Acordul stabilit de Italia cu Albania în vederea procesării cererilor de azil în exteriorul Uniunii Europene, intrat în vigoare miercuri, poate fi un model pentru alte țări, consideră premierul ceh Petr Fiala, conform Reuters, citat de Agerpres.
”Este important ca acest lucru să funcţioneze, pentru că am putea într-un mod similar cu părţi terţe”, a spus Petr Fiala înainte de a pleca spre Bruxelles, unde miercuri are loc primul summit UE-Consiliul de Cooperare al Golfului, iar joi şi vineri se desfăşoară Consiliul European de toamnă.
Ca parte a acordului finanțat de Italia, săptămâna trecută au fost deschise oficial trei facilități în Albania: un centru cu o capacitate de a găzdui 880 de solicitanți de azil, un centru de pregătire pentru deportare cunoscut sub numele de CPR cu 144 de locuri și o închisoare mică cu 20 de locuri, conform The Guardian.
Pactul, despre care asociațiile pentru drepturile omului spun că încalcă dreptul internațional, dar pe care UE l-a aprobat tacit, a fost semnat de Meloni și omologul său albanez, Edi Rama, în noiembrie anul trecut.
Meloni a declarat atunci că, în schimbul sprijinului acordat de Rami pentru centre, va face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini aderarea Albaniei la UE.
Acordul va costa Italia 670 de milioane de euro pe o perioadă de cinci ani. Centrele sunt administrate de Italia și se vor afla sub jurisdicție italiană. Gărzile albaneze vor asigura securitatea externă.
Meloni a declarat că oficialii vor încerca să proceseze cererile de azil în termen de 28 de zile, mult mai repede decât durează în prezent. Albania va procesa doar cererile persoanelor din țările desemnate ca fiind ”sigure” de către Italia, o listă care a fost extinsă recent de la 15 la 21 de națiuni. Lista actualizată include, printre altele, Bangladesh, Egipt, Coasta de Fildeș și Tunisia. În anul precedent, 56 588 de persoane din aceste țări au ajuns în Italia.
Se preconizează că marea majoritate a cererilor vor fi respinse deoarece țările din care provin solicitanții sunt considerate sigure, ceea ce limitează automat posibilitățile de acordare a azilului. Cei ale căror cereri sunt respinse vor fi reținuți înainte de eventuala lor repatriere.
Problema migrației ar urma să fie abordată de șefii de stat sau de guvern cu prilejul summitului Consiliului European, ce va avea loc la Bruxelles, liderul italian anunțând că mai multe țări sunt interesate să urmeze modelul țării sale pentru a soluția problema migrației.
În contextul în care mai multe țări membre au recurs la măsuri naționale pentru a gestiona această chestiune, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înaintat o serie de propuneri care vor fi dezbătute de liderii UE.
Printre acestea se numără dezvoltarea unor relații ”strategice” cu țările de origine și transfer, pe modelul acordurilor cu Libia și Tunisia care conțin, printre altele, prevederi legate de limitarea plecării migraților către UE.
O alta implică facilitarea expulzării persoanelor aflate într-o situație ilegală, cu precădere prin stabilirea unei recunoașteri reciproce a deciziilor luate de un anumit stat membru, adică prin armonizare la nivel european.
