Creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE – din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării – este unul dintre obiectivele generale prevăzute în programul de guvernare al coaliției formate din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale și al cabinetului condus de premierul Ilie Bolojan.
„Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situația de securitate la granițele României și pe întreg Flancul Estic ai NATO. O evoluție negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluție de pace care să nu conțină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră”, se precizează în documentul guvernamental la capitolul consacrat apărării (pagina 32).
În acest context, modernizarea și adaptarea Armatei României devin obiective esențiale. Se are în vedere dezvoltarea capacității operaționale a forțelor armate în raport cu riscurile și provocările actuale, precum și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în NATO și UE.
Totodată, consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii ocupă un loc central pe agenda Ministerului Apărării Naționale. Se urmărește continuarea cooperării cu SUA în toate demersurile care vizează stabilitatea și securitatea Europei, apărarea colectivă și dezvoltarea facilităților strategice aflate pe teritoriul României.
Un alt obiectiv prioritar este menținerea și întărirea rolului României ca furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre. Aici sunt incluse libertatea de navigație, protecția infrastructurii critice și contribuția la securitatea colectivă aliată.
Programul de guvernare subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării industriei naționale de apărare, în acord cu cerințele NATO și UE. În paralel, România va căuta să valorifice oportunitățile oferite de instrumentele financiare internaționale și să consolideze dimensiunea de apărare în parteneriatele strategice și în formatele multilaterale în care este implicată. Se dorește și creșterea atractivității carierei militare, pentru a asigura un corp activ profesionalizat și motivat.
Pe plan intern, o altă direcție prioritară o reprezintă modernizarea și extinderea infrastructurii din bazele și centrele militare existente, în conformitate cu standardele NATO. Sunt vizate cu prioritate acele locații în care sunt deja dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, precum:
-
Baza 57 Aeriană “Mihail Kogălniceanu”,
-
Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii,
-
Baza Aeriană 86 de la Fetești,
-
Centrul de Instruire Întrunită de la Cincu.
În ceea ce privește planul internațional, România își propune să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, în special în zona Mării Negre și în vecinătatea sa.
„Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale”, se subliniază în programul de guvernare.
În calitatea sa de stat membru activ și responsabil, România este chemată să participe activ la procesele decizionale din cadrul NATO și să contribuie la consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, în special pe flancul estic. În plus, se menține angajamentul pentru contribuția la comandamentele NATO, conform obligațiilor asumate.
Totodată, din 2025, Guvernul anunță lansarea programului SAFE (Security Action for Europe), care va include, printre altele, achiziția de rachete franceze Mistral. În același timp, se are în vedere diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit și prin negocieri cu Comisia Europeană, precum și analiza eficienței structurilor aflate în subordinea Ministerului Apărării Naționale, cum ar fi institutele de cercetare sau universitățile militare.
