuns coordonat. Noi, ca democrații europene, considerăm că ar trebui să mergem mai departe”, au transmis cele trei state într-o declarație comună a celor doi președinți ai Franței și Lituaniei, Emmanuel Macron și Gitanas Nauseda și a premierului leton, Artur Krinsjanis Karins, potrivit unui comunicat al MAE francez.

Acestea consideră că Planul eupean de acțiune privind democrația, anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în cadrul prezentării priorităților sale în fața Parlamentului European, la 16 iulie 2019, ar trebui să cuprindă următoarele măsuri: un mecanism comun de protejare a alegerilor, consolidarea rezilienței europene în fața dezinformării și un control mai strict asupra finanțării partidelor europene de către entități străine.

”Trebuie să ne asigurăm că procesele electorale, atât cele de la nivel național, cât și cele de la nivel european, se desfășoară în condiții de siguranță, garantând integritatea rezultatelor electroale”, este precizat în declarația comună mai sus amintită, în care Franța, Lituania și Letonia propun ca prin acest mecanism să se stabilească un grup de experți la nivel național care ar putea oferi ajutor oricărui stat membru care solicită spriijinul pentru a-și proteja sistemul electoral de atacuri”.

Aceste țări semnalează că ”finanțarea partidelor europene este subiectul unor reguli specifice, dar nu este suficient pentru a ne proteja democrațiile de influențele externe. În pofida interdicției ca partidele politice europene să accepte finanțare din afara Uniunii Europene, încă există portițe, cu precădere în ceea ce privește finanțarea indirectă. Facem apel la revizuirea Regulamentului 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, prin care să se interzică nu doar finanțarea directă a partidelor europene de către părți externe, dar și finanțarea externă indirectă (prin partide naționale sau donații private). Aceste revizuiri ar trebui să intre în vigoare înainte de viitoarele alegeri europene, programate pentru anul 2024”, semnalează cele trei țări.

Emmanuel Macron a început luni o vizită de trei zile în Lituania și Letonia, înaintea unui summit extraordinar al UE unde se așteaptă ca pe agendă să se afle, printre altele, și dinamica evenimentelor din Belarus și sancțiuni împotriva unor oficiali de la Minsk, după ce miniștrii de externe din țările UE au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Într-un gest în avans, Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni împotriva a 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv împotriva lui Lukanșenko, care a fost declarat persona non-grata.

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, consideră că România, care este dependentă de cărbune, are nevoie de timp pentru a se adapta la schimbările cerute de tranziția ecologică și pentru a-și asigura securitatea energetică.

Cristian Bușoi, împreună cu ministrul pentru Energie din Lituania, Žygimantas Vaičiūnas, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Diederik Samsom, și CEO-ul Grupului de guvernare REN 21, Rana Adib, a participat la dezbaterea “Generation Solar: propuneri concrete pentru un plan de recuperare cu energie solară”.

„Până în luna martie a acestui an, am avut o mare provocare globală: combaterea schimbărilor climatice. Acum ne confruntăm cu încă două provocări suplimentare: recesiunea și șomajul în creștere din cauza COVID-19. Liderii din întreaga lume privesc redresare ecologică ca pe o soluție pentru depășirea provocărilor și ieșirea din actuala criză. În Europa, avem la dispoziție 670 de miliarde de euro pentru acest obiectiv, dar sigur că mai este nevoie și de decizii curajoase pentru ca schimbarea să aibă loc”, spune Cristian Bușoi.