Premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, cu 29 de zile înainte de ieșirea Regatului Unit din UE, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

Today PM @BorisJohnson has set out a fair and reasonable compromise for replacing the backstop so we can get Brexit done by 31 October.

➡️ https://t.co/V0Ay8MRmu3

Read the PM’s letter to the EU ⬇️ pic.twitter.com/JgFLpoNjUx

— UK Prime Minister (@10DowningStreet) October 2, 2019

”Sper că aceste propuneri vor putea oferi acum baza pentru negocieri rapide spre o soluţie”, i-a mai transmis premierul britanic lui Juncker.

Un nou protocol în cinci puncte privind granția dintre Republica Irlanda – Irlanda de Nord 

În propunerea înaintată de prim-ministrului britanic denumită ”un nou protocol privind granița dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord”, mărfurilor care tranzitează provincia nord-irlandeză ar urma să li se aplice normele pieței unice europene, dar Irlanda de Nord va părăsi uniunea vamală, pas care implică noi controale vamale, potrivit BBC. 

Oferta prezentată miercuri ”elimină toate controalele de reglementare pentru schimburile de mărfuri între Irlanda de Nord şi Irlanda, garantând că reglementările pentru mărfuri în Irlanda de Nord vor rămâne aceleaşi ca în restul UE”, a detaliat Johnson, informează DPA, Reuters și AFP, citate de Agerpres. 

Controalele vamale vor fi realizate ”în mod descentralizat” cu declaraţii electronice, existând ”un număr foarte mic de controale efectuate în clădirile” firmelor vizate, a mai precizat premierul.

Pentru aceasta, vor trebui stabilite ”soluţii creative”, iar procedurile vamale vor trebui simplificate pe parcursul unei perioade de tranziţie, în timp ce cele două părţi ”vor trebui să se angajeze să nu mai desfăşoare niciodată controale la frontiere”, a completat Johnson.

Concret, planul prevedere: 

1. respectarea acordului din Vinerea Mare, care a pus capăt celor 30 de ani de ciocniri violente între protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită, ce a fost semant la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008,

2. un angajament privind domeniile de îndelungată colaborare Marea Britanie – Irlanda,

3. crearea unei zone de reglementare pe insula irlandeză, care să vizeze toate mărfurile, inclusiv produsele agro-alimentare,

4. Adunarea Legislativă Națională și Executivul Irlandei de Nord vor avea posibilitatea să avizeze noile aranjamente de reglementare înainte ca acestea să fi intrat în vigoare,

5. după încheierea perioadei de tranziție, Irlanda de Nord va face parte în integralitate din zona vamală a Regatului Unit, nu va mai fi parte a uniunii vamale europene după încheierea perioadei de tranziție. ”Pentru acest Guvern, ieșirea Regatului Unit din uniunea vamală la finalul perioadei de tranziție a reprezentat un punct esențial. Preluarea controlului asupra politicii comerciale este esențială pentru viitoarea noastră viziune. Această propunere este complementară cu dorința menținerii unei frontiere deschise în Irlanda de Nord.  Tranzacțiile comerciale cu mărfuri între Irlanda de Nord și Irlanda reprezintă puțin peste un procent din comerțul total cu mărfuri între Regatul Unit și Uniunea Europeană. Este rezonabil ca această frontieră să fie gestionată în mod diferit”, este justificat în document.

Acest ultim punct parte să facă trimitere la nemulțumirile unei părți a clasei politice privind mecanismul de backstop, calificat de premierul Boris Johnson ca fiind ”anti-democratic și în contradicție cu suveranitatea Regatului Unit”.

Negociat și stabilit de fostul prim-ministru Theresa May, mecanismul de backstop reprezintă o măsură legală menită să mențină o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia Irlanda de Nord. Acesta ar urma să intre în vigoare în cazul în care – la finalul perioadei de tranziție ce succede ieșirea oficială a Regatului Unit din UE, programată pentru 31 octombrie –  detaliile viitoarei relații comerciale dintre cele două părți nu vor fi fost stabilite.

Astfel, această ”plasă de siguranță” va menține Irlanda de Nord în piața unică până la finalizarea negocierilor comerciale și stabilirea unui acord în acest sens între Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Acest lucru presupune că mărfurile vor putea tranzita granița nord-irlandeză fără a fi subiectul unor verificări vamale sau de calitate.

În acest context, întreg Regatul Unit va fi menținut, de asemenea, într-o zonă vamală comună cu UE, lucru ce va garanta lipsa unor tarife sau cote privind comerțul dintre Regatul Unit și UE.

Mulți membri conservatori ai Camerei Comunelor au refuzat să voteze acordul convenit de Theresa May, respins de trei ori în Parlamentul britanic, justificând decizia lor prin teama că Regatului Unit i se vor aplica temporar aceleași norme europene din momentul în care mecanismul de backstop va fi intrat în vigoare, în pofida faptului că Londra, odată ieșită din UE, nu va mai putea avea drept de decizie asupra acestor reglementări.

O altă temere a fost aceea că această ”poliță de asigurare” va fi în vigoare pe o perioadă nedeterminată, lucru ce ar putea îngreuna încercările Londrei de a încheia acorduri comerciale cu alte state din afara Uniunii Europene.

De atfel, însuși Boris Jonhson s-a alăturat celor care au împărtășit aceste temeri.

În scrisoarea înaintă președintelui Consiliului European, Donald Tusk, la 20 august, prim-ministrul britanic spunea că ”plasa de siguranță” ar putea menține Regatul Unit în uniunea vamală pe o perioadă nelimitată după producerea Brexit-ului.

Care este elementul de noutate al acestor propuneri? 

Regatul Unit propune crearea unei zone unice de reglementare pe insula irlandeză sub umbrela căreia să intre toate mărfurile. Inițial, presa internațională titra că doar produselor alimentare și animalelor ce tranzitează provincia nord-irlandeză li s-ar putea aplica regulile europene.

Această zonă unică de reglementare depinde de aprobarea Executivului și Adunării Legislative Naționale ale Irlandei de Nord, care vor trebui să decidă cu privire la aceasta înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit și la fiecare patru ani după aceea.

În pofida aerului pozitiv pe care îl aduce această propunere, noile prevederi pot reprezenta o problemă pentru Uniunea Europeană și Republica Irlanda. Potrivit prevederilor actuale, o treime din cei 90 de membri ai Adunării Legislative Naționale a Irlandei de Nord pot respinge o măsură pe care nu o agrează.

Îngrijorarea Dublinului este aceea că Partidul Democrat Unionist (DUP), care spijină Guvernul conservator de la Londra, va putea bloca orice aliniere a normelor cu UE, chiar înainte ca acestea să fie puse în aplicare. În prezent Partidul Democrat Unionist deține 28 de locuri în Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord, obținute în urma alegerilor din 2 martie 2017.

Propunerile prezentate miercuri de prim-ministrului Boris Johnson reprezintă rezultatului lungilor negocieri purtate pe partea britanică și cea europeană în ultima perioadă. 

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.