Connect with us

ROMÂNIA

RADR 2021. Președinta Senatului, Anca Dragu: Diplomația parlamentară reprezintă un instrument de sprijin a dimensiunii de politică externă dedicată statului de drept și avansării proceselor democratice

Published

on

© captură video (MAE/ Facebook)

Diplomația parlamentară reprezintă un instrument de sprijin a dimensiunii de politică externă dedicată drepturilor omului, libertăților fundamentale, statului de drept și avansării proceselor democratice, a transmis Anca Dragu, președinta Senatului, într-un mesaj înregistrat transmis în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române, pe care a caracterizat-o drept ”un adevărat moment de reflecție cu privire la contribuția diplomației române la dezvoltarea României și la promovarea intereselor naționale pe plan extern, precum și un prilej de proiecție a principalelor priorități de politică externă pentru perioada următoare”.

”Ultimul an a reprezentat un test pentru noi toți, la nivel societății, dar mai ales la nivel individual. Percepțiile fiecăruia dintre noi au modelat răspunsul societății la provocările complexe prin care am trecut, provocări care au vizat atât planul intern, cât și planul extern al relațiilor dintre state și actori internaționali. Instituțiile statului român, Parlamentul României în speță, au demonstrat capacitatea de adaptarea și flexibilitatea în folosul cetățenilor, ceea ce ne-a permit să atingem obiective importante”, a subliniat Dragu.

Aceasta a salutat faptul că ”ediția din acest an a RADR va dezbate rolul diplomației românești pentru consolidarea rezilienței pe plan intern și extern în lumea post-pandemică, cu atingerea obiectivelor noastre legate de creșterea rolului și influenței României în cadrul UE și NATO, precum și în ceea ce privește dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA”.

”Mă bucur să constat că diplomația română nu doar se adaptează, ci înregistrează performanțe deosebite. Ca președintă a Senatului României, consider că o atenție sporită trebuie acordată asigurării bunei funcționări a proceselor democratice”, a mai spus președinta Senatului.

Anca Dragu a dat asigurări că ”Senatul va contribui la dezbaterea privind viitorul Europei ca expresie directă a voinței exprimate democratic de către cetățeni”.

”Susținerea și consolidarea relației transatlantice este un obiectiv transpartinic, cu o largă susține în România, rămânând esențială pentru prezervarea comunității de valori și securitate din care România face parte. La nivel parlamentar, vă sigur de continuarea consolidării dimensiunii de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA”, a subliniat oficialul român.

Președinta Senatului a invitat diplomații români să mențină în atenție ”și în cele ce urmează dimensiunea parlamentară a politicii externe în activitățile dumneavoastră de politică externă”.

La rândul său, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a transmis că digitalizarea, inteligența artificială, securitatea cibernetică sunt subiecte ce se află pe agenda mai multor structuri de cooperare internațională a Camerei Deputaților, printre care delagațiile la adunarea parlamentară a Consiliului Europei, adunarea parlamanetară a NATO, grupul parlamentar de control asupra Europol, dar și comisiile de specialitate în cadrul cooperării interparlamentare la nivel european, a declarat marți Ludovic Orban.

Citiți și:

Klaus Iohannis: Pentru România rămâne esențial “triunghiul de aur” al politicii externe – creșterea rolului în UE și NATO și parteneriatul strategic cu SUA
Klaus Iohannis, mesaj pentru ambasadorii români în contextul crizei politice: În România, nu ne abatem de la parcursul nostru european și euroatlantic
Florin Cîțu: PNRR vine cu un mesaj cheie de angajament, unitate și solidaritate la nivelul UE. Aprobarea lui, la sfârșitul lunii

Ediția 2021 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR) se desfășoară în perioada 7-9 septembrie 2021, sub titlul ”Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”în sistem video-conferință, pentru a doua oară în istoria organizării acestui eveniment, potrivit MAE

Tema principală a reuniunii din acest an este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia în contextul pandemiei de COVID-19 și de provocările de provocările asociate.

Pentru diplomația română, conceptul de reziliență înseamnă protejarea mai eficientă a valorilor, intereselor cetățenilor, ale statului și ale organizațiilor internaționale din care acesta face parte – atât prin acțiuni pe plan intern, cât și pe plan extern. Mai concret, înseamnă creșterea rezistenței și capacității de adaptare și de a gestiona provocări regionale și globale, securizând în același timp funcționalitatea optimă la nivel instituțional.

Consolidarea rezilienței necesită o acțiune coordonată împreună cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, like-minded.

Astfel, pentru a răspunde pe mai departe acestor provocări folosind instrumentele acțiunii diplomatice, o atenție specială va fi dedicată modului în care poate fi consolidată cooperarea cu statele partenere.

Invitații acestei reuniuni reflectă importanța pe care România o acordă principalelor formate regionale și globale, dar și consolidării relațiilor bilaterale cheie, cu state din Europa și din întreaga lume, în acord cu obiectivele asumate.

Cu prilejul RADR, se vor afla la București ministrul afacerilor externe din Republica Moldova, Nicolae Popescu, ministrul grec al afacerilor externe, Nikos Dendias, precum și secretarul general al Comunității Democrațiilor, Thomas E. Garrett.

La lucrările RADR vor participa, în sistem videoconferință, secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar, și ministrul australian al comerțului, turismului și investițiilor, Dan Tehan.

Dezbaterile RADR se vor axa, de asemenea, asupra consolidării multilateralismului, importanței procesului Conferinței privind Viitorul Europei și al NATO2030, precum și necesității concentrării eforturilor diplomației române asupra unor teme emergente ca tranziția digitală și răspunsul la schimbările climatice, creșterea rolului noilor tehnologii și securității cibernetice.

Agenda RADR 2021 include și două sesiuni extrem de importante din perspectiva Ministerului Afacerilor Externe: sesiunea dedicată temelor emergente pe agenda diplomației – precum tranziția digitală, noile tehnologii, schimbări climatice – și o sesiune dedicată prezentării elementelor de reformă consulară din cadrul MAE. Această sesiune va oferi oportunitatea realizării unui bilanț al principalelor acțiuni pe linie consulară pe parcursul ultimului an, cu accent asupra elementelor de reformă consulară implementate până în prezent sau planificate în viitorul apropiat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobat memorandumul propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene referitor la măsurile pe care Romania trebuie să le implementeze pentru îndeplinirea condițiilor favorizante. Acestea stau la baza documentelor programatice (acordul de parteneriat și programele operaționale), pe lângă recomandările specifice de țară, se arată în comunicatul oficial.

Astfel, România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru ca țara noastră să poate atragă fonduri europene în perioada financiară 2021-2027.

„Țara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 condiții favorizante, 4 fiind deja rezolvate – cele referitoare la achiziții și ajutor de stat, riscuri de dezastre și biodiversitate”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Pentru îndeplinirea condițiilor vizând transporturile, educația și formarea, egalitatea de gen și incluziunea socială sunt în curs de actualizare și finalizare evaluările naționale, ce vor fi transmise Comisiei Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele PMP: Finanțarea gazului natural în cadrul Green Deal, pentru europeni și nu pentru Gazprom

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, consideră că decizia UE de a introduce gazele naturale și energia nucleară în pachetul „verde” de investiții UE, este una salutară, dar trebuie gândită bine, ca o soluție complementară și doar acolo unde este necesară, ca un pas înainte spre „Green Deal”.

Potrivit acestuia, finanțarea proiectelor europene de transport a gezelor naturale trebuie să se facă transparent, în beneficiul cetățenilor europeni, fără negocieri pe sub masă și nu ca o formă ascunsă de a investi în companiile de energie ex-comunitare: „Experiența UE, rezultată din criza energetică, demonstrează că este nevoie de o politică coerentă în interiorul Uniunii Europene care să combată tendințele de șantaj promovate de Moscova, care folosește gazul natural ca o armă letală, pentru controlul pieței de energie din spațiul european.”

De asemenea, Cristian Diaconescu crede că deciziile cu privire la finanțarea proiectelor pentru tanzacționarea gazelor naturale trebuie să întrunească susținerea tuturor țărilor europene, fără nicio derogare, fără înțelegeri bilaterale cu state ex-comunitare, care să pună în pericol politica UE privind energia verde: „Din păcate, deschiderea, de curând, a gazeoductului Nord Stream demonstrează că Moscova folosește unele țări europene ca și cap de pod pentru a impune monopolul prețurilor pe piața de energie.”

„În același timp, decizia luată de UE privind extinderea Green Deal trebuie gândită ca o măsură pentru eliminarea dependenței și a șantajului gazului rusesc, ca o politică de independență energetică, prin folosirea energiei neconvenționale și nepoluante, în tot spațiul european”, a mai spus domnul Diaconescu.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

Citiți și: UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Continue Reading

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.5 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu6 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA8 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL23 hours ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending