Connect with us

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Prima sesiune plenară a CoR din acest an. Liderii locali vor discuta cu OMS despre campania de vaccinare anti-COVID-19 și vor dezbate prioritățile președinției portugheze la Consiliul UE

Published

on

© Apostolos Tzitzikostas/ Twitter

Comitetul European al Regiunilor (CoR) va discuta în cadrul primei sesiuni plenare din acest an, ce va avea loc în perioada 3-5 februarie, cu Hans Henri Kluge, director regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), despre progresele și provocările campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, dar și despre rolul pe care l-ar putea avea regiunile și orașele pentru eficientizare acesteia.

Comisia Europeană a îndeamnat la 19 ianuarie statele membre să intensifice campania de vaccinare împotriva COVID-19. Executivul european a recoamndat statelor membre ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați.

De asemenea, până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Portugalia își prezintă prioritățile la președinția Consiliului Uniunii Europene

Potrivit unui comunicat al CoR, liderii regionali și locali vor dezbate alături de secretarul de stat pentru afaceri europene al Portugaliei, Ana Paula Zacarias, prioritățile la președinția Consiliului Uniunii Europene, după ce acestea au fost expuse și Parlamentului European

Portugalia a preluat de la Germania, la 1 ianaurie 2021, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni, având pe agendă pregătirea recuperării post-COVID-19 şi încheierea demersurilor care să permită punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, într-un climat marcat de consecinţele acordului privind Brexit-ul.

Promovarea deschiderii Europei către lume şi a leadership-ului său ”în consolidarea unui sistem de comerţ internaţional deschis şi bazat pe reguli” reprezintă o altă prioritate inclusă de Portugalia în agenda preşedinţiei sale, iar acest lucru nu reprezintă o noutate.

În trecut, când a mai deţinut preşedinţia Consiliului UE, Portugalia a acordat o importanţă specială relaţiilor externe ale UE şi a ştiut să profite de relaţiile istorice pe care le menţine pe aproape toate continentele, ca urmare a trecutului său colonial: în Africa lusofonă, în Brazilia sau în ţări asiatice precum Timorul de Est şi India.

Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.

De asemenea, liderii locali vor discuta cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, despre prioritățile noii politici de coeziune și despre planurile de redresare economică post-pandemie.

Pentru a contribui la repararea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană, Parlamentul European și liderii UE au convenit asupra unui plan de redresare care să ne ajute să ieșim din criză și să punem bazele unei Europe moderne, mai durabile.

Bugetul pe termen lung al UE și NextGenerationEU (instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente finanțat din bugetul UE.

Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.

În ceea ce privește Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro, acesta este menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus.

Elementul central al Instrumentului Next Generation EU este Mecanismul de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

Next Generation EU include, de asemenea, 47,5 miliarde de euro pentru REACT-EU. Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către

– Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

– Fondul social european (FSE)

– Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Printre subiectele care urmează să fie dezbătute de Comitetul European al Regiunilor se mai numără și provocările cu care se confruntă sectorul cultural și recreativ, dar și inițiativa cetățenească europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Raportorul CoR Csaba Borboly: Regiunile și orașele din UE cer reevaluarea statutului de protecție a carnivorelor mari pentru a promova coexistența durabilă cu omul și îmbunătățirea biodiversității

Published

on

© European Union / Fred Guerdin

Regiunile și orașele din UE subliniază că este necesară o mai mare implicare și o participare activă a acestora pentru a găsi noi modalități de coexistență durabilă și sigură a animalelor, a oamenilor și a carnivorelor mari, îmbunătățind în același timp biodiversitatea. Comitetul European al Regiunilor (CoR) consideră că statutul de protecție al anumitor specii ar trebui reevaluat periodic și că finanțarea UE ar trebui să acopere integral măsurile de prevenire a daunelor sau de compensare a acestora, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Recomandările redactate de Csaba Borboly (RO/PPE), președintele Consiliului Județean Harghita, au fost adoptate în cadrul sesiunii plenare din 17 aprilie. În timp ce subliniază că lupii, urșii și alte carnivore mari pot contribui în mod pozitiv la ecosisteme și că revenirea lor în multe zone din Europa reprezintă un succes semnificativ în materie de conservare, liderii locali și regionali susțin că este absolut necesar să se abordeze preocupările privind viața și siguranța oamenilor în general, în special în ceea ce privește zonele rurale, locuitorii și agricultura acestora.

Nici un stat membru, nici România și nici o altă țară nu poate băga sub preș problema urșilor. Ar trebui să existe un buget separat al UE pentru a acoperi pagubele provocate de carnivorele mari. La nivelul UE, toate statele membre ar trebui să contribuie la resursele dedicate, chiar dacă nu există prădători mari, deoarece aceasta este o valoare comună a UE. Susținem guvernanța pe mai multe niveluri și subsidiaritatea pentru o politică eficientă privind carnivorele mari, îndemnând la o mai mare implicare a autorităților locale pentru a promova coexistența durabilă și îmbunătățirea biodiversității. Strategiile de coexistență ar trebui să fie specifice fiecărei locații în parte, să includă valorile culturale și condițiile de mediu și să fie concepute astfel încât să permită evaluarea rentabilității investițiilor financiare. Este nevoie urgentă de o mai bună monitorizare a măsurilor de atenuare pentru a promova o politică eficientă, bazată pe dovezi”, a declarat raportorul Csaba Borboly (RO/PPE), președintele Consiliului Județean Harghita.

Citiți și

Csaba Borboly, președintele CJ Harghita și raportor al CoR, susține introducerea procedurii de infringement împotriva țărilor UE care nu iau în serios compensarea daunelor provocate de carnivorele mari șeptelului sau culturilor

INTERVIU Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, raportor CoR, propune compensații directe din partea UE pentru comunitățile aflate în zone cu carnivore mari: Nivelul compensațiilor ar trebui să fie la fel în întreaga UE

Statutul de protecție a lupilor și urșilor trebuie reevaluat periodic, în funcție de evoluția populațiilor lor. Salut modificarea statutului internațional al lupilor și urșilor de la “strict protejat” la “protejat”, astfel încât statele membre să aibă mai multă flexibilitate. Desigur, în același timp, trebuie să pledăm pentru o coexistență echilibrată între oameni, animale și carnivorele mari, în special în zonele rurale. Creșterea prezenței carnivorelor mari poate avea efecte pozitive asupra funcționării și rezilienței ecosistemelor și asupra conservării biodiversității și a proceselor ecologice, contribuind, printre altele, la controlul animalelor sălbatice; dar să nu uităm că totul trebuie să aibă o măsură, iar atunci când viața oamenilor începe să fie pusă în pericol, atunci trebuie să ne reevaluăm politicile”, a afirmat Daniel Buda (RO/PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.

Regiunile și orașele consideră că statutul de protecție al anumitor specii ar trebui reevaluat periodic, pe baza unor criterii obiective bazate pe Directiva Habitate, ținând cont de evoluția populațiilor acestora. Atunci când apar provocări în ceea ce privește coexistența cu carnivorele mari, ar trebui să se acorde prioritate îmbunătățirii măsurilor de prevenire, activităților educaționale și măsurilor de flexibilitate deja permise de legislația UE, în special utilizarea eficientă a derogărilor care nu ar trebui să fie subminate de actele juridice din statele membre.

Regiunile și orașele solicită Comisiei Europene să evalueze modul în care ar putea fi asigurată o finanțare mai bine orientată din fondurile UE pentru protecția biodiversității și coexistența cu carnivorele mari, dacă este necesar prin stabilirea unor mijloace adaptate de sprijin pentru comunitățile rurale în următorul buget multianual al UE. Ar trebui să fie obligatorie compensarea oricăror daune aduse animalelor sau culturilor, fructelor și legumelor, iar finanțarea UE ar trebui să acopere și costul măsurilor preventive. Mecanismele de despăgubire trebuie să fie oportune și accesibile tuturor fermierilor, fără birocrație.

CoR sprijină activitatea platformei UE pentru carnivorele mari și a proiectului pilot de creare a platformelor regionale pentru carnivorele mari și propune extinderea acestora cu sprijinul și îndrumarea adecvată a UE, pentru a promova schimbul de cunoștințe și de bune practici. În cele din urmă, invită Comisia Europeană să elaboreze o metodologie adecvată care să permită statelor membre să măsoare starea de conservare a carnivorelor mari cu ajutorul unor criterii armonizate și să elaboreze astfel politici realiste și coerente cu obiectivul de conservare și coexistență a acestora cu activitățile umane, în special cu creșterea animalelor.

 

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Emil Boc, la Forumul liderilor locali și regionali din UE: Lupta pentru Pactul Verde European și democrație poate fi câștigată sau pierdută la nivel local

Published

on

© Emil Boc/ Facebook

Primarul municipiului Cluj-Napoca și președintele Asociației Municipiilor din România, Emil Boc, a participat la finele săptămânii trecute, la Bruxelles, la Forumul liderilor locali și regionali din Uniunea Europeană pentru implementarea la nivel local a Pactului Verde European.

Organizată în contextul Președinției belgiene a Consiliului UE, conferința a adunat 550 lideri locali și regionali din întreaga Europă, pentru a dezbate politici publice, tranziția verde și digitală și viitorul UE în contextul alegerilor din această vară.

În cadrul conferinței, Emil Boc a participat în panelul „Empowering and financing the cities transition”, alături de François Rebsamen, primarul din Dijon (Franța), Mohamed Ridouani, primarul orașului Leuven (Belgia), Diana Pretzell, viceprimarul orașului Mannheim (Germania) și Patrick Child (Director General Adjunct, Directoratul General Mediu, Comisia Europeană).

Discuția s-a axat pe modalitățile de implementare a proiectelor verzi la nivel local și regional, necesitatea unor instrumente mai simple și mai clare și asigurarea fondurilor necesare pentru aceste proiecte de dezvoltare, arată Boc, într-o postare pe Facebook.

Printre mesajele transmise de edilul clujean se distinge faptul că “lupta pentru Pactul Verde European și democrație se desfășoară în principal în orașe, această luptă poate fi pierdută sau câștigată la nivel local”.

“Finanțarea constantă este crucială pentru succesul implementării Pactului Verde European la nivel local. Excesul de birocrație este un impediment în aplicarea eficientă a politicilor verzi și a tranziției verzi în orașe Implicarea tuturor actorilor sociali și cetățenilor este esențială pentru reușita implementării proiectelor europene. Comunicarea simplă și pragmatică cu cetățenii este crucială pentru a le transmite importanța și beneficiile Pactului Verde European. Este necesară consolidarea și simplificarea fondurilor disponibile pentru a sprijini proiectele verzi la nivel local”, a transmis Emil Boc, care este și președinte al Comisiei pentru dezvoltare teritorială din cadrul Comitetului European al Regiunilor și raportor al CoR pentru politica de coeziune.

Continue Reading

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

Published

on

© European Union / Fred Guerdin

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, a Régiók Bizottsága (RB) jelentéstevője “A biológiai sokféleség védelme és a nagyragadozókkal való együttélés Európában – kihívások és lehetőségek a helyi és regionális önkormányzatok számára” című véleménytervezet kapcsán többek között támogatja, hogy az európai jogalkotás keretében jogsértési eljárást vezessenek be azon országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a terményekben okozott károk megtérítését.

A Hargita Megye Tanácsa és a Régiók Bizottsága által március 8-án Csíkszeredában szervezett helyi párbeszéd során Borboly Csaba arról beszélt, hogy a nagyragadozókkal kapcsolatos európai politika érdekében meg kell erősíteni az uniós fellépést, hangsúlyozva a nagyragadozókkal való harmonikus együttélés kérdésének transznacionális jellegét, kiemelve, hogy európai, nemzeti, regionális és helyi szintű erőfeszítésekre van szükség a haszonállatok, az emberek és a nagytestű ragadozók fenntartható és biztonságos együttélésének menedzsmentje érdekében.

Borboly hangsúlyozta, hogy az európai intézményekkel folytatott párbeszéd elengedhetetlen ahhoz, hogy ezeket az aggodalmakat az európai döntéshozatali szinten is érvényesíteni lehessen. Elmondta, hogy az Európai Bizottsággal és az Európai Parlamenttel folyó tárgyalások mellett a regionális és helyi hatóságokat is aktívan be kell vonni a konkrét megoldások kidolgozásának folyamatába. Hangsúlyozta továbbá, az ezeket a kezdeményezéseket felkaroló politikusok támogatásának fontosságát, és kiemelte, hogy Hargita megyében regionális szintű platformot kívánnak létrehozni a konkrét megoldások kidolgozására.

“A jelentéssel állandó tárgyalásokban vagyunk az Európai Bizottság képviselőivel, itt elsősorban a Környezetvédelmi Főigazgatóságra gondolok, ahol van egy biodiverzitással foglalkozó osztály, és ezen kívül az Európai Parlament felé próbáljuk érvekkel alátámasztani a minket támogató parlamenti képviselők munkáját, itthon pedig azt szeretnénk elérni, hogy az új nagyragadozók európai platformja során regionális szinten, Hargita megyében hozzunk létre egyet, ahol szövegszerűen pontos megoldásokat tudunk kidolgozni. Reméljük, hogy a kormány és a parlament is figyelembe veszi ezeket a dolgokat, ezzel párhuzamosan több elemzés és tanulmány is készül arról, hogy mi nem működik, hogyan lehetne javítani a dolgokon, és ezeket próbáljuk szövegszerűen megfogalmazni a jogszabályok szintjén a változások irányába. Aztán megyünk tovább az Európai Unió szintjére, ahol lehetőségünk van arra, hogy amikor a döntéshozatal előkészítő vitái vannak, akkor a jelentést előterjeszthetjük, majd az Európai Nagy Platform ülésein és több közpolitikai vitán is rendszeresen előadhatjuk. Most nyáron jön Magyarország uniós elnöksége, és ha a magyar elnökség elég fontosnak tartja a kérdést ahhoz, hogy napirendre tűzzék, akkor valószínűleg jobb eredményeket fogunk elérni. Ezeken az irányvonalakon tudunk haladni” – mondta Hargita Megye Tanácsának elnöke, az RB jelentéstevője.

Kiemelte továbbá, hogy európai szinten koherensebb és végrehajthatóbb megközelítésre van szükség a biológiai sokféleség megőrzésére és az élőhelyek védelmére vonatkozó jogszabályok betartása érdekében. Hangsúlyozta, hogy a nemzetközi jogszabályok végrehajtási eszközeinek hiánya megnehezíti e szabályok végrehajtását és betartását, és hangsúlyozta, hogy hatékony módszereket kell találni a kötelezettségeiket nem teljesítő tagállamok ellenőrzésére és szankcionálására.

 “Mint mondtam, sok szinten haladunk előre, és eddig sok mindent meg tudtunk oldani itthon, helyben egyeseknél politikai döntések és szabályozások is voltak segítségünkre, másoknál nem. Nem látom azt az utat – hogy ha nem tennénk semmit, mi történne -, mi megyünk előre. Ami változott az előző jelentéshez képest, hogy beemeltünk egy olyan rendelkezést, hogy nincs rendben, ha egy tagállam nem veszi komolyan az állampolgárok problémáit. És van egy új elem ebben a jelentésben, hogy megnézzük, kapunk-e támogatást Brüsszeltől, hogy jogsértési eljárást indítsunk azokkal az államokkal szemben, amelyek nem veszik komolyan a kártérítést és az egész probléma megoldását. Mert sok miniszterrel dolgoztam itt együtt, akik mind jó szándékúak voltak, de valahogy a parlamentben, itt-ott, az Akadémia lépcsőjén elakadtak bizonyos dolgok, nem mind, de néhány, és azt látjuk, hogy ha a hulladékgazdálkodásra van egy kötelezettségszegési eljárás, és mindenki a megfelelő álláspontot képviseli, akkor a polgármestereket megbüntetik olyan dolgokért, amit nem tettek meg, vagy olyan hulladéklerakókért, amelyek nem tudom, mióta nem voltak ott, ha a levegőre és a vízre van egy kötelezettségszegési eljárás, akkor erre a kérdésre is szükség van erre a kötelezettségszegési eljárásra. Úgy gondolom, hogy itt nem teljes a nemzetközi jogalkotási rendszer, nincs kényszerítő ereje. Vannak eszközeink arra, hogy mit és hogyan védjük  – a védett fajok esetében, de a 14. és 16. cikkely, az élőhelyek megőrzése, az emberi élet és az emberi egészség elsőbbségének betartása tekintetében nincsenek eszközeink. Ezért mondom, hogy most európai parlamenti választások is vannak, és ezért akartam ezt a vitát megtartani, és remélem, hogy az RMDSZ két európai parlamenti képviselője felkarolja ezt a kérdést” – magyarázta Borboly Csaba.

Végezetül Borboly reményét fejezte ki, hogy a folyamatos európai szintű erőfeszítések és a helyi és regionális érdekeltek aktív bevonása megfelelő megoldásokhoz vezet az emberek, a háziállatok és a nagyragadozók harmonikus együttélésének összetett problémájára, hozzájárulva ezzel a biológiai sokféleség megőrzéséhez és a helyi közösségek érdekeinek védelméhez.

”A malmok lassan dolgoznak a probléma megoldásán. Reméljük, hogy a Környezetvédelmi Minisztérium és Brüsszel bátrabb lesz ebben a kérdésben. Jelenleg nem látok jobb megoldást erre, csak együtt kell dolgozni, adatokat gyűjteni, mert úgy látom, leegyszerűsíti a dolgokat, a “lőni vagy nem lőni -kérdéskör; ha itt maradunk, minden elakad. Ha megint leegyszerűsítjük a dolgokat a védett-védtelen státuszra, megint elakadnak a dolgok. Számos olyan dolog van, amit az emberek nem tudnak, mert nincsenek adataink. Tudjuk, hogy hány madár van európai szinten, de nem tudjuk, hogy hány medve, és sorolhatnánk a többi dolgot, a kompenzációt stb. 2028-ban kezdődik az új finanszírozási időszak uniós szinten, rengeteg lehetőség lesz, de akkor már nincs értelme külön pénzért menni a nagyragadozókra, mert késő. Most készül a megoldás, és ezeken a rendezvényeken, amelyeken részt veszünk, azt látom, hogy sok lúd disznót győz és valahogy az Európai Unióban is érvényesíteni kell a véleményünket” – zárta a Hargita Megyei Tanács elnöke és az RB előadója.

A Csíkszeredában, megrendezett “A biológiai sokféleség védelme és a nagyragadozókkal való együttélés Európában – kihívások és lehetőségek a helyi és regionális hatóságok számára” című rendezvényen számos előadó vett részt, akik a biológiai sokféleség megőrzésével és a nagyragadozókkal kapcsolatos különböző témákkal foglalkoztak.

A helyi párbeszéd első részében az európai perspektívákról volt szó, olyan fontos személyek előadásával és vitájával, mint Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, Csák László szakértő és Robert Zeman, a Régiók Európai Bizottságának képviselője. További neves résztvevők jelentkeztek be videóüzenettel, mint  Herbert Dorfmann európai parlamenti képviselő és Dr. Heltai Miklós, a MATE Vadgazdálkodási Intézet igazgatója.  

A helyi párbeszéd második része a romániai és Hargita megyei helyzetre összpontosított, olyan tisztviselők előadásával, mint Gabriel Oltean miniszteri tanácsadó, valamint olyan szakemberek, mint Dr. Szép Róbert, a Vadgazdálkodási és Hegyvidéki Erőforrások Kutatási és Fejlesztési Intézet munkatársa. A civil társadalom nézőpontjai is helyet kaptak, amelyet Miklós Levente és Hadnagy Lehel képviseltek.

A párbeszéd során videóüzenetet küldött Dr. Ovidiu Ionescu professzor és Dr. Valeria Salvatore, akik fontos hozzájárulásokat tettek a Hargita megyei regionális platform bemutatásához.

A Dan Cărbunaru újságíró által moderált esemény célja az volt, hogy a helyi és regionális hatóságok, tudományos szakértők és más érdekelt felek megosszák egymással a biológiai sokféleség megőrzésével és a nagyragadozókkal való együttéléssel kapcsolatos tapasztalataikat és ötleteiket, figyelembe véve a romániai jogszabályi környezetet. A szakmai előadások és a networking eredményeként a résztvevők jobban megértették az aktuális kihívásokat és a lehetséges megoldásokat, valamint új kapcsolatokat teremtettek és eszmecserét folytattak egymással.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Boloș a transmis mediului de afaceri că „orice viitoare politici fiscale vor fi predictibile”: „Vrem să oferim un cadru sigur și favorabil pentru investiții”

ROMÂNIA2 hours ago

Companiile românești din IT vor contribui la modernizarea economiilor emergente din întreaga lume, anunță Bogdan Ivan după ce Guvernul a aprobat participarea României la Digital for Development Hub

ROMÂNIA2 hours ago

Noi investiții prin PNRR în infrastructura medicală, culturală, juridică și sportivă. Ministrul Adrian Veștea: Sunt proiecte de importanță majoră

CHINA3 hours ago

Întâlnirea Blinken – Wang Yi de la Beijing, influențată de dilema “stabilității sau a spiralei descendente în relațiile China-SUA”. Blinken avertizează împotriva calculelor greșite

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Ziua Victoriei de sorginte sovietică devine istorie la Chișinău. Maia Sandu îi invită pe cetățeni să celebreze pe 9 mai Ziua Europei în Piața Marii Adunări Naționale: “Moldova Europeană suntem Noi!”

NATO3 hours ago

Ministrul apărării și ambasadorul Germaniei au discutat despre “implicarea companiilor germane în modernizarea industriei românești de apărare”

NATO4 hours ago

De la Berlin, secretarul general NATO apreciază că “nu este prea târziu pentru ca Ucraina să câştige războiul, pentru că un sprijin mai puternic este pe drum”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Cancelarul german reacționează la discursul lui Macron de la Sorbona: Conține “impulsuri bune” pentru ca “Europa să rămână puternică”

Dan Motreanu18 hours ago

Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Liderii din 18 țări, între care Joe Biden, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, fac un apel la eliberarea imediată a tuturor ostaticilor din Gaza

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate

INTERNAȚIONAL3 days ago

Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții

U.E.4 days ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA1 week ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA1 week ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA1 week ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

Trending