Președintele Consiliului European Donald Tusk, replică dură pentru liderul rus Vladimir Putin: Autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, nu democrația progresistă

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a criticat vehement vineri afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora ideile progresiste promovate de democrațiile occidentale sunt ”învechite și că intră în conflict cu interesele majorității covârșitoare a populației”, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu apărut joi în publicația Financial Times înaintea summitului G20 de la Osaka, Japonia, liderul de la Kremlin a menționat că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

”Trebuie să spun că sunt în total dezacord cu argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”, i-a răspuns președintele Consiliului European, Donald Tusk, indirect, președintelui rus, Vladimir Putin.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

Liderii celor mai mari 20 de puteri ale lumii se reunesc vineri și sâmbără în orașul nipon Osaka într-un summit care se anunță a fi divizat. Dosarul iranian și războiul comercial de uzură dintre Statele Unite și China se pare că vor domina agenda liderilor, anunță Deutsche Welle.

©G20.org

Președintele american, Donald Trump, s-a întâlnit deja cu gazda acestei reuniuni, premierul japonez Shinzo Abe, înainte de a avea discuții bilaterale cu cancelarul german Angela Merkel. În fața reporterilor, liderul de la Casa Albă a lăudat legăturile comerciale dintre cele două state și a descris-o pe Merkel ca fiind ”un grozav prieten”.

Cancelarul german a precizat la rândul său că plănuiește să deschidă subiectul iranian și problema combaterii terorismului cu președintele SUA.

Merkel a sosit vineri la Osaka, la o zi după ce aceasta a suferit un nou episod de tremurat care ridică semne de întrebare legate de starea sa de sănătate.

Donald Trump și Vladimir Putin, relații amicale la G20

Liderul american a avut o întrevedere și cu premierul indian, Narendra Modi și cu președintele rus Vladimir Putin, urmând să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Cu un zâmbet ironic, preşedintele american Donald Trump i-a cerut vineri omologului său rus, Vladimir Putin, să nu se amestece în alegeri. Reuters şi AFP, citate de Agerpres, remarcă atmosfera amicală de la întâlnirea celor doi şefi de stat, la summitul G20 de la Osaka.

© Kremlin.ru

Trump a părut să minimalizeze scandalul generat de presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016. Întrebat de un reporter dacă va aduce problema în discuţia pe care urma să o aibă cu Putin, preşedintele Statelor Unite a răspuns: ”Da, desigur” şi a arătat spre liderul de la Kremlin, căruia i s-a adresat apoi direct. Acesta a continuat să zâmbească şi în timp ce i se traducea schimbul de replici şi chiar a râs la apelul jovial repetat de Trump: ”Te rog, nu te amesteca în alegeri. Nu te amesteca în alegeri”.

”Nu ne-am mai văzut de mult”, a observat preşedintele Rusiei, subliniind însă că administraţiile de la Moscova şi Washington au ”lucrat mult” şi după ultima sa întrevedere cu Trump, la summitul de la Helsinki, din iulie anul trecut.

De remarcat faptul că întâlnirea dintre cei doi lideri are loc la doar câteva zile după ce Senatul rus a votat suspendarea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) încheiat cu SUA, ca răspuns la o măsură similară adoptată de Washington în luna februarie.

Camera inferioară a legislativului rus, Duma, votase deja această suspendare pe 18 iunie.

Proiectul de lege pentru suspendarea participării la tratat a fost prezentat legislativului de către preşedintele Vladimir Putin, care acum mai trebuie doar să promulge actul normativ pentru ca acesta să intre în vigoare.

Conform legii, preşedintele Vladimir Putin poate repune în vigoare tratatul în cazul în care SUA îşi schimbă poziţia.

Conflictul comercial SUA-China

Poate una dintre cele mai așteptate întâlniri în marja summitul G20 de la Osaka este cea dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său chinez, Xi Jinping.

Citiți și:
Primele două economii ale lumii ”își ascut armele” în războiul comercial. China impune tarife vamale suplimentare pentru produse americane în valoare de 60 de miliarde de dolari

Primele două economii ale lumii sunt angrenate într-un război comercial ale cărui unde de șoc destabiliează piețele bursiere. Mulți lideri privesc cu îngrijorare pentru a vedea dacă Trump și Jinping reușesc să ajungă la un armistițiu.

Ultima dată când cei doi șefi de stat au avut discuții bilaterale a fost în marja summitului G20, găzduit de Buenos Aires în luna decembrie a anului trecut.

Iranul

Criza pe termen lung care caracterizează de 40 de ani relaţiile dintre Statele Unite şi Iran cunoaşte de aproximativ două luni o recrudescenţă ameninţând cu atât mai mult supravieţuirea acordului nuclear internaţional din care SUA s-au retras în 2018.

Șeful statul american a evocat miercuri posibilitatea unui război de scurtă durată împotriva Teheranului. ”Suntem într-o poziţie foarte puternică şi aceasta nu va dura prea mult, vă pot spune. Şi nu vorbesc despre trupe la sol”, a menţionat Trump.

Ideea unui ”război de scurtă durată cu Iranul este o iluzie”, a reacţionat ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif într-un mesaj pe Twitter destinat, potrivit lui, să corecteze unele ”idei greşite” ale preşedintelui american care ”ameninţă pacea”.

Lideri internaționali, precum cancelarul german Angela Merkel au făcut apel la cele două state pentru o soluție pașnică a disensiunilor.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis joi, de la Tokyo, că va face maximum posibil în următoarele zile pentru ”a evita o escaladare militară” a tensiunilor dintre Iran şi SUA.

Schimbările climatice

Se așteaptă ca problema schimbărilor să reprezintă un alt punct importat de pe agenda liderilor.

Cel mai probabil, Franța va face lobby pentru ca angajamente ferme privind limitarea emisiilor de carbon să fie incluse în declarația comună a summitul G20.

De altfel, potrivit unui oficial al Palatului Elysee, președintele Emmanuel Macron a avertizat că nu va semna documentul dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare