Connect with us

U.E.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, susține finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în viitorul cadru financiar european: ”Nicio regiune din Uniunea Europeană nu trebuie lăsată în urmă”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut în cadrul celei de-a 136-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, faptul că ”nicio regiune din Uniunea Europeana nu trebuie lăsată în urmă.”

”Fără investiții europene masive în infrastructură, sănătate, transport, digitalizare și educatie, tările din Estul Europei nu vor recupera decalajele de dezvoltare în raport cu țările din Vestul Europei”, a mai adăugat acesta.

În contextul în care această săptămână a fost dedicată politcii de coeziune, ea fiind subiectul principal aflat pe agenda sesiunii plenare a CoR, cât și a ”Săptămânii europene a orașelor și regiunilor”, cel mai amre eveniment dedicat dezvoltării regionale din Europa,  fostul premier al României, a asubliniat în discursul său de la Bruxelles importanța politcii de coeziune: ”Politica de coeziune are rolul fundamental în diminuarea declajelor de dezvoltare dintre diversele regiuni ale UE. “Nimeni nu trebuie abandonat, nicio regiune nu trebuie lasata in urma” .

În cadrul Plenarei Comitetului European al Regiunilor acesta a  susținut necesitatea de a continua finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în cadrul exercițiului financiar european 2021-2027.

În cadrul intervenției din Plenara Comitetului European al Regiunilor, Emil Boc,  a prezentat o hartă cu regiunile UE: cele marcate cu galben și portocaliu sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare sub media UE, iar cele marcate cu albastru sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare peste media UE. 

Primarul Emil Boc este mebru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2017, iar în luna aprilie a fost desemnat raportor privind fenomenul ”brain drain”, exodul de creiere în Uniunea Europeană. 

Citiți și: Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru fenomenul ”brain drain” la nivelul UE


 

INFORMAȚII SUPLIMENTARE despre POLITICA de COEZIUNE

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Cel mai recent eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).

În România 49% dintre cetățeni știu și au auzit despre un proiect co-finanțat cu fonduri europene, un procent peste media europeană și mai mare decât cel din 2017 (44%). Însă, 61% dintre români nu știu sau nu au auzit despre existența proiectelor finanțate cu bani europeni.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Primarul Emil Boc solicită din Comitetul European al Regiunilor finanțări europene ”consistente” pentru proiectele ”verzi” de mobilitate

Published

on

© EPP Group CoR/ Twitter

Primarul municipiului Cluj-Napoca, în calitate de membru al Comitetului European al Regiunilor, a solicitat împreună cu mai mulți lideril locali europeni, în cadrul dezbaterii Raportului “Challenges for public transport in cities and metropolitan regions”, o finanțarea europeană consistentă a proiectelor viitoare de mobilitate europeană bazate pe tren metropolitan și metrou.

”Pandemia va trece (sperăm cât mai repede) și trebuie extinse modalitățile alternative la transportul cu mașina: este vorba despre mobilitatea nepoluantă – verde – bazată pe autobuze electrice, tramvai, troleibuze, tren metropolitan, metrou. În acest fel se va recâștigă rapid încrederea oamenilor în transportul public și sănătatea noastră va fi mai bine protejată”, a transmi fostul premier într-o postare pe pagine de Facebook.

De asemenea, decizia Comitetului European al Regiunilor va fi comunicată Parlamentului European și Consiliului European, instituții care au competență decizionala finală în ceea ce privește aprobarea susținerii financiare începând cu anul 2021.

Emil Boc a menționat în mesajul său că primăria Cluj-Napoca lucrează în acest moment la pregătirea implementării a două proiecte de mobilitate verde, nepoluantă: tren metropolitan și metrou: ”Cu sprijin financiar european, întrucât răspund priorităților strategice ale Uniunii Europene, aceste proiecte vor putea fi implementate începând cu exercițiul financiar 2021-2027.”

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending