Estonia a anunţat joi că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său – parte din Spaţiul Schengen – cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene, informează Reuters și Agerpres. 

Cu unele excepţii, Estonia nu le va mai acorda ruşilor nici vize de afaceri, de studii sau pentru muncă, însă le va permite studenţilor ruşi aflaţi deja în ţară să îşi încheie studiile. Se mai acceptă accesul pe motive umanitare, precum şi al diplomaţilor şi familiilor acestora, al celor care îşi vizitează rude apropiate sau deţin permise de şedere pe termen lung şi al lucrătorilor din transportul internaţional de mărfuri şi pasageri.

„Am constatat o creştere enormă a numărului de cetăţeni ruşi care vin sau trec prin Estonia”, a explicat ministrul de externe Urmas Reinsalu. “Posibilitatea pe care o au de a vizita Estonia sau alte părţi din Europa, via Estonia, în masă, nu respectă principiile sancţiunilor pe care le-am impus” (Rusiei, după invadarea Ucrainei – n. red.).

Parlamentul Letoniei a adopta joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ‘ţară care sprijină terorismul’ şi invită şi alte ţări să adopte iniţiative similare, lansând de asemenea un apel către Uniunea Europeană să întrerupă eliberarea de vize turistice cetăţenilor ruşi şi belaruşi. 

Declaraţia a fost aprobată de deputaţii Seimului cu 67 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, în timp ce parlamentarii partidului social-democrat de opoziţie Armonia (S) s-au abţinut de la vot.

Declaraţia menţionează invazia rusă în Ucraina şi acţiunile forţelor armate ruse în această ţară drept principalul motiv pentru condamnarea Rusiei ca ‘stat terorist’.

În urmă cu câteva zile, Letonia a anunțat că nu va mai acorda deocamdată vize cetăţenilor ruşi, potrivit Ambasadei Letoniei la Moscova, invocând războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

„De acum înainte, vor fi acceptate doar cereri de viză de la cetăţeni ruşi care doresc să participe la înmormântarea unei rude apropiate în Letonia”, a anunţat ambasada pe Twitter.

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

Thousands of heroic firefighters are working tirelessly against wildfires raging across our continent.

🇪🇺 has mobilised help for Portugal, Slovenia, Czechia, Albania & France via #rescEU.

I am grateful to 🇬🇷🇸🇪🇮🇹🇩🇪🇵🇱🇦🇹🇷🇴 who currently support France.#EUCivPro#StrongerTogether

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 12, 2022

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

• 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
• personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Letonia și Estonia s-au retras jos din grupul de cooperare format din China și din peste alte 12 țări din Europa Centrală și de Est, călcând astfel pe urmele Lituaniei, care a luat o decizie similară anul trecut, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile Chinei de prietenie ”fără frontiere” cu președintele rus Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva vecinului suveran și independent, Ucraina, sunt în antiteză cu principiile națiunilor baltice, care au un istoric traumatizant în relațiile cu Rusia, care aspiră la refacerea granițelor de dinainte de destrămarea Uniunii Sovietice.

În privința Lituaniei, decizia a venit și în urma hotărârii de a-și consolida relațiile diplomatice cu Taiwanul, fapt ce a dus la o ciocnire comercială, China luând decizia de a bloca mărfurile lituaniene la vamă.

Beijingul nu a comentat încă faptul că Tallinn și Riga au respins acest format, ce s-a aflat sub presiuni din ce în ce mai mari, China fiind criticată pentru faptul că urmărește să răspândească dezbinarea în Uniunea Europeană, informează Politico Europe.

”Estonia a decis că nu va mai participa la platforma de cooperare între țările din Europa Centrală și de Est și China. Estonia va continua să depună eforturi pentru a avea relații constructive și pragmatice cu China, ceea ce include promovarea relațiilor UE-China în conformitate cu ordinea internațională bazată pe reguli și cu valori precum drepturile omului”, a declarat guvernul de la Tallinn.

Acesta a adăugat că Estonia ”nu a participat la nicio reuniune a formatului după summitul din februarie, de anul trecut”.

”Având în vedere prioritățile actuale ale politicii externe și comerciale letone, Letonia a decis să înceteze participarea sa în cadrul grupului de cooperare dintre țările din Europa Centrală și de Est și China”, a anunțat, la rândul său, Ministerul leton de Externe, care a detaliat că participarea la acest grup ”nu mai este în concordanţă cu obiectivele noastre strategice în contextul internaţional actual”.

”Letonia va continua să depună eforturi pentru relații constructive și pragmatice cu China, atât la nivel bilateral, cât și prin intermediul cooperării UE-China bazate pe beneficii reciproce, pe respectarea dreptului internațional, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, a adăugat acesta.

Nouă din cele 27 de țări ale UE au rămas în clubul pe care Beijingul l-a înființat în 2012: Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Grecia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cinci țări din afara UE sunt, de asemenea, membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

UE are, de asemenea, calitatea de observator în cadrul reuniunilor.