Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a prezentat marți raportul anual de activitate al Alianței Nord-Atlantice pentru 2020, accentuând că într-un an dominat de pandemia COVID-19, prioritatea NATO a fost să contribuie la asigurarea faptului că criza din domeniul sănătății nu a devenit o criză de securitate, în același timp sprijinind răspunsul civil la pandemie. Înaltul oficial aliat a indicat că, în ciuda impactului economic al COVID-19, aliații NATO continuă să investească în apărare, aliații europeni și Canada sporindu-și cheltuielile de apărare în termeni reali cu 3,9% din 2019 până în 2020, reprezentând al șaselea an consecutiv de creștere a bugetelor militare, România situându-se în rândul țărilor aliate care au respectat și în 2020 criteriile de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare.
“Ne așteptăm ca această tendință să continue în acest an, deoarece provocările de securitate nu au dispărut”, a spus Stoltenberg, care a răspuns și unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în care a arătat că se așteaptă ca liderii țărilor aliate să decidă la summitul din acest an consolidarea măsurilor de descurajare și apărare pe flancul estic printr-o finanțare comună.
Asemenea anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 59 de referiri la România, la contribuția țării noastre în NATO, inclusiv în contextul pandemiei și la măsurile luate de aliați pentru a asigura securitatea țării noastre.
România, între cei 11 aliați NATO care alocă 2% din PIB pentru apărare
Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 8-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 11 state membre.
De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2020, însă doar 11 au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.
Alături de SUA, care alocă 3,73% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franța (2,04%), Norvegia (2%) și Slovacia (2%).
Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030. De asemenea, patru țări – Belgia, Luxemburg, Spania și Slovenia – au alocat aproximativ sau sub 1% din PIB pentru Apărare. Franța președintelui Emmanuel Macron, cel care a rostit celebra frază privind ”moartea cerebrală a Alianței” și a pus la îndoială relevanța NATO, a alocat în premieră în ultimii șase ani minim 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare.
În ce privește România, Guvernul și-a asumat ca 2021 va fi cel de-al cincilea an consecutiv în care alocă minim 2% din PIB pentru apărare.
România, în primii 15 aliați NATO care au investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament
Alocând 2% din PIB pentru cheltuieli militare, România se află pe locul al 15-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 23,1% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Luxemburg (52,5% din buget), această țară aliată fiind urmată de Ungaria, Turcia, Slovacia, SUA, Polonia, Norvegia sau Franța.
Astfel, România a cheltuit cu peste trei puncte procentuale peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dar în scădere față de anii trecuți. În 2019, România a investit 25,7% din bugetul pentru apărare în modernizare militară, în 2018, a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.
Deși tendința investițiilor a manifestat o scădere, în dotarea forțelor militare române a intrat în anul 2020 primul sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, iar la anul acesta au sosit primele elemente ale sistemului de rachete HIMARS. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a demarat licitațiile pentru modernizarea infrastructurii bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, în timp ce legea privind achiziționarea de sisteme de rachetă antinavă a fost promulgată recent.
În ce privește distribuția totală a bugetului apărării, 53,1% din bugetul MApN a fost direcționat către cheltuieli cu personalul, 23,1% către înzestrare cu echipamente, 18,9% către operații și mentenanță și 4,9% către infrastructură.
Raportul anual cuprinde și un sondaj privind percepția și susținerea publice față de NATO în țările aliate, România aflându-se, de asemenea, în top, 80% dintre români susținând că ar vota pentru rămânerea țării în NATO, iar 70% sunt de acord că NATO menține țara noastră în siguranță.
În raport este menționat că România a găzduit în anul 2020 Conferința Anuală a NATO privind dezarmarea, eveniment desfășurat online din cauza pandemiei, precum și contribuțiile țării noastre la grupul de luptă al NATO din Polonia, structurile aliate de pe teritoriul României, găzduirea scutului antirachetă al Alianței, sprijinirea misiunilor de poliție aeriană de la Marea Neagră, participarea la exerciții militare NATO și contribuțiile prin prezență militară la misiunile NATO în Afganistan (738 de militari, a cincea națiune contributoare) și Kosovo (53 de militari).
Sunt menționate, de asemenea, oferta României de a găzdui o rezervă strategică de echipamente medicale pentru aliați, precum și utilizarea de către țara noastră a capacității de transport strategic a Alianței pentru transportarea echipamentelor medicale necesare combaterii pandemiei de COVID-19, fiind primul stat NATO care a întrebuințat această facilitate.
