România a exprimat luni seară, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, preocuparea față de ingerințele masive ale Federației Ruse în Republica Moldova, în timp ce a transmis că intrarea președintei Maia Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și rezultatul referendumului constituțional dovedesc “atașamentul cetățenilor față de viitorul european, democratic al Republicii Moldova”.
Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Ministerul Afacerilor Externe a salutat organizarea, de către autoritățile de la Chișinău, la înalte standarde democratice a alegerilor prezidențiale, respectiv a referendumului constituțional din 20 octombrie din Republica Moldova.
“Intrarea în turul doi al alegerilor, cu un scor solid, a candidatului cu cel mai autentic și profund angajament pro-european – președintele Maia Sandu -, precum și rezultatul referendumului constituțional probează, în ciuda provocărilor, atașamentul cetățenilor față de viitorul european, democratic al Republicii Moldova. MAE exprimă preocuparea puternică față de ingerințele masive, sistematice, coordonate de vectori din Federația Rusă, consemnate încă din perioada premergătoare alegerilor. Aceste interferențe de o anvergură, complexitate și toxicitate fără precedent au vizat compromiterea integrității alegerilor, subminarea democrației, propagarea de teorii anti-democratice și anti-europene, precum și influențarea nemijlocită și prin mijloace ilegale a alegătorilor. Informațiile expuse în ultimele zile de autoritățile de resort din Republica Moldova au devoalat amploarea fără precedent a acestor fenomene, susținute cu resurse financiare considerabile”, a transmis diplomația de la București.
Conform MAE, democrația și încrederea în succesul proiectului european se construiesc în timp, prin eforturi permanente și consecvente.
“În final, democrația, aspirația firească spre libertate, stabilitate și prosperitate, vor prevala întotdeauna, inclusiv împotriva obstacolelor și piedicilor ridicate artificial. Votul din 20 octombrie din Republica Moldova a arătat aceste evidențe”, a transmis sursa citată.
Potrivit Ministerului de Externe de la București, pe mai departe, este datoria tuturor partenerilor din comunitatea democratică internațională de a continua sprijinul pentru Republica Moldova, inclusiv în ce privește combaterea acțiunilor externe menite să submineze procese democratice esențiale, precum exercitarea votului.
“România va continua investiția de energie și expertiză pentru susținerea Republicii Moldova în împlinirea destinului său european, precum și pentru consolidarea rezilienței în fața ingerințelor Federației Ruse”, a asigurat MAE.
Cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea tuturor voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,39% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce la primul tur al scrutinului prezidențial, cetățenii au decis că președinta în funcție, Maia Sandu, și candidatul socialist pro-rus, Alexandr Stoianoglo, se vor confrunta în turul al doilea al scrutinului prezidențial, programat pe data de 3 noiembrie.
Cum au reacționat cancelariile europene?
Într-o reacție la rezultatul votului, Comisia Europeană a declarat luni că votul la referendumul din Republica Moldova privind integrarea europeană a țării și alegerile prezidențiale au fost marcate de “interferența și intimidarea fără precedent” din partea Rusiei, iar președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a elogiat “curajul” Republicii Moldova și al Maiei Sandu.
Un mesaj similar a avut și prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a precizat că Maia Sandu a reușit “să înfurie Moscova, să impresioneze Europa, să-și salveze încă o dată țara“.
În același timp, președintele Klaus Iohannis a salutat votul pentru integrarea europeană la referendumul din Republica Moldova și pentru susținerea populară exprimată în favoarea președintei Maia Sandu și a valorilor democratice.
Și președintele Consiliului European Charles Michel a considerat că “alegerea pro-europeană a cetățenilor în pofida interferențelor externe” reprezintă un semnal al angajamentului față de parcursul european al Republicii Moldova, iar președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a evidențiat că, în fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova a demonstrat că “este independentă, este puternică și își dorește un viitor european”.
Potrivit președintelui francez Emmanuel Macron, care s-a adresat moldovenilor printr-un mesaj scris în limba română, aspirația cetățenilor R. Moldova de a se alătura familiei europene, întruchipată de voința Maiei Sandu, a fost mai puternică decât manipulările Rusiei.
Ce au votat, concret, moldovenii? Cum va fi modificată Constituția?
Cetățenii de peste Prut au fost chemați duminică la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, dar și pentru un referendum istoric în care să-și exprime opțiunea pentru modificarea Constituției în vederea integrării țării în UE. Cu o prezență la urne de 49,8%, plebiscitul a fost validat, depășind pragul de validare de 33%. Alegătorii au răspuns la întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Referendumul are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este “obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este “europeană”. Odată ce majoritatea cetățenilor ar vota “da” la referendum preambulul Constituției va fi completat cu două alineate noi în care va fi scris că identitatea poporului Republicii Moldova este europeană, iar integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic al țării. Totodată, Constituția va fi completată și cu un nou titlu, numit integrarea în Uniunea Europeană.
Republica Moldova a solicitat aderarea la UE în luna martie 2022 și i s-a acordat statutul de candidat la UE în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare, tratative care au debutat în iunie 2024.
Sprijinul UE și al României pentru Republica Moldova către un viitor european și împotriva ingerințelor Rusiei
În perioada premergătoare scrutinului prezidențial și plebiscitului republican, Uniunea Europeană a întreprins o serie de acțiuni menite să sprijine Republica Moldova în campania de contracarare a ingerințelor electorale și tacticilor hibride ale Federației Ruse în a preveni racordarea țării pe traiectoria europeană.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 14 octombrie, în debutul săptămânii care s-a încheiat cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia. Anterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei. De asemenea, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027. Nu în ultimul rând, pe 17 octombrie, cu trei zile înainte de votul din Republica Moldova, liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
