Politicile publice care reglementează piaţa muncii, fiscalitatea și protecţia socială în Uniunea Europeană trebuie regândite pentru a proteja lucrătorii vulnerabili și pentru a putea aborda numărul din ce în ce mai mare de inegalități, generate de evoluţia permanentă a pieţei muncii și de noile tehnologii, se explică într-un nou raport al Băncii Mondiale, către un nou contract social: gestionarea tensiunilor distribuționale din Europa și Asia Centrală.
Nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea în sărăcie s-a dublat în unele state membre ale Uniunii Europene, în România nivelul acestui venit crescând de la 14 dolari la 19 dolari, ceea ce înseamnă că acum este necesar un venit mai mare pentru a evita vulnerabilitatea gospodăriilor de a intra în sărăcie, arată studiul citat.
Raportul invită la regândirea fundamentală a politicilor sociale pentru a încetini adâncirea diferențelor dintre cetățenii care beneficiază de pe urma noilor oportunități economice și cei care sunt lăsați în urmă într-o economie mult mai dinamică și flexibilă.
Raportul constată că grupuri extinse de persoane încă benefciază de venituri specifice clasei mijlocii, dar nu și de securitatea economică pe care au oferit-o acestea odinioară. În unele state membre UE, nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea în sărăcie s-a dublat. În România, bunăoară, nivelul acestui venit a crescut de la 14 USD la 19 USD, ceea ce înseamnă că acum este necesar un venit mai mare pentru a evita vulnerabilitatea gospodăriilor de a intra în sărăcie. În același timp, mai mulți tineri au locuri de muncă de o calitate inferioară în comparație cu persoanele mai în vârstă.
„Locurile de muncă remunerate, cu contracte pe termen lung, nu mai reprezintă norma, mai ales pentru tineri și trebuie să înțelegem cum evoluează inegalitatea și cum să facem creșterea mai inclusivă”, a spus Cyril Muller, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală al Băncii Mondiale.
În România, ca și în alte țări din sudul și vestul Europei, procesul de polarizare a locurilor de muncă a condus la o creștere a ponderii numărului de persoane angajate cu contract de muncă în ocupaţii ce implica realizarea unor sarcini intensiv cognitive, care nu sunt de rutina si care presupun de obicei, angajarea unor persoane cu înaltă calificare, precum și ocupații care implică executarea unor sarcini manuale, care nu sunt de rutină, şi care utilizează în mod obișnuit indivizi slab calificați. Cu toate acestea, aceste ocupațiile de rutină sunt cele mai predispuse la automatizare, iar ponderea lor în ocuparea forței de muncă a scăzut de la 48% în 1997 la 38% în 2013. Reducerea ocupațiilor de rutină poate genera un sentiment de neliniște în rândul clasei de mijloc din moment ce acestea sunt, de obicei, meserii cu calificare medie.
Pentru a face față provocărilor, Banca Mondială recomandă implementarea a trei abordări generale de politici: creșterea protecției pentru toate tipurile de contracte de muncă; implementarea unor sisteme de protecție socială cu servicii/dispozitive de siguranță mai bune; și extinderea bazelor de impozitare în afara modelului care acoperă numai câștiguri și cheltuieli pentru a include câștigurile de capital și persoanele cu venituri ridicate.
Mulți cetățeni din UE nu se bucură deocamdată de beneficiile mobilităţii sociale și se simt prinși în capcana inegalității. Politicile ineficiente din aceste domenii au dus la un declin al încrederii instituționale și la o mai mare polarizare a societății.
.
