REPUBLICA MOLDOVA
R. Moldova: Preocupată de ingerințe masive ale Rusiei, România consideră că rezultatul referendumului și scorul solid al Maiei Sandu probează atașamentul față de destinul european
Published
3 weeks agoon
România a exprimat luni seară, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, preocuparea față de ingerințele masive ale Federației Ruse în Republica Moldova, în timp ce a transmis că intrarea președintei Maia Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și rezultatul referendumului constituțional dovedesc “atașamentul cetățenilor față de viitorul european, democratic al Republicii Moldova”.
Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Ministerul Afacerilor Externe a salutat organizarea, de către autoritățile de la Chișinău, la înalte standarde democratice a alegerilor prezidențiale, respectiv a referendumului constituțional din 20 octombrie din Republica Moldova.
“Intrarea în turul doi al alegerilor, cu un scor solid, a candidatului cu cel mai autentic și profund angajament pro-european – președintele Maia Sandu -, precum și rezultatul referendumului constituțional probează, în ciuda provocărilor, atașamentul cetățenilor față de viitorul european, democratic al Republicii Moldova. MAE exprimă preocuparea puternică față de ingerințele masive, sistematice, coordonate de vectori din Federația Rusă, consemnate încă din perioada premergătoare alegerilor. Aceste interferențe de o anvergură, complexitate și toxicitate fără precedent au vizat compromiterea integrității alegerilor, subminarea democrației, propagarea de teorii anti-democratice și anti-europene, precum și influențarea nemijlocită și prin mijloace ilegale a alegătorilor. Informațiile expuse în ultimele zile de autoritățile de resort din Republica Moldova au devoalat amploarea fără precedent a acestor fenomene, susținute cu resurse financiare considerabile”, a transmis diplomația de la București.
Conform MAE, democrația și încrederea în succesul proiectului european se construiesc în timp, prin eforturi permanente și consecvente.
“În final, democrația, aspirația firească spre libertate, stabilitate și prosperitate, vor prevala întotdeauna, inclusiv împotriva obstacolelor și piedicilor ridicate artificial. Votul din 20 octombrie din Republica Moldova a arătat aceste evidențe”, a transmis sursa citată.
Potrivit Ministerului de Externe de la București, pe mai departe, este datoria tuturor partenerilor din comunitatea democratică internațională de a continua sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv în ce privește combaterea acțiunilor externe menite să submineze procese democratice esențiale, precum exercitarea votului.
“România va continua investiția de energie și expertiză pentru susținerea Republicii Moldova în împlinirea destinului său european, precum și pentru consolidarea rezilienței în fața ingerințelor Federației Ruse”, a asigurat MAE.
Cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea tuturor voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,39% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce la primul tur al scrutinului prezidențial, cetățenii au decis că președinta în funcție, Maia Sandu, și candidatul socialist pro-rus, Alexandr Stoianoglo, se vor confrunta în turul al doilea al scrutinului prezidențial, programat pe data de 3 noiembrie.
Cum au reacționat cancelariile europene?
Într-o reacție la rezultatul votului, Comisia Europeană a declarat luni că votul la referendumul din Republica Moldova privind integrarea europeană a țării și alegerile prezidențiale au fost marcate de “interferența și intimidarea fără precedent” din partea Rusiei, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a elogiat “curajul” Republicii Moldova și al Maiei Sandu.
Un mesaj similar a avut și prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a precizat că Maia Sandu a reușit “să înfurie Moscova, să impresioneze Europa, să-și salveze încă o dată țara“.
În același timp, președintele Klaus Iohannis a salutat votul pentru integrarea europeană la referendumul din Republica Moldova și pentru susținerea populară exprimată în favoarea președintei Maia Sandu și a valorilor democratice.
Și președintele Consiliului European Charles Michel a considerat că “alegerea pro-europeană a cetățenilor în pofida interferențelor externe” reprezintă un semnal al angajamentului față de parcursul european al Republicii Moldova, iar președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a evidențiat că, în fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova a demonstrat că “este independentă, este puternică și își dorește un viitor european”.
Potrivit președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a adresat moldovenilor printr-un mesaj scris în limba română, aspirația cetățenilor R. Moldova de a se alătura familiei europene, întruchipată de voința Maiei Sandu, a fost mai puternică decât manipulările Rusiei.
Ce au votat, concret, moldovenii? Cum va fi modificată Constituția?
Cetățenii de peste Prut au fost chemați duminică la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, dar și pentru un referendum istoric în care să-și exprime opțiunea pentru modificarea Constituției în vederea integrării țării în UE. Cu o prezență la urne de 49,8%, plebiscitul a fost validat, depășind pragul de validare de 33%. Alegătorii au răspuns la întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Referendumul are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este “obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este “europeană”. Odată ce majoritatea cetățenilor ar vota “da” la referendum preambulul Constituției va fi completat cu două alineate noi în care va fi scris că identitatea poporului Republicii Moldova este europeană, iar integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic al țării. Totodată, Constituția va fi completată și cu un nou titlu, numit integrarea în Uniunea Europeană.
Republica Moldova a solicitat aderarea la UE în luna martie 2022 și i s-a acordat statutul de candidat la UE în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare, tratative care au debutat în iunie 2024.
Sprijinul UE și al României pentru Republica Moldova către un viitor european și împotriva ingerințelor Rusiei
În perioada premergătoare scrutinului prezidențial și plebiscitului republican, Uniunea Europeană a întreprins o serie de acțiuni menite să sprijine Republica Moldova în campania de contracarare a ingerințelor electorale și tacticilor hibride ale Federației Ruse în a preveni racordarea țării pe traiectoria europeană.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 14 octombrie, în debutul săptămânii care s-a încheiat cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia. Anterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei. De asemenea, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027. Nu în ultimul rând, pe 17 octombrie, cu trei zile înainte de votul din Republica Moldova, liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională efectuează o vizită de lucru în România
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA
Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale
Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere
“Europa în acțiune pentru oameni”: Roxana Mînzatu anunță că va demara un dialog la nivelul UE privind politica socială și va elabora o foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate
REPUBLICA MOLDOVA
Vicepremierul R. Moldova condamnă încălcarea spațiului aerian după depistarea a două drone rusești. Președinta îndeamnă la ”vigilență” și continuarea dotării țării cu tehnica necesară
Published
1 day agoon
November 12, 2024By
Teodora IonConducerea de la Chișinău a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova după depistarea a două drone rusești în estul țării, anunță DPA, citat de Agerpres.
Cele două drone fără explozibil au fost descoperite după recentele atacuri ruseşti cu dronă asupra ţării învecinate Ucraina, au relatat duminică media moldovene.
”Două drone rusești de diversiune – utilizate pentru a induce în eroare apărarea aeriană ucraineană – s-au prăbușit astăzi în Moldova, punând în pericol viețile moldovenilor și încălcând spațiul nostru aerian. Condamnăm ferm aceste incursiuni agresive și ne reiterăm condamnarea războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat vicepremierul și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.
Two Russian decoy drones—used to mislead Ukrainian air defenses—crashed in Moldova today, endangering Moldovan lives and violating our airspace.
We firmly condemn these aggressive incursions and reiterate our condemnation of Russia’s brutal war against Ukraine.
— Mihai Popșoi (@MihaiPopsoi) November 10, 2024
În ultimele luni, incidentele cu drone rusești s-au intensificat, astfel de aparate de zbor ale Kremlinului violând spațiul aerian al Republicii Moldova sau al României.
Chiar dacă a fost vorba de drone rătăcite care au deviat de la traseul lor din cauza unor defecțiuni tehnice sau ca urmare a măsurilor de apărare aeriană ucrainene, astfel de evenimente au provocat îngrijorare și au fost condamnate de fiecare dată de oficiali de la Chișinău și București, precum și de oficiali NATO și UE.
În comparație cu România, care se bucură de umbrela de securitate a NATO ce se traduce inclusiv prin poliție aeriană comună, Republica Moldova încearcă să își consolideze supravegherea spațiului aerian prin încheierea de acorduri cu parteneri care gândesc la fel.
Un astfel de acord de securitate este cel cu Franța, semnat în luna martie a acestui an, care cuprinde și achiziționarea unui radar Ground Master 200, comandat deja de Kiev. Pe 20 decembrie, anul trecut, Chișinăul a primit din Franța un radar Ground Master (GM) 200, în valoare de aproximativ 14 milioane de euro.
POLITICĂ
Maia Sandu, către Nicolae Ciucă, primul lider primit la Chișinău după câștigarea alegerilor prezidențiale: Importanța sprijinului României va crește după înscrierea integrării în UE în Constituție
Published
2 days agoon
November 11, 2024Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a primit luni la Chișinău pe președintele Senatului și candidatul PNL la funcția de președinte, Nicolae Ciucă, căruia i-a mulțumit pentru “contribuția substanțială a Bucureștiului” în raport cu Republica Moldova.
Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu președintele Partidului Acțiune și Solidaritate și președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu președinta Maia Sandu, aceasta fiind prima vizită în Republica Moldova a unui lider român și străin după câștigarea alegerilor prezidențiale de către președinta pro-europeană în funcție și după aprobarea referendumului pentru integrare europeană.
“M-am bucurat să-i revăd la Chișinău pe Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, și pe eurodeputatul Siegfried Mureşan, și să vorbim despre proiectele pe care le realizăm cu sprijinul generos de dincolo de Prut, a cărui importanță va crește și mai mult în anii următori, odată cu introducerea obiectivului de integrare europeană în Constituție. I-am mulțumit domnului președinte Ciucă pentru contribuția substanțială a Bucureștiului în ceea ce privește demersurile noastre comune în domenii-cheie precum educația, energia, infrastructura – datorită cărora îmbunătățim condițiile de viață ale oamenilor, ne consolidăm independența energetică și putem avansa mai repede pe drumul nostru european. Cu sprijinul României, cel mai important partener economic al nostru, dezvoltăm economia și extindem comerțul, creând noi oportunități pentru cetățeni și îmbunătățindu-le calitatea vieții”, a scris Maia Sandu, pe Facebook.
La rândul său, președintele PNL Nicolae Ciucă a precizat că a discutat cu Maia Sandu despre angajamentul comun pentru un viitor european și democratic al ambelor țări.
“Colaborarea între România și Moldova trebuie să fie pe un drum proeuropean și pro-atlantist. Partidul Național Liberal este cel mai pro-european și pro-atlantist partid din România și ne asumăm datoria de a sprijini parcursul democratic al Moldovei. Vrem ca România să fie mijlocul stabilității la Marea Neagră și un partener de încredere pentru Europa și NATO. (…) Alături de partenerii noștri europeni și transatlantici, continuăm să susținem un viitor sigur, prosper și democratic pentru România și Moldova, un viitor stabil pentru întreaga regiune estică a Europei”, a scris Ciucă, pe pagina sa de Facebook.
În urma întâlnirii cu președintele Senatului României, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu, a precizat că autoritățile de la Chișinău vor informa moldovenii cu cetățenie română cu scopul de a mobiliza prezența acestora la vot. “Republica Moldova are nevoie de o Românie democratică, stabilă, pe care să putem conta în continuare în toate proiectele noastre mari și să avansăm cât mai repede în procesul de integrare europeană”, a s subliniat Grosu.
Pe parcursul campaniei electorale din Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale câștigate de Maia Sandu și pentru referendumul pro-european, Nicolae Ciucă a transmis mesaje succesive de susținere pentru Sandu și pentru un vot pozitiv la referendumul de integrare europeană. De asemenea, Ciucă a efectuat o vizită la Chișinău la începutul lunii octombrie, în aceeași zi în care Parlamentul European a aprobat o rezoluție de susținere a Republicii Moldova și cu o zi înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să anunțe un plan de 1,8 miliarde de euro pentru reforme și creștere în R. Moldova.
POLITICĂ
Nicolae Ciucă, primul lider român primit de Maia Sandu după câștigarea prezidențialelor: Propaganda rusă a pierdut la Chișinău, va pierde și la București (P)
Published
2 days agoon
November 11, 2024By
REDACTIAPreședintele Senatului și candidatul prezidențial al PNL, Nicolae Ciucă, a fost primul lider român primit de Maia Sandu la Chișinău după realegerea ei ca președinte al Republicii Moldova.
“Astăzi, într-un dialog sincer cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, am subliniat angajamentul comun pentru un viitor european și democratic al ambelor țări”, a scris Nicolae Ciucă luni după-amiază, pe Facebook, după întâlnirea cu președintele reales al Republicii Moldova. El a adăugat că PNL – „cel mai pro-european și pro-atlantist partid din România” – își asumă datoria de a sprijini în continuare parcursul democratic al Moldovei.
Discuția de luni dintre Nicolae Ciucă și Maia Sandu s-a concentrat pe colaborarea dintre Chișinău și București pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fiind abordată însă și tema propagandei ruse în Europa. Liderul liberal a arătat că inclusiv în România există actori politici care caută să devieze direcția occidentală pe care se află țara. „Din păcate, există partide care încearcă să devieze România de la această direcție, așa cum au încercat să o facă și în Republica Moldova. Aceste partide, precum AUR și SOS, reprezintă, în opinia noastră, interesele Moscovei. Este esențial să acționăm ferm pentru ca aceste forțe să nu influențeze viitorul democratic al României”, a arătat președintele PNL Nicolae Ciucă.
Analiștii politici de dincoace și dincolo de Prut estimează că, așa cum propaganda rusă n-a avut succes la Chișinău, nu va avea succes nici la București.
În cadrul vizitei de la Chișinău, Nicolae Ciucă s-a întâlnit și cu omologul său Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, dar și președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, cel care asigură guvernarea țării. Dialogul cu Igor Grosu s-a referit la sprijinul Uniunii Europene și al României pentru Republica Moldova, Nicolae Ciucă vorbind despre faptul că trebuie stabilite câteva „obiective mari, strategice, relevante”, care să susțină dezvoltarea țării pe baza fondurilor europene care urmează să vină la Chișinău.
Publicitate electorală – Comandat de Partidul Național Liberal, CMF: 31240003
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Vicepreședinta executivă desemnată pentru suveranitate tehnologică și securitate susține ideea construirii unei adevărate uniuni a apărării și subliniază importanța investițiilor comune
Vicepreședintele CE desemnat pentru o tranziție curată și echitabilă propune un plan european de adaptare la schimbările climatice
Vicepreședintele executiv desemnat pentru prosperitate se angajează să consolideze piața unică a UE și să înființeze un fond european pentru competitivitate
Ministrul Energiei, prezent la Conferința ONU privind schimbările climatice: Am venit cu multe atuuri pentru a discuta proiectele strategice care pot să îmbunătățească securitatea regiunii și să scadă prețurile la energie
Subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională efectuează o vizită de lucru în România
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA
Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale
Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere
ICI București și Agenția Națională de Presă lansează proiectul “Aplicație AI – Știrile Agerpres”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA7 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne