Adrian Veștea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și viitor președinte al Consiliului Județean Brașov, a prezentat într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro realizările majore ale ministerului în perioada în care l-a condus, axându-se pe reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea infrastructurii locale, cu accent pe infrastructura din sănătate, educație, sport și cultură, renovarea energetică a clădirilor, consolidarea seismică și digitalizarea administrațiilor publice pentru modernizarea serviciilor locale și a administrațiilor din întreaga țară.
Veștea a vorbit și despre prioritățile pe care le avea odată cu revenirea la conducerea Consiliului Județean Brașov, îndeosebi proiecte majore de infrastructură, modernizarea serviciilor esențiale pentru locuitori, îmbunătățirea sistemului de sănătate, conectarea drumurilor județene la rețeaua națională de drumuri și de autostrăzi și atragerea investitorilor.
“Modernizarea administrației este necesară dacă dorim să valorificăm fondurile europene“, a spus Adrian Veștea, în interviu.
Interviul integral poate fi citit mai jos.
CaleaEuropeană.ro: Ați gestionat multiple programe de finanțare, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Care au fost principalele programe derulate de Ministerul Dezvoltării în acest mandat și ce impact au avut acestea asupra comunităților locale? Puteți specifica rezultate concrete ale Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Compania Națională de Investiții (CNI) sau Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”?
Adrian Veștea: În primul rând, vreau să precizez că, prin toate programele pe care le finanțează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, obiectivul este fără echivoc: nicio localitate din țară nu trebuie să rămână în urmă! Toți cetățenii sunt egali și, așa cum au aceleași obligații, au și aceleași drepturi! Au dreptul la un trai decent, cu servicii medicale și instituții de învățământ sigure și situate cât mai aproape de casă (creșe, grădinițe, școli, universități și campusuri universitare), au dreptul la locuințe eficientizate energetic și sigure din punctul de vedere al consolidării clădirilor care prezintă risc seismic, au dreptul la o viață socială demnă, prin acces la baze sportive, la instituții culturale, la zone verzi, au dreptul să trăiască în comunități în care sunt asigurate serviciile de bază (accesul la apă, la canalizare, la rețeaua de gaze ori la cea de drumuri modernizate)!
Astfel, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, avem în finanțare peste 11.500 obiective de care beneficiază toate județele și 3.050 municipii, orașe și comune (96% din toate unitățile administrativ-teritoriale de bază). Investițiile vizează numeroase domenii, precum modernizarea drumurilor de interes local, sistemele de alimentare cu apă și canalizare, modernizarea unităților sanitare și a celor de învățământ, reabilitarea unor poduri, pasaje și podețe, sisteme de iluminat public, sedii de instituții publice, obiective culturale etc. La fel, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, din totalul de 5.684 obiective aprobate (pentru toate domeniile, inclusiv distribuție de gaze), aproximativ 4.000 sunt contractate, valoarea totală contractată ridicându-se la peste 45 miliarde lei.
Prin Compania Națională de Investiții, doar în perioada mandatului meu de ministru, au fost finalizate și recepționate 368 de obiective de investiții, cu o valoare totală de peste 3 miliarde de lei; vorbim aici despre unități sanitare, instituții de învățământ, bazine de înot, complexuri sportive, săli de sport, dar și sedii de primării, infrastructura justiției, așezăminte culturale sau lucrări în primă urgență.
Despre astfel de proiecte este vorba, pentru că niciuna dintre acestea nu reprezintă un moft, nici un lux, ci o necesitate!
CaleaEuropeană.ro: În cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cum ați prioritizat proiectele care au primit finanțare și ce rezultate au fost obținute până acum? Ce obiective ați reușit să atingeți și ce se preconizează în viitor pentru comunitățile locale?
Adrian Veștea: Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, derulăm 6.557 contracte de finanțare încheiate cu beneficiarii (autorități publice locale și centrale), în valoare de aproximativ 34 miliarde de lei. Până în prezent, au fost finalizate aproape 180 de contracte de finanțare în cadrul Componentei 10 – Fondul local și al Componentei 15 – Educație. În viitor, implementarea contractelor de finanțare reprezintă un obiectiv prioritar și, pentru a asigura realizarea în bune condiții a proiectelor finanțate prin PNRR, colegii mei vor face cu siguranță toate demersurile în vederea sprijinirii beneficiarilor, prin punerea la dispoziție a expertizei și resurselor financiare necesare.
CaleaEuropeană.ro: Absorbția fondurilor europene este un subiect sensibil în România. Care au fost principalele dificultăți întâmpinate și ce măsuri ați luat pentru a accelera acest proces? Care au fost soluțiile pentru a depăși barierele birocratice și pentru a sprijini autoritățile locale în accesarea fondurilor?
Adrian Veștea: Ministerul Dezvoltării coordonează șase programe Interreg aferente perioadei de programare 2021-2027, pentru care îndeplinește rolul de Autoritate de Management, cu un buget total de 749,25 milioane de euro. De asemenea, suntem Autoritate Națională pentru alte cinci programe Interreg, cu un buget total de 1,03 miliarde de euro. Prin toate aceste programe, ca și prin programele naționale, urmărim reducerea disparităților dintre urban și rural, unul dintre obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională a României constituindu-l diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic și cel social a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale și politice, precum și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre.
CaleaEuropeană.ro: Ministerul Dezvoltării a finanțat numeroase proiecte de infrastructură, inclusiv drumuri, sisteme de apă și canalizare, reabilitarea clădirilor publice. Care sunt cele mai relevante realizări în acest domeniu? Ne puteți oferi exemple de proiecte de succes care au avut un impact vizibil în comunități?
Adrian Veștea: Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, de exemplu, a început deja să producă efecte benefice pentru comunitățile locale. Conform raportărilor beneficiarilor, sunt deja modernizate circa 175 km de drumuri județene și circa 5.000 km drumuri de interes local și străzi. Câteva exemple reprezentative în acest sens ar fi inelul rutier metropolitan Oradea, modernizarea și reabilitarea rețelei stradale din municipiul Târgoviște sau varianta ocolitoare Mizil.
De asemenea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală, am reabilitat integral Colegiul ”Mihai Eminescu” din Buzău, am modernizat, extins și dotat Liceul Teoretic ”Mihai Ciuca” din Săveni, am construit de la zero Spitalul Orășenesc Mioveni și Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș, am reabilitat, modernizat și echipat secția clinică de neurologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
Nu în ultimul rând, prin Compania Națională de Investiții, am semnat contractele pentru începerea lucrărilor la o serie de obiective îndelung așteptate de români, precum Stadionul ”Nicolae Dobrin” din Pitești, Stadionul ”Gheorghe Hagi” din Constanța, Baza COSR de la Izvorani sau căminul studențesc al Universității Politehnice din București ori cel al Universității ”Transilvania” din Brașov… și exemplele pot continua!
CaleaEuropeană.ro: Renovarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale a fost una dintre prioritățile dumneavoastră. Ce s-a realizat până acum și care sunt beneficiile pentru cetățeni? Cum va continua acest program în următorii ani și cum se va extinde?
Adrian Veștea: Reabilitarea energetică și consolidarea seismică a clădirilor constituie o altă prioritate a Ministerului Dezvoltării și, în acest sens, am creat cadrul legal necesar pentru derularea unor programe menite să corespundă standardelor și normelor europene în vigoare în acest domeniu. Pe lângă fondurile europene alocate prin PNRR, în următorul orizont de timp ne propunem consolidarea seismică a cel puțin 90 de unități de învățământ incluse în Programul național de investiții “Școli sigure și sănătoase”, a minimum 75 de clădiri cu risc seismic ridicat și a aproximativ 50 de corpuri de clădire incluse în Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor “Mihail Cantacuzino”. De asemenea, ne propunem eficientizarea energetică a peste 7.000 de unități locative incluse în Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
Eficientizarea energetică este esențială, în contextul actual al schimbărilor climatice, dar și al economiei în continuă dinamică, aducând beneficii vizibile și sustenabile pe termen mediu și lung. Astfel, beneficiarii obțin confort și calitate în viața de zi cu zi, își reduc costurile facturilor, își cresc valoarea proprietății și, nu în cele din urmă, contribuie personal, în mod semnificativ, la protejarea mediului înconjurător. Totodată, odată cu eficientizarea energetică a clădirilor, se poate realiza și un proces de renovare a acestora, ceea ce aduce o schimbare în bine pentru aspectul localităților.
CaleaEuropeană.ro: Digitalizarea administrației publice a fost un obiectiv major al guvernului. Cum ați avansat acest proces în cadrul Ministerului Dezvoltării și ce îmbunătățiri au fost implementate? Care sunt avantajele aduse pentru cetățeni prin digitalizarea proceselor administrative?
Adrian Veștea: La nivelul Ministerului Dezvoltării, am implementat o serie de măsuri și soluții de lucru la distanță, semnătura electronică calificată pentru toți angajații, avem un sistem de management al documentelor în format electronic (registratură electronică) atât pentru angajați, cât și pentru cetățeni, avem platforme digitale pentru depunerea exclusivă a cererilor de finanțate/documente pentru Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” și PNRR, avem un portal destinat transmiterii cererilor pentru susținerea examenelor de atestare tehnico-profesională, un alt portal destinat avizării documentelor de urbanism, avem o aplicație informatică interactivă, care realizează analiza datelor în profil teritorial.
S-au făcut pași importanți în acest sens și, desigur, debirocratizarea și simplificarea administrativă trebuie să se facă în primul rând la nivel local deoarece autoritățile publice locale sunt cel mai aproape de cetățeni și oferă servicii acestora. Astfel, în strânsă legătură cu reforma administrativ-teritorială, este necesară o abordare mai pragmatică cu privire la serviciile publice oferite, aplicându-se principiul prin care “nimeni nu este lăsat în urmă”. Pentru realizarea acestui deziderat, este nevoie de crearea infrastructurii de date statistice pentru analiza impactului transferurilor financiare asupra bugetelor locale și serviciilor publice locale, în vederea creșterii eficienței finanțelor publice, a modernizării procesului bugetar pentru administrația publică locală și a creșterii transparenței bugetelor locale. De asemenea, este nevoie de crearea ghișeului unic digital, la nivel județean/teritorial, pentru integrarea tuturor entităților avizatoare sub o singură platformă unică, conectată la bazele de date publice precum evidența populației, ANAF, ANCPI etc., și înrolarea tuturor autorităților publice care emit acte. Este nevoie și de crearea unui Atlas teritorial la nivel de județ, care să integreze toate informațiile spațiale disponibile sub o platformă și un standard de reprezentare unitar, care ar conduce la analize sectoriale și multisectoriale, disponibile în timp real. Nu în ultimul rând, este nevoie de crearea unei comisii unice de avizare la nivel județean, precum și a unui birou județean de investiții, lucru care ar permite unirea tuturor avizatorilor într-un punct unic de contact și sub o singură cupolă, ceea ce ar conduce la fluidizarea emiterii actelor și la luarea unor decizii fundamentate și emise cu celeritate.
CaleaEuropeană.ro: Descentralizarea și întărirea capacității autorităților locale au fost esențiale în acest mandat. Ce pași ați făcut în acest sens? Cum ați reușit să creați o relație mai solidă între guvern și administrațiile locale?
Adrian Veștea: Administrația publică locală este principalul furnizor de servicii publice, având responsabilități largi în ceea ce privește învățământul preuniversitar, serviciile sociale, serviciile de sănătate, instituțiile de cultură, urbanismul, infrastructura rutieră și de utilități publice. Organizarea administrativ-teritorială este decisivă pentru resursele instituționale și financiare aflate la dispoziția administrației locale și, implicit, pentru accesul și calitatea serviciilor publice. În acest context, așteptările populației și ale operatorilor economici de la administrația publică sunt mult mai complexe, iar unele forme de organizare nu par a fi capabile de adaptare. De aceea, se impun crearea și implementarea unei noi paradigme a relației stat-cetățean, în care instituțiile să răspundă unor nevoi tot mai diverse, iar resursele limitate să fie utilizate eficient.
Astfel, sunt necesare continuarea și consolidarea procesului de descentralizare administrativă și financiară. Pentru că descentralizarea este strâns legată de procesul de reformă administrativ-teritorială, iar guvernarea și democrația locală au sens numai dacă autoritățile locale pot îndeplini responsabilitățile și funcțiile care le-au fost încredințate deoarece există o capacitate instituțională limitată pentru furnizarea serviciilor publice locale din cauza tendințelor demografice negative în anumite zone, a fragmentării teritoriale excesive și a gradului scăzut de implementare a documentelor de politici publice anterioare din domeniu, precum și din cauza distribuirii neclare a responsabilităților între nivelurile administrației publice locale.
Un obiectiv fundamental al descentralizării este creșterea capacității administrative și financiare a localităților și județelor (definită ca fiind suma tuturor resurselor aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale – umane, financiare, materiale), care trebuie să devină mai competitive. Obiectivul nostru este de a transforma administrația publică centrală și locală într-o administrație eficientă și performantă.
Modernizarea administrației este necesară dacă dorim să valorificăm fondurile europene, mai ales cele pentru actuala perioadă de finanțare. Dacă nu reușim să întărim capacitatea administrativă (lucru pe care ne propunem să-l realizăm prin procesul de descentralizare și reformă administrativ-teritorială, dar și prin celelalte elemente ale reformelor), acest deziderat nu va fi posibil. Reforma de descentralizare este foarte întârziată și ar trebui un ritm ascendent în calendarul acestei reforme.
Descentralizarea trebuie să constituie un obiectiv de interes național în perioada imediat următoare, obiectiv care să fie realizat de întreaga clasă politică a României, prin finalizarea procesului în domeniile tineret, sport și turism.
CaleaEuropeană.ro: Ministerul Dezvoltării a sprijinit proiecte majore de infrastructură educațională și medicală. Ce progrese au fost realizate în aceste domenii și ce proiecte sunt în derulare? Cum au beneficiat comunitățile din mediul rural și urban de pe urma acestor proiecte?
Adrian Veștea: Pe lângă proiectele menționate anterior, Ministerul Dezvoltării își propune continuarea programelor de investiții care să contribuie la dezvoltarea echilibrată a regiunilor României, la recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și la creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, îndeplinind, astfel, obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. Astfel, vom continua să investim în dezvoltarea infrastructurii publice din toate regiunile României, urmărind reducerea disparităților dintre urban și rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și în interiorul regiunilor și axându-ne pe modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, pe modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri, acolo unde este necesar, pe modernizarea și construirea de unități de învățământ, pe extinderea și modernizarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale, pe dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială, pe modernizarea și extinderea sistemului de termoficare, pe construirea de infrastructură sportivă, pe construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socio-profesionale, pe reabilitarea monumentelor istorice, a unităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural, pe reabilitarea energetică ori consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale și a instituțiilor publice.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, ne propunem finalizarea celor 900 de unități de învățământ aflate în diverse stadii de execuție prin Programul Național de Dezvoltare Locală, în contextul în care, în prezent, sunt recepționate 2.400 de proiecte; de asemenea, vrem să realizăm/modernizăm circa 200 de unități de învățământ (inclusiv creșe și campusuri universitare) pe care Compania Națională de Investiții le are, în prezent, în diverse stadii de derulare. Nu în ultimul rând, vrem să realizăm/modernizăm circa 400 de săli de sport, bazine de înot, patinoare și complexuri sportive pe care CNI le are, în prezent, în diverse stadii de derulare.
În ceea ce privește infrastructura sanitară, avem în vedere finalizarea celor 200 de obiective aflate în diverse stadii de execuție prin Programul Național de Dezvoltare Locală, în contextul în care, în prezent, sunt recepționate 400 de proiecte, dar și realizarea/modernizarea a circa 110 de unități sanitare pe care Compania Națională de Investiții le are, în prezent, în diverse stadii de derulare.
CaleaEuropeană.ro: Dacă ar fi să enumerați cele mai mari trei realizări ale mandatului dumneavoastră, care ar fi acestea și cum credeți că vor influența viitorul României?
Adrian Veștea: Toate proiectele demarate sau finalizate în timpul mandatului meu sunt, pentru mine, proiecte de suflet, pentru că toate constituie investiții în dezvoltarea infrastructurii și în asigurarea serviciilor esențiale pentru creșterea calității vieții oamenilor. Evident, fiind microbist, aș putea spune că, printre proiectele de suflet, se numără demararea lucrărilor pentru construirea stadioanelor ”Gheorghe Hagi” din Constanța și ”Nicolae Dobrin” din Pitești. La fel, ca brașovean, mă bucur că am făcut pași importanți în construirea Sălii Polivalente din Brașov și a drumului de pe Valea Doftanei, care va facilita accesul spre și dinspre Brașov. Nu în ultimul rând, fiind un om de teren, căruia nu-i place să se ascundă într-un birou, am vizitat aproape toate județele pentru a vedea personal stadiul lucrărilor la obiective de interes și am semnat, aproape săptămânal, la sediul ministerului, contracte de finanțare prin Programul ”Anghel Saligny”, împreună cu primari din întreaga țară. Consider că aceste lucruri m-au apropiat mai mult de oameni, fiind în contact direct și cu autoritățile locale, le-am ascultat problemele cu care se confruntă și, împreună, am încercat să găsim soluțiile cele mai bune.
CaleaEuropeană.ro: Privind retrospectiv, există vreun proiect pe care ați fi dorit să-l finalizați înainte de încheierea mandatului? Ce sperați să se întâmple cu aceste proiecte sub noua conducere?
Adrian Veștea: Evident că, atunci când ești ministru al dezvoltării, ai vrea să vezi că se finalizează cât mai repede toate proiectele începute. Dar lucruri sunt mereu de făcut, atât timp cât încă avem probleme legate de infrastructură, de asigurarea ori modernizarea serviciilor publice, de racordarea oamenilor la rețelele utilitare de bază. Regret că nu am putut asista, ca ministru al dezvoltării, la inaugurarea Cazinoului din Constanța, dar, cu siguranță, voi merge la acel eveniment ca președinte al Consiliului Județean Brașov. Sunt sigur că echipa care va conduce ulterior Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va continua, în același ritm alert, investițiile prin toate programele pe care ministerul le coordonează. Am încredere că toate eforturile de modernizare derulate în prezent vor fi implementare cu succes și vor contribui la acea eficientizare a statului pe care ne-o dorim atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare!
CaleaEuropeană.ro: După ce veți reveni la conducerea Consiliului Județean Brașov, care sunt prioritățile dumneavoastră imediate pentru județ? Cum veți îmbina experiența acumulată la Ministerul Dezvoltării cu planurile pentru dezvoltarea județului?
Adrian Veștea: Prioritățile mele imediate pentru Brașov se concentrează pe continuarea proiectelor majore de infrastructură și pe modernizarea serviciilor esențiale pentru locuitori. Îmbunătățirea continuă a sistemului de sănătate din județ este o prioritate esențială, așa cum am demonstrat în mandatul anterior prin investițiile record în spitalele aflate sub autoritatea Consiliului Județean. Acum ne concentrăm pe construcția Spitalului Regional, un proiect vital, care va deservi întreaga regiune și care va transforma Brașovul într-un centru medical de referință. Experiența mea la Ministerul Dezvoltării ne va permite să accelerăm implementarea acestor proiecte strategice și să accesăm noi surse de finanțare, atât naționale, cât și europene.
CaleaEuropeană.ro: Brașovul este un pol de dezvoltare economică și turistică. Care sunt proiectele majore de infrastructură pe care le aveți în vedere pentru acest județ? Ce rol vor juca fondurile europene și investițiile private în implementarea acestor proiecte?
Adrian Veștea: Proiectele de infrastructură pe care le avem în vedere includ dezvoltarea trenului metropolitan, un proiect revoluționar, care va rezolva problemele de trafic din zona periurbană și va oferi o alternativă nepoluantă pentru aproximativ 400.000 de locuitori. De asemenea, continuăm extinderea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav, care va deveni un hub intermodal și un catalizator pentru investițiile străine directe. Fondurile europene și parteneriatele public-private vor juca un rol esențial în realizarea acestor proiecte și în dezvoltarea Brașovului ca un centru economic și turistic de prim rang în Europa.
CaleaEuropeană.ro: Brașovul este tot mai atractiv pentru turiști. Ce măsuri aveți în vedere pentru a gestiona această creștere și pentru a dezvolta infrastructura turistică? Există proiecte specifice pentru a îmbunătăți experiența turistică și pentru a promova destinații mai puțin cunoscute din județ?
Adrian Veștea: Promovarea și dezvoltarea Brașovului ca destinație turistică de top pentru toate anotimpurile necesită noi investiții semnificative în infrastructură, iar conectivitatea sporită prin intermediul aeroportului și trenului metropolitan va permite accesul facil la stațiunile montane și la alte destinații de agrement din județ. Vom continua să promovăm destinații mai puțin cunoscute, precum traseele Via Transilvanica, bisericile fortificate și destinații semnificative pentru civilizația rurală din zona noastră, precum și să organizăm evenimente culturale și sportive de anvergură, care să atragă turiști din întreaga lume, contribuind, astfel, la dezvoltarea turismului și la consolidarea profilului cultural al Brașovului.
CaleaEuropeană.ro: Un alt punct de interes pentru Brașov este infrastructura rutieră. Cum plănuiți să continuați extinderea și modernizarea rețelei de drumuri din județ? Ne puteți da exemple de proiecte cheie care vor fi demarate în acest sens?
Adrian Veștea: În ceea ce privește infrastructura rutieră, vom continua conectarea drumurilor județene la rețeaua națională de drumuri și de autostrăzi care se află astăzi în diverse grade de implementare. Extinderea infrastructurii rutiere va include și proiecte care să sprijine transportul intermodal, conectând aeroportul cu rețelele feroviare și rutiere, ceea ce va transforma Brașovul într-un important hub de transport și logistică la nivel național și internațional. Drumul pe Valea Doftanei este, de asemenea, un punct important pe agenda mea, urmând să oferim o alternativă la DN1 și să facilităm accesul spre și dinspre Brașov.
CaleaEuropeană.ro: Cum intenționați să atrageți investitori și să susțineți dezvoltarea economică a județului, în special în zonele mai puțin dezvoltate? Aveți în vedere proiecte de parteneriat public-privat sau alte măsuri pentru stimularea economiei locale?
Adrian Veștea: Atragerea investitorilor pe tot teritoriul județului rămâne una dintre prioritățile noastre, iar dezvoltarea aeroportului și a parcurilor industriale va juca un rol central în acest demers. Participarea la târguri internaționale de investiții ne va permite să atragem noi jucători în economia locală, iar parteneriatele public-private vor fi esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii logistice și industriale. Conectivitatea aeriană și rutieră va facilita investițiile și va stimula dezvoltarea economică în întregul județ, inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate.
CaleaEuropeană.ro: Ce impact credeți că va avea experiența dumneavoastră la Ministerul Dezvoltării asupra modului în care veți gestiona Consiliul Județean Brașov?
Adrian Veștea: Experiența acumulată la Ministerul Dezvoltării se adaugă celei de primar și de președinte al Consiliului Județean. Eu sunt, în principal, un om de administrație, iar funcția de ministru mi-a oferit o înțelegere profundă a modului în care pot fi atrase și gestionate fondurile europene și naționale pentru proiecte de dezvoltare. Acest lucru va avea un impact direct asupra modului în care voi gestiona activitatea Consiliului Județean Brașov. Vom continua să implementăm proiecte importante, pentru că, așa cum m-am angajat și în campania electorală pentru alegerile locale, îmi propun ca Brașovul să devină județul marilor proiecte. Am demonstrat deja că putem realiza proiecte complexe, cum ar fi Aeroportul Internațional Brașov, singurul ridicat de la zero în România ultimelor cinci decenii, și voi folosi această experiență pentru a accelera și alte inițiative esențiale pentru dezvoltarea județului, inclusiv cele din domeniile sănătății, infrastructurii și turismului. Colaborarea strânsă cu autoritățile locale și regionale va rămâne un pilon central al viziunii mele pentru Brașov!
