Corespondență din Bruxelles
Președintele interimar Ilie Bolojan și liderul CDU Friedrich Merz, viitorul cancelar al Germaniei, au avut joi, la Bruxelles, în marja summitului PPE prima lor întrevedere bilaterală, punând accentul pe coordonarea eforturilor pentru a asigura apărarea și descurajarea și întărirea cooperării în domeniul industriei apărării.
“Mă bucur să îl cunosc pe liderul CDU Friedrich Merz. L-am felicitat pentru victoria importantă în alegerile recente. Am discutat despre modul în care România și Germania pot lucra împreună pentru a face UE mai puternică, mai rezistentă și mai sigură în contextul global actual. De asemenea, am subliniat importanța coordonării eforturilor noastre pentru a ne asigura apărarea și descurajarea. Am discutat despre oportunitățile de intensificare a cooperării bilaterale, inclusiv în domeniul industriei de apărare”, a scris Bolojan, pe Facebook.
Președintele interimar a avut o întrevedere bilaterală și cu Manfred Weber, președintele PPE, și se va întâlni și cu premierul polonez Donald Tusk, cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Glad to meet the Leader of the @CDU, @_FriedrichMerz, today. I congratulated him on the important victory in the recent elections. We discussed how RO and DE can work together to make the EU stronger, more resilient, and secure in the current global context. We also underlined… pic.twitter.com/oS0cOm1mVu
— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 6, 2025
Liderii celor 27 de state membre ale UE se reunesc joi la Bruxelles pentru summitul extraordinar convocat de președintele Consiliului European sub deviza unui “moment definitoriu pentru securitatea europeană și Ucraina”.
La summitul la care este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski liderilor UE li se cere să fie pregătiți “pentru o posibilă contribuție europeană la garanțiile de securitate” necesare păcii în Ucraina și sunt așteptați să poată adopta decizii fără precedent privind apărarea europeană prin ambițiile de înarmare a urgentă a Europei.
Astfel, pe țărmul european al Atlanticului de Nord a fost declanșată operațiunea “ReArm Europe”.
Sub deviza că “acesta este momentul Europei” de a se ridica la înălțimea provocării celor “mai decisive și periculoase vremuri”, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a trimis marți o scrisoare liderilor celor 27 de state membre în care a propus “Planul ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru înarmarea urgentă a Uniunii Europene și a continentului european pe fondul războiului Rusiei în Ucraina și schimbării de abordare în relația transatlantică cu administrația SUA condusă de președintele Donald Trump.
Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa Procedura de Deficit Excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare.
Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții. Mai mult, într-o scrisoare adresată liderilor europeni în ajunul acestui summit, președinta Băncii Europene de Investiții (BEI), instituția financiară în care acționarii sunt guvernele din statele membre ale UE, a asigurat că va elimina actualele limite pentru finanțarea proiectelor din sectorul apărării și va extinde domeniul de aplicare pentru proiectele eligibile.
Într-o schimbare tectonică, cea mai puternică economie europeană este pe cale să facă un pas important pentru a-și consolida capacitățile de apărare, viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, anunțând un plan de a excepta parțial cheltuielile de apărare de la restricțiile fiscale constituționale ale țării, așa numita “frână constituțională a datoriei”. Astfel, partidele care speră să formeze următorul guvern al Germaniei, CDU și SPD, au convenit marți să creeze un fond de infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro și să revizuiască normele privind împrumuturile, prin care cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență. Pe baza PIB-ului Germaniei în 2024, aceasta ar include toate cheltuielile de peste aproximativ 45 de miliarde de euro.
