Connect with us

#RO2019EU

Procurorul general al României, Augustin Lazăr: Operaționalizarea Parchetului European este o prioritate a momentului, este o prioritate a președinției Consiliului Uniunii Europene

Published

on

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat joi că operaționalizarea Parchetului European este ”o prioritate a momentului, a președinției Consiliului UE”, anunță Agerpres

Foto: FOTO: www.facebook.com/piccj.oficial

”Operaționalizarea Parchetului European este o prioritate a momentului, este o prioritate a președinției Consiliului Uniunii Europene. În 2016, după ani de cercetare ştiinţifică, împreună cu alţi procurori generali din UE am publicat o scrisoare apel, arătând necesitatea înfiinţării Parchetului European prin cooperare consolidată, respectiv acordul a cel puţin 9 state membre (…) Regulamentul a fost aprobat de Consiliul JAI în octombrie 2017, România fiind unul din cele 20 state fondatoare. (…) A trecut deja un an de când baza legislativă a Parchetului European a fost definitivată. Pentru ca această instituţie europeană să funcţioneze efectiv trebuie însă ca statele membre, inclusiv România, să parcurgă încă o etapă dificilă, marcată de eforturile de operaţionalizare a acestui parchet supranaţional”, a precizat Lazăr, la Conferinţa europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European.

Acesta a completat că Ministerul Public s-a implicat în demersul de operaționalizare a Parchetului European atât prin intermediul DNA, care are competența de a urmări penal infracțiunile respective, cât și prin sprijinul în materie de resurse umane puse la dispoziție DNA de către Parchetul de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru coordonarea și redactarea unui studiu ce analizează această problematică.

”Personal, sunt un susținător al Parchetului European încă de la apariția ideii în corpus iuris, astfel încât sunt convins la prima evaluare a acestui nou organ al UE în 2022 rezultatele obținute vor fi importante, ar trebui să trecem apoi la extinderea competențelor Parchetului European și la celelalte tipuri de infracțiuni la care face referire articolul 86, alineatul 4 din Tratatul privind funcționarea UE, infracțiunile grave de antură transfrontalieră și cele care afectează mai multe state membre”, a conchis procurorul general, Augustin Lazăr.

Miniștrii de Justiție din 20 de state membre, între care și România, a adoptat la 13 octombrie, anul trecut, în cadrul Consiliului Justiției și Afaceri Interne (JAI) textul propunerii de regulament privind instituirea Parchetului European, după ce a fost aprobată în cadrul Parlamentului European la data de 5 octombrie. Ulterior, la data de 1 august 2018, s-a alăturat și Olanda.

EPPO este creat pe baza cooperării consolidate între 21 de state membre. Cele 7 state care nu participă sunt: Suedia, Malta, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg, având un procuror șef și procurori din toate statele participante, care vor superviza zi de zi investigațiile efectuate de procurorii delegați în toate statele membre participante.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Noua directivă europeană a gazului, aproape de realitate: Ambasadorii țărilor UE au adoptat acordul negociat de președinția română a Consiliului și care se va aplica noilor conducte, inclusiv Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Acordul dintre Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de președinția română, și Parlamentul European cu privire la directiva europeană a gazelor naturale a fost aprobat miercuri de ambasadorii țărilor membre reuniți la nivel Coreper, la o săptămână distanță după ce președinția română a Consiliului și Parlamentul au ajuns la o înțelegere provizorie asupra unui dosar sensibil și dificil care a tensionat relațiile între țările UEÎn urma acestei aprobări din partea ambasadorilor țărilor membre, plenul Parlamentul European va vota asupra acordului agreat, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, formal, la nivelul miniștrilor de resort acordul cu pricina.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Nivelul importanței și al sensibilității acestui dosar este reliefat și prin timp-cadru în care această înțelegere a fost finalizată preliminar. Acordul provizoriu cu Parlamentul European a fost obținut la numai două zile lucrătoare după ce Comitetul Reprezentanților Permanenți i-a acordat președinției Consiliului mandatul de a începe negocierile.

Modificarea Directivei privind gazele naturale a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2017. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la acest dosar în aprilie 2018, iar Consiliul la 8 februarie 2019. Acordul provizoriu din 13 februarie și susținut la nivel de ambasadori ai țărilor UE la 20 februarie trebuie acum aprobat formal de ambele instituții înainte de a putea deveni lege.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Procesul de modernizare a Organizației Mondiale a Comerțului și relațiile comerciale dintre UE și SUA vor fi în centrul agendei reuniunii informale de la București a miniștrilor comerțului din statele membre, în perioada 21-22 februarie

Published

on

În contextul exercitării de către România a Președinției la Consiliul Uniunii Europene, reuniunea informală a miniștrilor Comerțului va avea loc în perioada 21 – 22 februarie 2019 la București, la Palatul Regal și la Palatul Parlamentului.

Evenimentul va fi prezidat de Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. La reuniune vor participa miniștrii Comerțului din statele UE și Cecilia Malmström, comisar european pentru Comerț.

Joi, 21 februarie, la Palatul Regal, va avea loc cina informală, la care vor participa și Roberto Azevêdo, director general al Organizației Mondiale a Comerțului, și Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA)  a Parlamentului European.

Vineri, 22 februarie, miniștrii Comerțului se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta despre procesul de modernizare a OMC și relațiile comerciale dintre UE și SUA. În timpul dejunului de lucru, vor fi abordate negocierile comerciale în curs ale UE și ultimele evoluții legate de inițiativa UE Totul în afară de arme, care se referă la procesul care ar putea duce la suspendarea temporară a accesului preferențial al Cambodgiei la piața UE în temeiul regimului comercial „Totul în afară de arme” ( Everything But Arms – EBA).

Lista șefilor de delegații poate fi accesată aici

În marja evenimentului, în prima zi, se va desfășura, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, sesiunea de Dialoguri cu Cetățenii*organizată de Comisia Europeană, la care vor participa comisarul Cecilia Malmström și ministrul Ștefan-Radu Oprea.

Citiți și  Comisarul UE Cecilia Malmström și ministrul Ștefan-Radu Oprea vor participa la o sesiune de ”Dialoguri cu cetățenii”, la București, pe teme de comerț internațional

În după-amiaza zilei de 21 februarie, va avea loc și un briefing de presă susținut de Roberto Azevêdo și de Ștefan Radu Oprea, pe tema procesului de modernizare a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Reuniunile informale ale miniştrilor constituie o practică uzuală a fiecărei preşedinţii la Consiliul Uniunii Europene, cu scopul de a asigura cadrul adecvat unei reflecţii comune şi un schimb de opinii pe teme de interes la nivel european şi internaţional.

Informații practice referitoare la procesul de acreditare a presei și la utilizarea centrului de presă din cadrul evenimentului sunt disponibile pe site-ul Președinției României la Consiliul UE.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția României la Consiliul UE va negocia cu Parlamentul European consolidarea FRONTEX, care va oferi noi instrumente de gestionare a provocărilor din spațiul Schengen

Published

on

UE depune eforturi pentru a îmbunătăți gradul de protecție a frontierelor externe, ca parte a abordării sale globale referitoare la migrație. Astăzi, ambasadorii la UE au convenit asupra poziției de negociere a Consiliului cu privire la un regulament privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european (Frontex). Pe baza acestui mandat, președinția română a Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European, se arată într-un comunicat. 

,,Mandatul convenit astăzi referitor la noile norme privind Frontex reprezintă un pas înainte către un control mai eficient la frontierele externe ale UE. O agenție mai puternică ne va oferi noi instrumente pentru a face față provocărilor actuale și viitoare în ceea ce privește spațiul Schengen. Vom începe acum negocierile cu Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord cât mai curând cu putință”, a declarat Carmen Daniela Dan, ministrul român al afacerilor interne

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) este consolidată cu personal și echipamente tehnice. De asemenea, primește un mandat mai amplu de sprijinire a activităților statelor membre cu privire la protecția frontierelor, la returnare și la cooperarea cu țările terțe. Noile norme propuse vor integra Sistemul european de supraveghere a frontierelor (EUROSUR) în cadrul Frontex, pentru a-i îmbunătăți funcționarea.

Un corp permanent format din polițiști de frontieră, gărzi de coastă și experți în materie de returnare

Pentru asigurarea unei gestionări coerente a frontierelor externe și pentru garantarea capacității de reacție la situații de criză, va fi instituit un corp permanent, care va ajunge în 2027 să dispună de un personal operațional de până la 10 000 de persoane. Acest corp permanent va fi format din membri ai personalului operativ din cadrul Frontex și din statele membre, cu detașări pe termen scurt și pe termen lung.

Citiți și  Un nou corp operațional de 10.000 funcționari dedicați protecției frontierelor UE și luptei împotriva criminalității transfrontaliere va fi creat de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX)

Detașările la corpul permanent vor începe la 1 ianuarie 2021. Pentru a se putea adapta la situații și capabilități viitoare, la 30 de luni după această dată Comisia Europeană va efectua o evaluare intermediară cu privire la numărul total și la componența corpului permanent. Până în martie 2024 și după ce Consiliul și Parlamentul European vor dezbate evaluarea, Comisia va prezenta propuneri de confirmare sau modificare a numărului, a componenței și a contribuției statelor membre la corpul permanent.

Statele membre își vor păstra responsabilitatea principală pentru gestionarea frontierelor proprii, iar agenția și personalul acesteia vor oferi asistență tehnică și operațională cu acordul prealabil al statelor membre implicate. Conform noilor norme propuse, personalul corpului permanent trimis într-un stat membru va putea exercita anumite competențe executive pentru a efectua sarcini de control la frontiere sau de returnare, întotdeauna cu autorizarea prealabilă a statului membru gazdă, inclusiv recurgerea la forță și la arme.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending