Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European David Sassoli, după întâlnirea cu premierul britanic Boris Jonhson: Nu există progrese în convorbirile privind un Brexit ordonat

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat marți, după o întrevedere cu premierul britanic Boris Johnson că ”nu există progrese” în convorbirile privind o ieșire ordonată a Regatului Unit din UE, anunță Reuteres, citat de Agerpres.

Sassoli, care s-a întâlnit pentru prima dată cu Johnson de când și-a preluat mandatul de președinte al Legislativului european, a precizat că premierul britanic i-a dat răspunsuri vagi la întrebările adresate referitoare la menținerea unei frontiere deschise între Republica Irlanda și provincia britanică nord-irlandeză în întrevedere de 40 de minute ”deschisă și non-birocratică”, potrivit Politico Europe.

”Noi (Parlamentul European) nu vom aproba un acord care subminează Acordul din Vinerea Mare şi procesul de pace (pe insula Irlanda) sau compromite integritatea pieţei noastre unice”, a precizat Sassoli într-un comunicat.

”Există două alternative la un acord în această conjunctură: o amânare sau un <<no deal>> ”, a completat acesta.

La 2 ocombrie Londra și-a prezentat planul de amendare a acordului de retragere a Regatului Unit din UE prin înlăturarea mecanismului de backstop,  potrivit cărora Irlanda de Nord ar urma să iasă din uniunea vamală europeană, la fel ca restul Marii Britanii, acestei provincii aplicându-i-se în continuare regulile europene în privinţa circulaţiei bunurilor, inclusiv a mărfurilor agro-alimentare, cu înfiinţarea unei ”zone de reglementare” pe insula Irlanda, sub rezerva acordului din partea legislativului şi a executivului nord-irlandeze.

Propunerile nu au fost însă primite cu entuziasm de Bruxelles.

Președintele Consiliului European l-a acuzat marți pe premierul britanic Boris Johnson că, dând vina pe alții pentru un posibil eșec al negocierilor referitoare la Brexit, se joacă cu viitorul Europei.

Într-o reacție acidă la adresa șefului Guvernului de la Londra, adresându-i-se direct acestuia într-o posare pe Twitter, Donald Tusk l-a avertizat pe Boris Johnson că sunt în joc ”securitate și interesele popoarelor noastre”, încheindu-și postarea cu o remarcă în latină, făcând astfel trimitere la cunoștințele premierului britanic care a studiat literatură clasică la Univeristatea Oxford.

”@Boris Johnson, miza nu este să câştigi un joc prostesc al învinuirii. Sunt în joc viitorul Europei şi al Regatului Unit, precum şi securitatea şi interesele popoarelor noastre. Nu doriţi un acord, nu doriţi o prelungire, nu doriţi să revocaţi, quo vadis?” (n.r. în latină: încotro mergeţi?), a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Reacția lui Sassoli este în concordanță cu poziția adoptată de Parlamentul European la 4 octombrie, care a respins atunci  planul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ”în forma sa actuală”, propus de prem-ministrul britanic.

Comitetul Parlamentului European pentru negocierile cu privire la Brexit ”nu crede că propunerile de ultim moment formulate de guvernul britanic pe 2 octombrie, în forma lor actuală, pot forma baza unui acord faţă de care Parlamentul European şi-ar putea da acordul”, indică acest grup, prezidat de eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, membru al grupului Renew Europe.

”Propunerile nu tratează adevăratele probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă (irlandeză) va trebui eliminată, şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Propunerile Marii Britanii sunt insuficiente şi ne îndepărtează puţin mai mult de angajamentele şi obiective asumate în comun”, este precizat în comunicatul Parlamentului European.

UE27 consideră în continuare că mecanimsul de backstop, care va menține întreg Regatul Unit în uniunea vamală europeană în eventualitatea în care un acord comercial nu va fi fost obținut până la 31 decembrie 2020, este singura soluție fezabilă pentru a evita o frontieră dură pe insula irlandeză. Oficialii europeni au completat că vor continua să studieze propunerile premierului Johnson, despre care spun că prezintă numeroase probleme.

Uniunea Europeană urmează să facă un bilanț până la finalul săptămânii în curs pentru a evalua dacă este posibil un acord privind Brexit-ul, după cum avea să-i transmită președintele Franței Emmanuel Macron premierului britanic Boris Johnson într-o convorbire telefonică avută luni.

În lumina dinamicii recente, la care se adaugă obligația pe care Boris Johnson o are, aceea de a respecta voința Parlamentului materializată în Legea Benn, cel mai probabil o amânare a Brexit-ului devine din ce în ce mai probabilă.

Amintim că la 4 septembrie, Camera Comunelor din Marea Britanie a adoptat, în fază finală, legea prin care îl obligă pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Trebuie precizat că o solicitate de prelungire a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, în virtutea Articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre UE. 

Șefii de stat sau de guvern se vor reuni la 17-18 octombrie în cadrul summitului Consiliului European. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, punctând că este ”nevoie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă”.

”În contextul de astăzi, când Rusia omoară din nou oameni nevinovați și anexează cu forța teritorii care nu-i aparțin, este important să nu uităm ce s-a întâmplat cu oamenii treziți peste noapte cetățeni sovietici, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin și parafată de miniștrii lor de externe. Atunci, țările baltice și România au fost direct vizate. Pentru estonieni, letoni, lituanieni, dar și românii din Basarabia și Nordul Bucovinei a început o perioadă de calvar cumplit, odată cu anexarea acestor teritorii la URSS”, a punctat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a amintit că ”oamenii de aici au fost supuși unui proces diabolic de deznaționalizare, prin teroare, omoruri în masă, torturi, deportări, arestări și condamnări politice, toate aceste crime fiind coordonate de către Partidul Comunist al URSS cu scopul de a elimina orice formă de disidență în procesul de sovietizare”.

Eurodeputatul ”a rămas profund impresionat cât de impunător” este Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, ”ce transmite în esență două mesaje despre soarta celor care au avut de suferit”.

”Prima parte a memorialul este formată dintr-un zid negru și lung ce întruchipează suferința celor peste 75000 de estonieni omorâți, arestați sau deportați în diverse regiuni ale Rusiei. Cea de-a doua parte a Memorialului apare după ce se parcurge această cale plină de durere descrisă pe zidul negru și se pătrunde într-o grădină de meri și albine, un univers în care se împletesc amintirile despre casă și cei dragi”, a descris Eugen Tomac.

În încheierea mesajului, acesta și-a exprimat dezamăgirea că ” la noi statul a uitat prea ușor această pagină tragică, motiv pentru care nici la aceasta oră nu avem un muzeul al victimelor dictaturii comuniste în București”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE5 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE6 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA7 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO7 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.7 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA8 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending