În săptămânile premergătoare votului de neîncredere împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o amplă campanie de dezinformare orchestrată de rețele pro-Kremlin a încercat să submineze instituțiile europene și să creeze o imagine eronată a unei revolte populare în creștere. O analiză confidențială realizată de compania finlandeză Check First, prezentată recent Comisiei Europene și consultată de Politico Europe, arată că propaganda rusă a fost intensificată semnificativ între martie și iunie 2025, cu un vârf atins în momentul depunerii moțiunii de cenzură pe 26 iunie.
Campania a urmărit să o portretizeze pe von der Leyen ca o figură coruptă și autoritară, folosind termeni precum „Reichskommissar UrSSula von der Führer” pentru a accentua o narațiune extremistă.
În paralel, rețelele de propagandă rusești au încercat să creeze o poveste cu tentă eroică, în care politicianul român de extremă dreapta George Simion, lideru al Partidului AUR, apare drept un „David” curajos care se luptă cu un „Goliat” corupt reprezentat de Uniunea Europeană.
Potrivit raportului Check First, rețeaua de dezinformare cunoscută sub numele de Pravda network a crescut cu 60% în ceea ce privește activitatea zilnică, și-a extins subdomeniile cu 20%, iar rata de postări încrucișate a crescut de până la cinci ori. Propaganda nu s-a axat pe inventarea de informații, ci pe amplificarea și distorsionarea unor evenimente reale, într-o manieră emoțională, narativ structurată și adaptată cultural pentru fiecare public țintă.
Un moment-cheie al campaniei a fost pe 15 iunie, când agenția rusă de presă TASS a relatat că George Simion a început strângerea de semnături pentru o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen. Această informație a fost preluată și transformată rapid de portalurile Pravda, fiind prezentată drept o „campanie istorică de demitere a președintei corupte a CE”.
În paralel, și eurodeputatul român din partea AUR Gheorghe Piperea, membru ECR și cunoscut pentru pozițiile sale eurosceptice, a fost menționat ca unul dintre susținătorii moțiunii. Toate aceste elemente au fost incluse într-o structură narativă coerentă și repetitivă, care a culminat cu peste 80 de articole publicate în aceeași zi — 26 iunie — momentul depunerii oficiale a moțiunii de cenzură.
Comisia Europeană a recunoscut, prin vocea purtătorului de cuvânt Thomas Regnier, că acest episod este o nouă dovadă a faptului că actori asociați cu propaganda rusă continuă să încerce să polarizeze și să slăbească Uniunea Europeană. „Acești actori exploatează oportunist evenimentele politice pentru a distorsiona dezbaterea publică și a discredita liderii europeni”, a spus Regnier.
Campania a inclus materiale în mai multe limbi, cu nuanțe specifice: în română — apeluri la mândria națională, în rusă — mesaje antioccidentale, iar în engleză — apeluri la transparență și responsabilitate. Toate acestea au fost coordonate pentru a crea impresia unui val masiv de nemulțumire populară, deși acțiunile și mesajele proveneau dintr-o rețea centralizată de propagandă online.
Rețeaua Pravda fusese deja identificată în 2024 de autoritățile franceze ca vehicul de influență străină. Fondatorul său, Yevgeny Shevchenko, a fost inclus recent pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.
Studiul realizat de Check First, care a analizat peste 20.000 de articole și postări, ar putea ajuta instituțiile europene să își ajusteze strategiile de comunicare și reacție rapidă în fața campaniilor de destabilizare digitală. Autorii avertizează că propaganda rusă nu va înceta, ci va căuta în continuare fisuri în sistemele democratice pentru a-și atinge scopurile geopolitice.
În final, Comisia Europeană a subliniat rolul esențial al presei libere, al verificatorilor de fapte și al cercetătorilor pentru protejarea democrației și pentru contracararea manipulării informaționale.
