Connect with us

NATO

Raportul anual al NATO: România, al patrulea an consecutiv în care alocă minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a prezentat marți raportul anual de activitate al Alianței Nord-Atlantice pentru 2020, accentuând că într-un an dominat de pandemia COVID-19, prioritatea NATO a fost să contribuie la asigurarea faptului că criza din domeniul sănătății nu a devenit o criză de securitate, în același timp sprijinind răspunsul civil la pandemie. Înaltul oficial aliat a indicat că, în ciuda impactului economic al COVID-19, aliații NATO continuă să investească în apărare, aliații europeni și Canada sporindu-și cheltuielile de apărare în termeni reali cu 3,9% din 2019 până în 2020, reprezentând al șaselea an consecutiv de creștere a bugetelor militare, România situându-se în rândul țărilor aliate care au respectat și în 2020 criteriile de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare.

“Ne așteptăm ca această tendință să continue în acest an, deoarece provocările de securitate nu au dispărut”, a spus Stoltenberg, care a răspuns și unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în care a arătat că se așteaptă ca liderii țărilor aliate să decidă la summitul din acest an consolidarea măsurilor de descurajare și apărare pe flancul estic printr-o finanțare comună.

Asemenea anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 59 de referiri la România, la contribuția țării noastre în NATO, inclusiv în contextul pandemiei și la măsurile luate de aliați pentru a asigura securitatea țării noastre.

România, între cei 11 aliați NATO care alocă 2% din PIB pentru apărare

Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 8-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 11 state membre.

De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2020, însă doar 11 au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.

Alături de SUA, care alocă 3,73% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franța (2,04%), Norvegia (2%) și Slovacia (2%).

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030. De asemenea, patru țări – Belgia, Luxemburg, Spania și Slovenia – au alocat aproximativ sau sub 1% din PIB pentru Apărare. Franța președintelui Emmanuel Macron, cel care a rostit celebra frază privind ”moartea cerebrală a Alianței” și a pus la îndoială relevanța NATO, a alocat în premieră în ultimii șase ani minim 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare.

În ce privește România, Guvernul și-a asumat ca 2021 va fi cel de-al cincilea an consecutiv în care alocă minim 2% din PIB pentru apărare.

© NATO Annual Report 2020

România, în primii 15 aliați NATO care au investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

Alocând 2% din PIB pentru cheltuieli militare, România se află pe locul al 15-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 23,1% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Luxemburg (52,5% din buget), această țară aliată fiind urmată de Ungaria, Turcia, Slovacia, SUA, Polonia, Norvegia sau Franța.

Astfel, România a cheltuit cu peste trei puncte procentuale peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dar în scădere față de anii trecuți. În 2019, România a investit 25,7% din bugetul pentru apărare în modernizare militară, în 2018, a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

Deși tendința investițiilor a manifestat o scădere, în dotarea forțelor militare române a intrat în anul 2020 primul sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, iar la anul acesta au sosit primele elemente ale sistemului de rachete HIMARS. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a demarat licitațiile pentru modernizarea infrastructurii bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, în timp ce legea privind achiziționarea de sisteme de rachetă antinavă a fost promulgată recent.

© NATO Annual Report 2020

În ce privește distribuția totală a bugetului apărării, 53,1% din bugetul MApN a fost direcționat către cheltuieli cu personalul, 23,1% către înzestrare cu echipamente, 18,9% către operații și mentenanță și 4,9% către infrastructură.

Citiți și Raportul anual NATO: România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică

Raportul anual cuprinde și un sondaj privind percepția și susținerea publice față de NATO în țările aliate, România aflându-se, de asemenea, în top, 80% dintre români susținând că ar vota pentru rămânerea țării în NATO, iar 70% sunt de acord că NATO menține țara noastră în siguranță.

În raport este menționat că România a găzduit în anul 2020 Conferința Anuală a NATO privind dezarmarea, eveniment desfășurat online din cauza pandemiei, precum și contribuțiile țării noastre la grupul de luptă al NATO din Polonia, structurile aliate de pe teritoriul României, găzduirea scutului antirachetă al Alianței, sprijinirea misiunilor de poliție aeriană de la Marea Neagră, participarea la exerciții militare NATO și contribuțiile prin prezență militară la misiunile NATO în Afganistan (738 de militari, a cincea națiune contributoare) și Kosovo (53 de militari).

Sunt menționate, de asemenea, oferta României de a găzdui o rezervă strategică de echipamente medicale pentru aliați, precum și utilizarea de către țara noastră a capacității de transport strategic a Alianței pentru transportarea echipamentelor medicale necesare combaterii pandemiei de COVID-19, fiind primul stat NATO care a întrebuințat această facilitate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut sâmbătă o discuție telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, despre importanța politicii ”ușilor deschise”, în contextul în care Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de acceptarea Finlandei și a Suediei în Alianță.

”Suntem de acord că trebuie să se țină cont de preocupările de securitate ale tuturor aliaților și că discuțiile trebuie să continue pentru a găsi o soluție”, a precizat fostul premier al Norvegiei într-un mesaj pe Twitter.

Suedia și Finlanda au semnat luni și marți și au depus miercuri cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, fapt ce i-a oferit Turciei prilejul de a reluat avertismentele că nu poate aviza pozitiv demersul acestor state de a se alătura NATO

În încercarea de a-l convinge pe Erdogan să își schimbe perspectiva, premierul britanic, Boris Johnson, a avut o convorbire cu acesta, în care ”a evidențiat amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru vecinii săi europeni și a subliniat că Finlanda și Suedia ar fi contribuții valoroase la Alianță”.

”El l-a încurajat pe președintele Erdogan să colaboreze cu omologii suedez, finlandez și ai NATO pentru a aborda orice preocupări înainte de summitul de la Madrid de luna viitoare și a declarat că Regatul Unit este pregătit să ofere sprijin”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Dificil acest lucru, având în vedere că liderul de la Ankara i-a cerut premierului suedez, Magdalena Andersson, ”să pună capăt sprijinului său politic și financiar pentru organizațiile teroriste”, informează Digi24.

De cealaltă parte, președintele finlandez, Sauli Niinnisto, a subliniat că a a avut un dialog ”deschis și direct” cu omologul său turc. ”Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”, a fost mesajul punctat de Niinisto, semn că această chestiune a organizațiilor teroriste a fost unul dintre argumentele evocate de Erdogan pentru a-și motiva opoziția față de aderarea Finlandei la NATO.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Liderii țărilor membre NATO urmează să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea celor două țări ”va putea fi depășită” până atunci, Alianța fiind pregătită să le primească cu brațele deschise. 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

Published

on

© Foreign, Commonwealth & Development Office

Republica Moldova ar trebui să fie ” echipată conform standardului NATO” pentru a o ajuta să se protejeze împotriva amenințării unei invazii ruse, a declarat ministrul britanic de externe, Liz Truss, citată de BBC, potrivit Digi24.

Într-o declarație pentru The Telegraph, aceasta a subliniat că sunt în desfășurare discuții cu aliații despre cum să ajute națiunile mai mici să se apere, completând că, în pofida succesului limitat în Ucraina, președintele Vladimir Putin își menține ”ambițiile de a crea o Rusie mai mare”.

Truss a declarat că discuțiile privind modernizarea apărării ucrainene pentru a descuraja viitoarele agresiuni vor acoperi și ”alte state vulnerabile, cum ar fi Moldova”.

”Aș vrea să văd Moldova echipată la standardele NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”, a subliniat ministrul britanic de externe.

Întrebată dacă acest lucru se datorează faptului că există o opinie generală potrivit căreia Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității Republicii Moldova, oficialul britanic a confirmat fără rețineri.

”Absolut. Putin a fost clar în legătură cu ambițiile sale de a crea o Rusie mai mare. Doar pentru că încercările sale de a cuceri Kievul nu au avut succes, nu înseamnă că a renunțat la aceste ambiții”, a explicat Liz Truss.

Republica Moldova nu este membră NATO și nici nu aspiră să obțină statutul de membru al acestei alianțe.

Într-un interviu pentru Euronews, acordat la începutul lunii martie, premierul moldovean, Natalia Gavrilița, a punctat că ”principiul neutralității este consfințit în Constituție”. ”Vom urmări integrarea în Uniunea Europeană, dar nu vom urmări aderarea la NATO”, a detaliat aceasta.

Republica Moldova a trimis Bruxelles-ului cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, parcurgând de atunci câteva etape ale laboriosului proces de obținere a statului de stat candidat la UE, precum completarea primei și a celei de-a doua părți a chestionarului de aderare.

Acesta reprezintă un document oficial prin care executivul european evaluează nivelul de pregătire al țării care și-a exprimat intenția de aderare la UE de a avansa în acest proces, potrivit unei note informative a Uniunii Europene.

Recent, în aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura Republicii Moldova la UE,  fiind conștientă că procesul este unul ”foarte lung și complex care cere mult efort și muncă”, dar care reprezintă singura ”șansă de a rămâne parte a lumii libere”.

”Pentru noi, UE întâi de toate este un proiect de pace. Aderarea este singura opțiune strategică ce oferă R. Moldova șansa de a rămâne parte a lumii libere. Nu suntem naivi. Înțelegem că integrarea europeană a R. Moldova va fi un proces foarte lung și complex care va cere mult efort și muncă. Nu căutăm concesii sau scurtături pe această cale. Suntem pregătiți să ne facem temele și vrem să fim preciați după rezultat. Moldova și-a dovedit atașamentul pentru valorile europene și în contextul vitreg al războiului din Ucraina. Țara noastră a condamnat ferm războiului din prima zi, am pledat pentru restabilirea păcii, iar moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru refugiații ucraineni. Vom continua să îi primim pe toți cei care au nevoie de adăpost. Moldova are o agendă ambițioasă de dezvoltare, în cooperare cu UE, dar pentru dezvoltare este nevoie de pace. Acum trebuie să ne îndreptăm toate eforturile pentru restabilirea păcii”,  a explicat Sandu.

Citiți și:
Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Continue Reading

NATO

Premierul Poloniei: Vom apăra Finlanda și Suedia în cazul în care sunt atacate în timpul procesului de aderare la NATO

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat joi că Varșovia va apăra Suedia și Finlanda dacă acestea vor fi atacate în timpul procesului de aderare la alianța militară NATO.

Vreau să precizez că, în cazul unui atac asupra Suediei și Finlandei în timpul procesului de aderare, Polonia le va veni în ajutor“, a declarat el, în cadrul conferinței Strategic Ark, organizată de un think tank la Varșovia, relatează Reuters și Politico Europe.

Consider că aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un semnal important de consolidare a securității în Europa“, a mai declarat el.

Finlanda și Suedia au depus miercuri, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei, care încă se opune aderării celor două state.

Înainte de Polonia, Marea Britanie, Franța și Statele Unite au asigurat că vor sprijini Finlanda și Suedia în cazul în care sunt amenințate înainte de a deveni state membre NATO și a intra, implicit, sub umbrela de securitate a articolului 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Ulterior, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”. Palatul Elysee a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

Susținere neechivocă a venit și din partea Statelor Unite. Acompaniat joi în grădina cu trandafiri a Casei Albe de președintele Finlandei și premierul Suediei, președintele Joe Biden a asigurat că SUA vor lucra cu cele două ţări nordice pentru “a face faţă oricărei agresiuni” de care ar putea fi vizate în timpul procedurii de aderare.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, declarase, duminica trecută, și secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Continue Reading

Facebook

NATO11 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA12 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA13 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA18 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.18 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU20 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G72 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G72 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO3 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending