Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a lansat un apel la adresa Uniunii Europene, cerându-i să „construiască un nou model” de creștere economică, bazat pe „o piață europeană mai integrată”, care ar permite „companiilor să atingă o scară mai mare, ar stimula concurența și ar accelera adoptarea tehnologiilor și ar creștere productivitatea”.
Aceasta a participat la masa rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, unde a evidențiat că cei trei piloni ai modelului european de creștere de după cel de-Al Doilea Război Mondial sunt supuși presiunii exercitate de mediul internațional aflat în schimbare.
„Primul pilon a fost extinderea comerțului mondial. Europa a devenit una dintre cele mai deschise economii din lume – aproximativ de două ori mai deschisă comerțului decât Statele Unite – și a beneficiat în mare măsură de pe urma globalizării. Însă extinderea comerțului nu mai poate fi considerată un lucru de la sine înțeles. Numai anul trecut, la nivel mondial au fost implementate peste 2.500 de restricții comerciale. Al doilea pilon a fost puterea Europei în sectorul producției de tehnologie medie, susținută în parte de accesul la energie relativ ieftină. Și acest avantaj este erodat. China a avansat constant pe lanțul valoric. În prezent, această țară concurează direct cu zona euro în aproape 40 % din sectoarele în care avem un avantaj comparativ, față de aproximativ 25 % la începutul anilor 2000. Iar energia ieftină pe care industria europeană se baza odinioară – inclusiv cea provenită din gazul rusesc – a dispărut. Anul trecut, prețurile la energie electrică din UE pentru industriile mari consumatoare de energie erau, în medie, de peste două ori mai mari decât cele din SUA și cu aproximativ 50 % mai mari decât cele din China. Al treilea pilon era o ordine globală stabilă, bazată pe norme, susținută de umbrela de securitate a SUA. Acest context a permis aprofundarea lanțurilor de aprovizionare europene și a oferit firmelor posibilitatea de a-și organiza investițiile în jurul eficienței, mai degrabă decât al rezilienței”, și-a început Lagarde discursul.
Potrivit acesteia, „tensiunile geopolitice” actuale „evidențiază și mai mult dependențele critice și punctele de strangulare, în timp ce Europa se confruntă cu amenințări de securitate tot mai mari chiar la granițele sale”.
„Atunci când dependențele economice pot fi folosite ca armă sau când percepția asupra puterii de descurajare slăbește, preocupările legate de reziliență se reflectă direct în deciziile economice. Companiile investesc mai puțin atunci când capitalul este perceput ca fiind mai puțin sigur, ceea ce afectează producția și consumul. Luate în ansamblu, aceste schimbări sugerează că modelul postbelic de creștere al Europei se erodează. Și este puțin probabil ca acesta să revină la forma pe care o cunoșteam odinioară”, a arătat Christine Lagarde.
Chiar dacă ordinea globală bazată pe reguli este pusă la încercare, Europa „dispune în continuare de puncte forte substanțiale pe care se poate baza”, a evidențiat președinta BCE, amintind de rețeaua de acorduri comerciale construită de UE, de piața unică, de forța de muncă calificată.
„Provocarea actuală constă în transformarea acestei reziliențe interne într-o sursă de creștere mai durabilă pe termen lung. Pentru aceasta, Europa trebuie să valorifice mai bine amploarea pieței sale interne. Atunci când întreprinderile pot să se dezvolte la nivelul întregii UE, ele pot investi mai eficient și pot stimula inovarea. În ultimă instanță, acest lucru le face mai productive. Amploarea este deosebit de importantă, având în vedere că noile tehnologii remodelează sursele creșterii productivității”, a mai spus Lagarde.
Președinta Băncii Centrale Europene a atras atenția că de prea multe ori „barierele care împiedică firmele să se extindă împiedică și răspândirea” noilor tehnologii.
„Am mai văzut aceste consecințe și în trecut. Europa a ratat în mare măsură prima revoluție digitală, întrucât beneficiile comerciale generate de răspândirea tehnologiilor informației și comunicațiilor au fost acaparate în mod disproporționat în alte părți. Nu ne putem permite să repetăm acest scenariu în cazul inteligenței artificiale (IA), cea de-a doua revoluție digitală. Există deja semne încurajatoare că firmele europene investesc în IA. Datele din sondaje sugerează că firmele din zona euro preconizează să aloce în acest an, în medie, aproximativ 9 % din investițiile lor totale către IA. Întrebarea este dacă Europa poate crea condițiile necesare pentru ca aceste investiții să se extindă și să crească”, a fost problema ridicată de Lagarde.
În viziunea sa, există două bariere care împiedică avansul tehnologic pe bătrânul continent și care se potențează reciproc.
„Prima este fragmentarea pieței unice. Întreprinderile continuă să concureze prea mult în interiorul granițelor naționale, ceea ce slăbește presiunea concurențială pentru adoptarea noilor tehnologii. Cercetări recente arată că, în zona euro, o creștere cu 1 punct procentual a ponderii percepute a concurenților interni care investesc în IA determină o creștere a ratei preconizate de investiții în IA a unei întreprinderi cu aproximativ 0,6 puncte procentuale. Totuși, studiul constată, de asemenea, că aceste efecte concurențiale se opresc, în mare măsură, la granițele naționale. Eliminarea barierelor interne ar permite ca această presiune concurențială să se exercite la nivel european. A doua barieră este fragmentarea piețelor de capital. Întreprinderile europene inovatoare își pot finanța adesea creșterea inițială, dar tinde să apară un decalaj pe măsură ce se extind. Potrivit Băncii Europene de Investiții, întreprinderile din UE aflate în expansiune și cele cu sediul în San Francisco strâng sume în mare măsură similare în primii cinci ani de activitate. Însă, până în al zecelea an, întreprinderile în expansiune din UE au strâns cu aproximativ 50 % mai puțin. Piețele de capital fragmentate pot, de asemenea, să încurajeze întreprinderile tinere și inovatoare să-și exprime dezacordul prin plecare”, a explicat președinta BCE.
În încheiere, Christine Lagarde a subliniat importanța unui nou model european de creștere, bazat pe folosirea pieței unice la capacitate maximă, fără bariere naționale, care ar permite „companiilor inovatoare să crească în propria regiune, ar permite noilor tehnologii să se răspândească mai rapid și ar stimula productivitatea”.
