Connect with us

ROMÂNIA

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene: România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,8% în 2023, după un avans de 5,8% în acest an

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Economia Uniunii Europene a intrat într-o etapă mult mai dificilă, după o primă jumătate a anului bună, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ce afectează cererea pe piața globală și consolidează presiunea inflaționistă la nivel mondial, relevă previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene.

De altfel, Uniunea Europeană se numără prin economiile avansate cele mai expuse la aceste tendințe cauzare de conflictul rus, ca urmare a proximității sale geografice și a dependenței mari de importurile de gaze din Rusia.

Criza energetică erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor și pune presiune pe sectorul de producție, astfel că sentimentul economic a înregistrat o creștere dramatică.

Deși creșterea economică pentru 2022 este mai bună decât se preconiza anterior, perspectivele pentru 2023 sunt semnificativ mai slabe când vine vorba de creștere și mai ridicate atunci când vorbim de inflație, comparativ cu estimările din primăvară.

În cazul României, după un an 2022 robust, a cărui creștere economică este apreciată la 5,8%, Comisia Europeană anticipează că economia țării noastre ar urma să încetinească până la un avans de aproximativ 2% în următorii ani, creșterea economică fiind estimată la 1,8% în 2023 și la 2,2% în 2024. Cauzele principale ale acestei dinamici sunt inflația foarte mare, condițiile financiare mai stricte și consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

© European Commission

Astfel, instituția europeană se așteaptă ca inflația să atingă vârful la finalul acestui an, cu un prag de 11,8%, menținându-se ridicată și anul viitor, pentru a în 2024 să se încadreze pe o pantă descendentă, ajungând la 6,8%.

Rata șomajului în țara noastră va oscila în jurul valorilor de 5-6%. Pentru acest an, Comisia Europeană estimează că șomajul va fi de 5,4%, cu o creștere până la 5,8% în 2023, urmând ca în 2024 să revină la valorile din 2022.

Deficitul public general ar urma să scadă treptat până la 4,8% în 2024, de la 6,5% în 2022 și 5% în 2023, fapt datorat unor venituri solide și unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri ridicate a PIB-ului nominal.

Ponderea datoriei în PIB ar urma să se situeze la 47,6% în 2024, după ușoare fluctuații în sus în 2022 (47,9%) și după o sensibilă scădere în 2023 (47,3%).

Aceste tendințe economice din România sunt observate și la nivelul economiei din UE.

Creșterea economică se va contracta semnificativ la începutul anului

Creșterea reală a PIB-ului în UE a înregistrat o surpriză pozitivă în prima jumătate a anului 2022, deoarece consumatorii au reluat în forță cheltuielile, în special în domeniul serviciilor, ca urmare a relaxării măsurilor de limitare a COVID-19. Expansiunea a continuat în trimestrul al treilea, deși într-un ritm considerabil mai slab.

Pe fondul unei incertitudini ridicate, se preconizează că presiunile ridicate asupra prețurilor la energie, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, un mediu extern mai slab și condiții de finanțare mai stricte vor înclina UE, zona euro și majoritatea statelor membre spre recesiune în ultimul trimestru al anului. Cu toate acestea, impulsul puternic din 2021 și creșterea puternică din prima jumătate a anului ar trebui să ridice creșterea PIB-ului real în 2022 în ansamblu la 3,3% în UE (3,2% în zona euro) – cu mult peste nivelul de 2,7% prevăzut în previziunile intermediare de vară.

Pe măsură ce inflația continuă să taie din veniturile disponibile ale gospodăriilor, contracția activității economice ar trebui să continue în primul trimestru din 2023. Se așteaptă ca în primăvară să revină creșterea economică în Europa, pe măsură ce inflația își relaxează treptat influența asupra economiei. Cu toate acestea, având în vedere că vânturile puternice din față continuă să frâneze cererea, activitatea economică va fi moderată, iar creșterea PIB-ului va ajunge la 0,3 % în 2023 pe ansamblul UE și al zonei euro.

Până în 2024, se preconizează că creșterea economică își va recăpăta progresiv tracțiunea, ajungând la o medie de 1,6 % în UE și de 1,5 % în zona euro.

Inflația urmează să atingă un vârf înainte de a se diminua treptat

Comisia Europeană preconizează că valorile peste așteptări ale inflației pe parcursul primelor zece luni ale anului 2022 și extinderea presiunilor asupra prețurilor vor muta vârful inflației la sfârșitul anului și vor ridica proiecția privind rata anuală a inflației la 9,3% în UE și la 8,5% în zona euro. Se preconizează că inflația va scădea în 2023, dar va rămâne la un nivel ridicat de 7,0% în UE și de 6,1% în zona euro, înainte de a se tempera în 2024 la 3,0% și, respectiv, 2,6%.

Comparativ cu previziunile intermediare de vară, aceasta reprezintă o revizuire în creștere cu aproape un punct procentual pentru 2022 și cu peste două puncte procentuale în 2023. Revizuirile reflectă, în principal, prețuri cu ridicata semnificativ mai mari la gaze și energie electrică, care exercită presiuni asupra prețurilor cu amănuntul la energie, precum și asupra majorității bunurilor și serviciilor din coșul de consum.

Cea mai puternică piață a forței de muncă din ultimele decenii va rămâne rezilientă

În pofida mediului dificil, piața muncii a continuat să aibă performanțe solide, ocuparea forței de muncă și participarea la muncă fiind la cel mai ridicat nivel, iar șomajul la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Expansiunea economică viguroasă a atras un număr net suplimentar de două milioane de persoane pe piața forței de muncă în prima jumătate a anului 2022, ridicând numărul de persoane angajate în UE la un maxim istoric de 213,4 milioane. Rata șomajului a rămas la un nivel minim record de 6,0% în septembrie.

Se așteaptă ca piețele forței de muncă să reacționeze cu întârziere la încetinirea activității economice, dar să rămână rezistente. Se preconizează o creștere a ocupării forței de muncă în UE de 1,8% în 2022, înainte de a se opri în 2023 și de a crește moderat până la 0,4% în 2024.

Ratele șomajului în UE sunt estimate la 6,2% în 2022, 6,5% în 2023 și 6,4% în 2024.

Creșterea economică moderată, inflația ridicată și măsurile de susținere a energiei apasă asupra deficitelor

Creșterea nominală puternică din primele trei trimestre ale anului și eliminarea treptată a sprijinului legat de pandemie au determinat o nouă reducere a deficitelor publice în 2022, în pofida noilor măsuri adoptate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie asupra gospodăriilor și firmelor. După ce a scăzut la 4,6% din PIB în 2021 (5,1% în zona euro), se preconizează că deficitul în UE va continua să scadă în acest an până la 3,4% din PIB (3,5% în zona euro).

Cu toate acestea, în 2023, deficitul public agregat ar urma să crească din nou ușor (la 3,6% în UE și la 3,7% în zona euro), pe măsură ce activitatea economică slăbește, cheltuielile cu dobânzile cresc, iar guvernele prelungesc sau introduc noi măsuri pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei. Retragerea planificată a acestora în cursul anului 2023 și reluarea creșterii economice ar trebui să reducă ulterior presiunea asupra fondurilor publice. Prin urmare, se preconizează un deficit de 3,2% din PIB în UE și de 3,3% în zona euro în 2024.

Pe parcursul orizontului de prognoză, se preconizează o nouă reducere a ponderii datoriei în PIB în UE, de la 89,4% din PIB în 2021 la 84,1% din PIB în 2024 (și de la 97,1% la 91,4% în zona euro).

Un nivel excepțional de incertitudine 

Perspectivele economice rămân înconjurate de un nivelexcepțional de incertitudine, deoarece războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potențialul de perturbări economice suplimentare este departe de a fi epuizat.

Cea mai mare amenințare provine din evoluțiile nefavorabile de pe piața gazelor și din riscul de penurie, în special în iarna 2023-24. Dincolo de aprovizionarea cu gaze, UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri pe alte piețe de mărfuri, reverberate de tensiunile geopolitice.

Inflația de lungă durată și eventualele ajustări dezordonate pe piețele financiare mondiale la noul mediu de rate ridicate ale dobânzii rămân, de asemenea, factori de risc importanți. Ambele sunt amplificate de potențialul de neconcordanță între obiectivele politicii fiscale și cele ale politicii monetare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

Published

on

© Transparency International

Raportul anul al Transparency Internațional privind indicele de percepție a corupției relevă că marea majoritate a țărilor au eșuat în a lupta împotriva corupției, 95% dintre acestea înregistrând progrese reduse în acest capitol din 2017 încoace, informează Agerpres.

Conform unui comunicat al organizației, pentru anul trecut au fost clasificate după CPI 180 de ţări şi teritorii, fiecăreia fiindu-i atribuit un indice de la 0 (foarte corupte) la 100 (foarte corecte).

Media mondială a rămas nemodificată în ultimul deceniu, la valoarea de 43, în timp ce 26 de ţări au atins în 2022 minime istorice. În ciuda eforturilor, 155 de state nu au înregistrat progrese semnificative în combaterea corupţiei, unele aflându-se chiar în declin faţă de 2012.

Pacea mondială a suferit un declin în ultimii 15 ani, corupția fiind atât o cauză, cât și un efect al acestui fenomen Corupția subminează capacitatea guvernelor de a proteja oamenii și erodează încrederea publică, provocând amenințări de securitate tot mai multe și mai greu de controlat. Pe de altă parte, conflictul creează oportunități pentru corupție și subminează eforturile guvernelor de a o opri.

Transparency International atrage atenția că și țările cu scoruri ridicate la IPC joacă un rol în amenințările pe care corupția le reprezintă pentru securitatea globală. Timp de decenii, acestea au primit bani murdari din străinătate, permițând cleptocraților să își sporească averea, puterea și ambițiile geopolitice distructive.

”Liderii pot lupta împotriva corupției și pot promova pacea în același timp. Guvernele trebuie să deschidă un spațiu pentru a include publicul în procesul decizional – de la activiști și proprietari de întreprinderi la comunitățile marginalizate și tineri. În societățile democratice, oamenii își pot ridica vocea pentru a ajuta la eradicarea corupției și pentru a cere o lume mai sigură pentru noi toți”, a precizat Daniel Eriksson, directorul executiv al Transparency International.

Cu toate eforturile şi în ciuda unor progrese obţinute cu greu, CPI pentru anul 2022 arată scara enormă a corupţiei: peste două treimi din ţări (68%) au indici sub 50, calculaţi pe baza a 13 surse de date independente.

Țările cu cele mai consolidate instituții și democrații care funcționează în parametrii domină, de obicei, clasamentul. Danemarca se află în fruntea acestuia, cu un scor de 90 de puncte, urmată de Finlanda și Noua Zeelandă (87 de puncte). Norvegia (84), Singapore (83), Suedia (83), Elveția (82), Olanda (80), Germania (79), Irlanda (77) și Luxemburg (77) completează topul primelor 10 țări din acest an.

La polul opus, țările care trec prin conflicte sau unde libertățile individuale și politice sunt puternic restricționate se situează pe ultimele locuri în clasament: Anul trecut, Somalia (12 puncte), Siria (13 puncte), Sudanul de Sud (13 puncte), Venezuela (14 puncte), Yemen (16 puncte), Libia (17 puncte), Coreea de Nord (17 puncte), Haiti (17 puncte), Guineea Ecuatorială (17 puncte) și Burundi ocupă primele 10 poziții din coada topului.

Doar opt ţări au reuşit în ultimii cinci ani să îşi amelioreze semnificativ indicii, în timp ce zece state – inclusiv unele bine situate în ierarhie, cum ar fi Austria, Luxemburg sau Regatul Unit – au coborât vizibil. În restul de 90% din ţări, nivelul corupţiei a fost staţionar; de exemplu, România s-a situat anul trecut pe locul 63 din 180, în urcare cu o poziţie faţă de 2021, cu un punctaj de 43 de puncte din 100.

© Transparency International

Transparency International lansează o serie de recomandări la adresa guvernelor, care ar trebui să transforme combaterea corupției în principala sarcină a activităților.

Guvernele trebuie să acorde prioritate transparenţei, supravegherii instituţiilor şi angrenării complete şi semnificative a societăţii civile.

Principalele direcţii de acţiune ar fi, aşadar, întărirea controlului reciproc şi separarea puterilor; publicarea informaţiilor şi susţinerea dreptului de acces la informaţii; limitarea influenţei private, prin reglementarea activităţilor de lobby şi promovarea accesului liber la procesele de luare a deciziilor; combaterea corupţiei transnaţionale.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat, marți, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură adoptată de România în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Banca urmărește să sprijine dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea și creșterea economică în întreaga economie a României.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei planurile sale de înființare a unei bănci naționale de dezvoltare cu un capital inițial de până la 1,6 miliarde de euro (7,9 miliarde RON). Banca va fi înființată ca entitate deținută integral de stat, cu Ministerul Finanțelor drept acționar; aceasta își va desfășura activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României.

Ajutorul se acordă sub forma:

(i) unei injecții de capital de până la 608 milioane de euro, din care se estimează că 10 milioane EUR vor fi primite în 2024 în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență,

(ii) unui grant în valoare de 1,4 milioane de euro și

(iii) unor garanții de stat în valoare de 992 milioane de euro.

Banca va avea sarcina de a remedia disfuncționalitățile pieței și de a sprijini dezvoltarea economică și oportunitățile de investiții. Aceasta va interveni pentru a asigura accesul la finanțare în domeniile în care nu există suficientă disponibilitate pe piață, axându-se pe furnizarea de finanțare întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderilor și start-up-urilor. Banca poate sprijini, de asemenea, proiecte de infrastructură care vizează îmbunătățirea productivității în economia României, întrucât aceste proiecte necesită, de regulă, o finanțare pe termen lung care este dificil de asigurat pe piață.

Banca poate, de asemenea, să recurgă la finanțarea furnizată în cadrul instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi programul InvestEU, canalizând finanțarea respectivă către întreprinderile și proiectele eligibile. Astfel, banca va sprijini investițiile de importanță strategică pentru Uniunea Europeană.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite ca ajutoarele de stat să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice.

Comisia a constatat că:

  • măsura facilitează dezvoltarea anumitor activități economice într-o varietate de sectoare care se confruntă cu dificultăți în obținerea unui nivel suficient de finanțare de pe piață;
  • măsura este necesară și adecvată pentru a îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderile care întâmpină dificultăți în obținerea unui nivel suficient de finanțare de pe piață. Măsura este, de asemenea, proporțională, deoarece activitățile desfășurate de bancă vor viza efectiv disfuncționalitățile pieței, iar cuantumul finanțării primite este proporțional cu atingerea obiectivelor vizate;
  • măsura dispune de suficiente garanții pentru a evita efectele negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE. În special, activitățile de finanțare ale băncii vor face obiectul unor măsuri menite să garanteze că investitorii privați nu sunt excluși, în cazul în care aceștia sunt dispuși să ofere finanțare întreprinderilor. Mai mult, dat fiind că sfera disfuncționalităților pieței poate evolua, Comisia a aprobat activitățile băncii pentru o perioadă determinată, și anume până la sfârșitul anului 2029. Orice prelungire suplimentară va trebui să fie notificată Comisiei în vederea aprobării..

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat

Continue Reading

ROMÂNIA

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

Published

on

© MAE

Șeful diplomației române Bogdan Aurescu a avut marți o “convorbire telefonică foarte bună” cu ministrul afacerilor externe al Letoniei Edgars Rinkevics, în care cei doi demnitari au abordat cooperarea privind securitatea flancului estic al NATO, deschiderea Ambasadei României la Riga și sprijinul ferm al Letoniei pentru aderarea României la Schengen.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile dintre Aurescu și Rinkevics au avut ca subiect principal procesul aderării României la spațiul Schengen. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat detaliat demersurile recente întreprinse pe plan diplomatic în vederea realizării acestui obiectiv, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre.

Ministrul Edgars Rinkēvičs a reiterat susținerea fermă a Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că nu există niciun motiv ca aceasta să mai fie întârziată nejustificat, în condițiile în care România îndeplinește toate criteriile necesare. Oficialul leton a exprimat întreaga disponibilitate de continuare a unui dialog activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Totodată, cei doi oficiali au salutat relațiile bilaterale politice excelente, construite pe un dialog constant la nivel înalt, având ca reper recent vizita oficială în Letonia, la 23 noiembrie 2022, a președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat cadrul foarte favorabil pentru aprofundarea, în continuare, a relațiilor româno-letone, inclusiv ținând cont de perspectiva deschiderii, în viitorul apropiat, a Ambasadei României la Riga. De asemenea, ministrul leton de externe a mulțumit pentru reluarea participării României, din acest an, la misiunile de poliție aeriană din statele baltice. La rândul său, ministrul Aurescu a salutat reluarea zborurilor directe regulate între capitalele celor două țări.

Cei doi miniștri au avut și un schimb de opinii privind perspectiva procesului de extindere a NATO prin aderarea Suediei și Finlandei, pe care ambele state o susțin activ, inclusiv prin demersuri diplomatice.

Ministrul Bogdan Aurescu a acceptat invitația omologului său de a efectua o vizită oficială în Letonia în acest an. 

Discuția lui Aurescu cu omologul leton a avut loc la o zi distanță după ce ministrul de externe a discutat la telefon și cu omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis, tema prioritară fiind reconfirmarea susținerii pentru aderarea României la Schengen.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

Continue Reading

Facebook

U.E.3 mins ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu27 mins ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA49 mins ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA2 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA2 hours ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH3 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

U.E.4 hours ago

UE speră semneze un acord de liber schimb cu Mercosur până în iulie, înaintea următorul summit cu America Latină

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO1 week ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending