Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Consiliului European Donald Tusk, replică dură pentru liderul rus Vladimir Putin: Autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, nu democrația progresistă

Published

on

©Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a criticat vehement vineri afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora ideile progresiste promovate de democrațiile occidentale sunt ”învechite și că intră în conflict cu interesele majorității covârșitoare a populației”, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu apărut joi în publicația Financial Times înaintea summitului G20 de la Osaka, Japonia, liderul de la Kremlin a menționat că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

”Trebuie să spun că sunt în total dezacord cu argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”, i-a răspuns președintele Consiliului European, Donald Tusk, indirect, președintelui rus, Vladimir Putin.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

Liderii celor mai mari 20 de puteri ale lumii se reunesc vineri și sâmbără în orașul nipon Osaka într-un summit care se anunță a fi divizat. Dosarul iranian și războiul comercial de uzură dintre Statele Unite și China se pare că vor domina agenda liderilor, anunță Deutsche Welle.

©G20.org

Președintele american, Donald Trump, s-a întâlnit deja cu gazda acestei reuniuni, premierul japonez Shinzo Abe, înainte de a avea discuții bilaterale cu cancelarul german Angela Merkel. În fața reporterilor, liderul de la Casa Albă a lăudat legăturile comerciale dintre cele două state și a descris-o pe Merkel ca fiind ”un grozav prieten”.

Cancelarul german a precizat la rândul său că plănuiește să deschidă subiectul iranian și problema combaterii terorismului cu președintele SUA.

Merkel a sosit vineri la Osaka, la o zi după ce aceasta a suferit un nou episod de tremurat care ridică semne de întrebare legate de starea sa de sănătate.

Donald Trump și Vladimir Putin, relații amicale la G20

Liderul american a avut o întrevedere și cu premierul indian, Narendra Modi și cu președintele rus Vladimir Putin, urmând să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Cu un zâmbet ironic, preşedintele american Donald Trump i-a cerut vineri omologului său rus, Vladimir Putin, să nu se amestece în alegeri. Reuters şi AFP, citate de Agerpres, remarcă atmosfera amicală de la întâlnirea celor doi şefi de stat, la summitul G20 de la Osaka.

© Kremlin.ru

Trump a părut să minimalizeze scandalul generat de presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016. Întrebat de un reporter dacă va aduce problema în discuţia pe care urma să o aibă cu Putin, preşedintele Statelor Unite a răspuns: ”Da, desigur” şi a arătat spre liderul de la Kremlin, căruia i s-a adresat apoi direct. Acesta a continuat să zâmbească şi în timp ce i se traducea schimbul de replici şi chiar a râs la apelul jovial repetat de Trump: ”Te rog, nu te amesteca în alegeri. Nu te amesteca în alegeri”.

”Nu ne-am mai văzut de mult”, a observat preşedintele Rusiei, subliniind însă că administraţiile de la Moscova şi Washington au ”lucrat mult” şi după ultima sa întrevedere cu Trump, la summitul de la Helsinki, din iulie anul trecut.

De remarcat faptul că întâlnirea dintre cei doi lideri are loc la doar câteva zile după ce Senatul rus a votat suspendarea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) încheiat cu SUA, ca răspuns la o măsură similară adoptată de Washington în luna februarie.

Camera inferioară a legislativului rus, Duma, votase deja această suspendare pe 18 iunie.

Proiectul de lege pentru suspendarea participării la tratat a fost prezentat legislativului de către preşedintele Vladimir Putin, care acum mai trebuie doar să promulge actul normativ pentru ca acesta să intre în vigoare.

Conform legii, preşedintele Vladimir Putin poate repune în vigoare tratatul în cazul în care SUA îşi schimbă poziţia.

Conflictul comercial SUA-China

Poate una dintre cele mai așteptate întâlniri în marja summitul G20 de la Osaka este cea dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său chinez, Xi Jinping.

Citiți și:
Primele două economii ale lumii ”își ascut armele” în războiul comercial. China impune tarife vamale suplimentare pentru produse americane în valoare de 60 de miliarde de dolari

Primele două economii ale lumii sunt angrenate într-un război comercial ale cărui unde de șoc destabiliează piețele bursiere. Mulți lideri privesc cu îngrijorare pentru a vedea dacă Trump și Jinping reușesc să ajungă la un armistițiu.

Ultima dată când cei doi șefi de stat au avut discuții bilaterale a fost în marja summitului G20, găzduit de Buenos Aires în luna decembrie a anului trecut.

Iranul

Criza pe termen lung care caracterizează de 40 de ani relaţiile dintre Statele Unite şi Iran cunoaşte de aproximativ două luni o recrudescenţă ameninţând cu atât mai mult supravieţuirea acordului nuclear internaţional din care SUA s-au retras în 2018.

Șeful statul american a evocat miercuri posibilitatea unui război de scurtă durată împotriva Teheranului. ”Suntem într-o poziţie foarte puternică şi aceasta nu va dura prea mult, vă pot spune. Şi nu vorbesc despre trupe la sol”, a menţionat Trump.

Ideea unui ”război de scurtă durată cu Iranul este o iluzie”, a reacţionat ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif într-un mesaj pe Twitter destinat, potrivit lui, să corecteze unele ”idei greşite” ale preşedintelui american care ”ameninţă pacea”.

Lideri internaționali, precum cancelarul german Angela Merkel au făcut apel la cele două state pentru o soluție pașnică a disensiunilor.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis joi, de la Tokyo, că va face maximum posibil în următoarele zile pentru ”a evita o escaladare militară” a tensiunilor dintre Iran şi SUA.

Schimbările climatice

Se așteaptă ca problema schimbărilor să reprezintă un alt punct importat de pe agenda liderilor.

Cel mai probabil, Franța va face lobby pentru ca angajamente ferme privind limitarea emisiilor de carbon să fie incluse în declarația comună a summitul G20.

De altfel, potrivit unui oficial al Palatului Elysee, președintele Emmanuel Macron a avertizat că nu va semna documentul dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending