Connect with us

U.E.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, susține finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în viitorul cadru financiar european: ”Nicio regiune din Uniunea Europeană nu trebuie lăsată în urmă”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut în cadrul celei de-a 136-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, faptul că ”nicio regiune din Uniunea Europeana nu trebuie lăsată în urmă.”

”Fără investiții europene masive în infrastructură, sănătate, transport, digitalizare și educatie, tările din Estul Europei nu vor recupera decalajele de dezvoltare în raport cu țările din Vestul Europei”, a mai adăugat acesta.

În contextul în care această săptămână a fost dedicată politcii de coeziune, ea fiind subiectul principal aflat pe agenda sesiunii plenare a CoR, cât și a ”Săptămânii europene a orașelor și regiunilor”, cel mai amre eveniment dedicat dezvoltării regionale din Europa,  fostul premier al României, a asubliniat în discursul său de la Bruxelles importanța politcii de coeziune: ”Politica de coeziune are rolul fundamental în diminuarea declajelor de dezvoltare dintre diversele regiuni ale UE. “Nimeni nu trebuie abandonat, nicio regiune nu trebuie lasata in urma” .

În cadrul Plenarei Comitetului European al Regiunilor acesta a  susținut necesitatea de a continua finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în cadrul exercițiului financiar european 2021-2027.

În cadrul intervenției din Plenara Comitetului European al Regiunilor, Emil Boc,  a prezentat o hartă cu regiunile UE: cele marcate cu galben și portocaliu sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare sub media UE, iar cele marcate cu albastru sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare peste media UE. 

Primarul Emil Boc este mebru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2017, iar în luna aprilie a fost desemnat raportor privind fenomenul ”brain drain”, exodul de creiere în Uniunea Europeană. 

Citiți și: Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru fenomenul ”brain drain” la nivelul UE


 

INFORMAȚII SUPLIMENTARE despre POLITICA de COEZIUNE

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Cel mai recent eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).

În România 49% dintre cetățeni știu și au auzit despre un proiect co-finanțat cu fonduri europene, un procent peste media europeană și mai mare decât cel din 2017 (44%). Însă, 61% dintre români nu știu sau nu au auzit despre existența proiectelor finanțate cu bani europeni.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Siria: Șeful politicii externe a UE atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja interesele de securitate

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” în considerare pentru a-şi proteja interesele de securitate, în același timp în care subliniază urgența cu care escaladarea militară din jurul oraşului Idlib din Siria trebuie să fie oprită, potrivit unei postări pe Twitter. 

„Există riscul de a aluneca într-o confruntare militară internaţională deschisă majoră”, a scris Borrell pe Twitter, evidenţiind că se produce „o suferinţă umanitară insuportabilă”.

„UE face apel la toate părţile pentru o detensionare rapidă şi îşi exprimă regretul pentru toate pierderile de vieţi omeneşti. UE va lua în considerare toate măsurile pentru a-şi proteja interesele de securitate. Suntem în contact cu toţi actorii relevanţi”, a adăugat Borrell.

Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

În urma atacului, un înalt oficial turc a avertizat că Turcia nu va mai opri refugiații sirieni să ajungă în Europa, în ciuda acordului de limitare a imigrației ilegale încheiat în 2016 cu Uniunea Europeană și pentru care Turcia a primit fonduri de asistență de câteva miliarde de euro. 

Pe fondul acestei situații, ambasadorii celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice se vor reuni vineri la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Amintim că pe 5 martie ar urma să aibă loc un summit privind situația din Siria, solicitat de președintele francez Emmanuel Macron și confirmat ca fiind în pregătire comună cu Rusia de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care nu a confirmat unde va avea loc reuniunea la care sunt așteptate să participe și Franța și Germania. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe: România merită să fie câștigătoarea trofeului ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© CaleaEuroepana-Zaim Diana

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, susține România în competiția ”Arborele European” al anului 2020. Țara noastră fiind finalistă în cadrul acestei ediții cu un brad multisecular cu vârsta de peste 500 de ani.

Costel Alexe transmite un mesaj tuturor românilor pentru a vota bradul românesc în această competiție.

”Prin urmare, adresăm un apel tuturor românilor din țară și celor ce sunt departe de casă, tuturor celor ce stiu ce înseamnă perseverența, competiția și performanța, din domeniile culturii, sportului, educației, cercetării, massmedia, tuturor celor ce știu ce înseamnă greul, celor ce desfășoară activități de care depindem zi de zi, tuturor celor care iubesc această țară, tuturor vocilor României să sprijiniți prin votul dvs. România este în finala competiției Arborele European al Anului 2020. Țara noastră merită să fie câștigătoarea trofeului European Tree of the Year.”

Puteți vota arborele european al anului 2020, aici.

Câștigătorul concursului European Tree of the Year 2020 va fi anunțat în data de 17 martie, în cadrul festivității de premiere de la Palatul Parlamentului European din Bruxelles.

”Votați în număr cât mai mare Bradul Românesc Multisecular!”, transmite Costel Alexe în mesajul postat pe pagina de Facebook.


Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar”, spune legenda.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending