Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, susține finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în viitorul cadru financiar european: ”Nicio regiune din Uniunea Europeană nu trebuie lăsată în urmă”

Corespondență din Bruxelles

Primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut în cadrul celei de-a 136-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, faptul că ”nicio regiune din Uniunea Europeana nu trebuie lăsată în urmă.”

”Fără investiții europene masive în infrastructură, sănătate, transport, digitalizare și educatie, tările din Estul Europei nu vor recupera decalajele de dezvoltare în raport cu țările din Vestul Europei”, a mai adăugat acesta.

În contextul în care această săptămână a fost dedicată politcii de coeziune, ea fiind subiectul principal aflat pe agenda sesiunii plenare a CoR, cât și a ”Săptămânii europene a orașelor și regiunilor”, cel mai amre eveniment dedicat dezvoltării regionale din Europa,  fostul premier al României, a asubliniat în discursul său de la Bruxelles importanța politcii de coeziune: ”Politica de coeziune are rolul fundamental în diminuarea declajelor de dezvoltare dintre diversele regiuni ale UE. “Nimeni nu trebuie abandonat, nicio regiune nu trebuie lasata in urma” .

În cadrul Plenarei Comitetului European al Regiunilor acesta a  susținut necesitatea de a continua finanțarea suplimentară a politicii de coeziune în cadrul exercițiului financiar european 2021-2027.

În cadrul intervenției din Plenara Comitetului European al Regiunilor, Emil Boc,  a prezentat o hartă cu regiunile UE: cele marcate cu galben și portocaliu sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare sub media UE, iar cele marcate cu albastru sunt regiuni cu un nivel de dezvoltare peste media UE. 

Primarul Emil Boc este mebru al Comitetului European al Regiunilor din anul 2017, iar în luna aprilie a fost desemnat raportor privind fenomenul ”brain drain”, exodul de creiere în Uniunea Europeană. 

Citiți și: Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor al Comitetului European al Regiunilor pentru fenomenul ”brain drain” la nivelul UE


 

INFORMAȚII SUPLIMENTARE despre POLITICA de COEZIUNE

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale.

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Cel mai recent eurobarometru privind conștientizarea și percepția politicii europene de către cetățeni arată că marea majoritate a europenilor (81 %) consideră că proiectele finanțate de UE au un impact pozitiv asupra vieții lor, atunci când sunt la curent cu aceste proiecte (doar 40 %).

În România 49% dintre cetățeni știu și au auzit despre un proiect co-finanțat cu fonduri europene, un procent peste media europeană și mai mare decât cel din 2017 (44%). Însă, 61% dintre români nu știu sau nu au auzit despre existența proiectelor finanțate cu bani europeni.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare