Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Consiliului European Donald Tusk, replică dură pentru liderul rus Vladimir Putin: Autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, nu democrația progresistă

Published

on

©Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a criticat vehement vineri afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin, potrivit cărora ideile progresiste promovate de democrațiile occidentale sunt ”învechite și că intră în conflict cu interesele majorității covârșitoare a populației”, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu apărut joi în publicația Financial Times înaintea summitului G20 de la Osaka, Japonia, liderul de la Kremlin a menționat că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

”Trebuie să spun că sunt în total dezacord cu argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”, i-a răspuns președintele Consiliului European, Donald Tusk, indirect, președintelui rus, Vladimir Putin.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

Liderii celor mai mari 20 de puteri ale lumii se reunesc vineri și sâmbără în orașul nipon Osaka într-un summit care se anunță a fi divizat. Dosarul iranian și războiul comercial de uzură dintre Statele Unite și China se pare că vor domina agenda liderilor, anunță Deutsche Welle.

©G20.org

Președintele american, Donald Trump, s-a întâlnit deja cu gazda acestei reuniuni, premierul japonez Shinzo Abe, înainte de a avea discuții bilaterale cu cancelarul german Angela Merkel. În fața reporterilor, liderul de la Casa Albă a lăudat legăturile comerciale dintre cele două state și a descris-o pe Merkel ca fiind ”un grozav prieten”.

Cancelarul german a precizat la rândul său că plănuiește să deschidă subiectul iranian și problema combaterii terorismului cu președintele SUA.

Merkel a sosit vineri la Osaka, la o zi după ce aceasta a suferit un nou episod de tremurat care ridică semne de întrebare legate de starea sa de sănătate.

Donald Trump și Vladimir Putin, relații amicale la G20

Liderul american a avut o întrevedere și cu premierul indian, Narendra Modi și cu președintele rus Vladimir Putin, urmând să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Cu un zâmbet ironic, preşedintele american Donald Trump i-a cerut vineri omologului său rus, Vladimir Putin, să nu se amestece în alegeri. Reuters şi AFP, citate de Agerpres, remarcă atmosfera amicală de la întâlnirea celor doi şefi de stat, la summitul G20 de la Osaka.

© Kremlin.ru

Trump a părut să minimalizeze scandalul generat de presupusul amestec al Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA, din 2016. Întrebat de un reporter dacă va aduce problema în discuţia pe care urma să o aibă cu Putin, preşedintele Statelor Unite a răspuns: ”Da, desigur” şi a arătat spre liderul de la Kremlin, căruia i s-a adresat apoi direct. Acesta a continuat să zâmbească şi în timp ce i se traducea schimbul de replici şi chiar a râs la apelul jovial repetat de Trump: ”Te rog, nu te amesteca în alegeri. Nu te amesteca în alegeri”.

”Nu ne-am mai văzut de mult”, a observat preşedintele Rusiei, subliniind însă că administraţiile de la Moscova şi Washington au ”lucrat mult” şi după ultima sa întrevedere cu Trump, la summitul de la Helsinki, din iulie anul trecut.

De remarcat faptul că întâlnirea dintre cei doi lideri are loc la doar câteva zile după ce Senatul rus a votat suspendarea Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) încheiat cu SUA, ca răspuns la o măsură similară adoptată de Washington în luna februarie.

Camera inferioară a legislativului rus, Duma, votase deja această suspendare pe 18 iunie.

Proiectul de lege pentru suspendarea participării la tratat a fost prezentat legislativului de către preşedintele Vladimir Putin, care acum mai trebuie doar să promulge actul normativ pentru ca acesta să intre în vigoare.

Conform legii, preşedintele Vladimir Putin poate repune în vigoare tratatul în cazul în care SUA îşi schimbă poziţia.

Conflictul comercial SUA-China

Poate una dintre cele mai așteptate întâlniri în marja summitul G20 de la Osaka este cea dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său chinez, Xi Jinping.

Citiți și:
Primele două economii ale lumii ”își ascut armele” în războiul comercial. China impune tarife vamale suplimentare pentru produse americane în valoare de 60 de miliarde de dolari

Primele două economii ale lumii sunt angrenate într-un război comercial ale cărui unde de șoc destabiliează piețele bursiere. Mulți lideri privesc cu îngrijorare pentru a vedea dacă Trump și Jinping reușesc să ajungă la un armistițiu.

Ultima dată când cei doi șefi de stat au avut discuții bilaterale a fost în marja summitului G20, găzduit de Buenos Aires în luna decembrie a anului trecut.

Iranul

Criza pe termen lung care caracterizează de 40 de ani relaţiile dintre Statele Unite şi Iran cunoaşte de aproximativ două luni o recrudescenţă ameninţând cu atât mai mult supravieţuirea acordului nuclear internaţional din care SUA s-au retras în 2018.

Șeful statul american a evocat miercuri posibilitatea unui război de scurtă durată împotriva Teheranului. ”Suntem într-o poziţie foarte puternică şi aceasta nu va dura prea mult, vă pot spune. Şi nu vorbesc despre trupe la sol”, a menţionat Trump.

Ideea unui ”război de scurtă durată cu Iranul este o iluzie”, a reacţionat ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif într-un mesaj pe Twitter destinat, potrivit lui, să corecteze unele ”idei greşite” ale preşedintelui american care ”ameninţă pacea”.

Lideri internaționali, precum cancelarul german Angela Merkel au făcut apel la cele două state pentru o soluție pașnică a disensiunilor.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a promis joi, de la Tokyo, că va face maximum posibil în următoarele zile pentru ”a evita o escaladare militară” a tensiunilor dintre Iran şi SUA.

Schimbările climatice

Se așteaptă ca problema schimbărilor să reprezintă un alt punct importat de pe agenda liderilor.

Cel mai probabil, Franța va face lobby pentru ca angajamente ferme privind limitarea emisiilor de carbon să fie incluse în declarația comună a summitul G20.

De altfel, potrivit unui oficial al Palatului Elysee, președintele Emmanuel Macron a avertizat că nu va semna documentul dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Președintele Poloniei, Andrzej Duda: Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înţelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei

Published

on

Trebuie să făurim viitorul acestei lumi pe baza unei profunde înțelegeri a ceea ce s-a întâmplat acum peste 75 de ani în centrul Europei și a ceea ce continuă să ne povestrească martorii acelor fapte, a declarat președintele Andrzej Duda, în marginea ceremoniilor ce marchează 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare, Auschwitz-Birkenau, informează DPA, citat de Agerpres.

”Adevărul despre Holocaust nu trebuie să moară… Nu vom înceta eforturile de a face ca oamenii să-şi aducă aminte de această crimă, aşa încât să nu se mai întâmple niciodată astfel de lucruri”, a mai spus Duda într-o declarație pregătită pentru evenimentul comemorativ.

Președintele Poloniei, însoțit de supraviețuitori ai Holocaustului, a depus jerbe în fața ”Zidului Morții”, unde gărzile SS au împușcat mii de oameni.

Duda s-a întâlnit ulterior cu omologul său israelian Reuven Rivlin şi i-a mulţumit pentru prezenţa sa la evenimentul din Polonia, care, a afirmat el, ”constituie un semn vizibil de amintire şi protest împotriva tratamentelor inumane şi a urii”.

La evenimentul comemorativ au participat peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Continue Reading

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga: Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia

Published

on

@ David Saranga/ Facebook

Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia, a transmis ambasadorul Israelului în România, cu prilejul unei ceremonii organizate de Primăria sectorului 6 la Memorialul Holocaustului pentru a marca Ziua Internaţională a Comemorării Victimelor Holocaustului, relatează Agerpres.

Reprezentantul israelian a subliniat tendințele antisemite, rasiste și xenofobe din sânul societăților europene, precum și datoria guvernelor de a lupta împotriva lor:

„Trăim într-o epocă grea, vedem aici şi prin Europa că antisemitismul, xenofobia, rasismul fac parte din societate. Fiecare guvern trebuie să lupte împotriva fenomenelor respective. (…) Valorile europene nu merg mână în mână cu antisemitismul sau cu xenofobia”, a afirmat Saranga.

Potrivit acestuia, păstrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului, dintre care sute de mii au murit doar în România, contribuie la clădirea viitorului. „Guvernul român face mult pentru a păstra memoria”, a adăugat ambasadorul Israelului.

De asemenea, în opinia lui Saranga, faptul că premierul Ludovic Orban se află pe 27 ianuarie la Auschwitz, împreună cu preşedintele Israelului şi mulţi alţi demnitari, arată că România şi-a asumat responsabilitatea şi are obligaţia de a păstra memoria Holocaustului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending