Germania a marcat luni, la sediul NATO din Bruxelles, 70 de ani de la aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică, evenimentul solemn fiind celebrat printr-o ceremonie oficială la care au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier, și ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Ceremonia a început într-o atmosferă solemnă, acompaniată de fanfara militară a Bundeswehr-ului, care a interpretat marșul “Viribus Unitis” – “Cu forțe unite”, o expresie care reflectă în mod simbolic spiritul Alianței Nord-Atlantice.

Secretarul general Mark Rutte a subliniat importanța acestei devize pentru NATO în prezent. “Suntem 32 de națiuni unite în angajamentul nostru de a proteja toți cetățenii noștri”, a spus el.

În discursul său, Rutte a rememorat momentele istorice cheie ale implicării Germaniei în NATO: de la aderarea din 1955, într-o Europă încă marcată de distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, la rolul de lider pe care Germania și l-a asumat în cadrul Alianței în deceniile ce au urmat.

“Germania a fost în centrul apărării colective a NATO în timpul Războiului Rece. După reunificare, a promovat construcția de punți și integrarea noilor democrații din Europa Centrală și de Est în Alianță”, a declarat Mark Rutte.

La doar un deceniu după cel mai devastator conflict din istoria modernă, Germania de Vest devenea al 15-lea membru al NATO, în contextul consolidării frontului vestic împotriva amenințării sovietice. Aderarea a reprezentat un pas fundamental în integrarea europeană și o reafirmare a angajamentului german pentru pace și cooperare internațională.

În deceniile care au urmat, Germania s-a transformat într-un pilon esențial al securității euro-atlantice. De la participarea la misiuni NATO în Balcani și Afganistan, la angajamentele actuale în Europa de Est și în Marea Baltică, contribuțiile Berlinului au fost decisive.

“Astăzi, Germania are trupe desfășurate în partea estică a Alianței, avioane de luptă care patrulează cerul baltic și nave care protejează liniile de aprovizionare și infrastructura critică din Marea Baltică”, a subliniat secretarul general.

În actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Germania a devenit cel mai mare contributor european de ajutor militar pentru Kiev.

Secretarul general Rutte a evidențiat că sprijinul oferit de Berlin ajută Ucraina să reziste și să lupte pentru un viitor liber și suveran. “O Ucraină puternică este cea mai bună garanție pentru o pace justă și durabilă”, a insistat el.

Mai mult decât atât, Germania a realizat progrese semnificative în privința angajamentelor bugetare pentru apărare. Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania alocă 2% din PIB-ul său pentru apărare, în conformitate cu obiectivele stabilite de NATO.

“Parlamentul german a modificat recent Constituția pentru a permite o creștere masivă a cheltuielilor de apărare. Aceasta este o demonstrație remarcabilă de leadership și responsabilitate într-o perioadă marcată de pericole tot mai mari”, a declarat Mark Rutte.

În discursul său emoționant, Mark Rutte a amintit cum, în perioada fondării NATO, ideea era de a “ține Germania la pământ” – o formulare celebră a primului secretar general al Alianței, Lord Ismay.

“A fost o vreme când NATO dorea “să îi țină pe germani la pământ”, după cum a spus, în mod celebru, primul secretar general al NATO. Acum nu mai este așa… Germanii s-au ridicat. Este exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare”, a adăugat el.

“Germania poate conta pe sprijinul a 31 de aliați și prieteni. Și noi putem conta pe Germania”, a încheiat Rutte.

După ceremoniile de la sediul NATO, Președintele Federal Frank-Walter Steinmeier a efectuat o vizită oficială la Palatul Laeken, unde s-a întâlnit cu Regele Philippe al Belgiei. Această întrevedere simbolică a evidențiat nu doar legăturile strânse dintre Germania și Belgia, ci și importanța cooperării europene într-un context internațional complex.

Discuțiile au vizat atât cooperarea bilaterală, cât și provocările regionale și globale actuale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și consolidarea securității europene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat poziția comună a alianței cu privire la Rusia, pe care a calificat-o drept ”o amenințare pe termen lung” la adresa securității euro-atlantice, informează The Kyiv Independent și Reuters.

Acesta a susținut declarațiile în urma unei întâlniri cu președintele american Donald Trump, la Casa Albă, pe fondul intensificării eforturilor SUA de a ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

”Suntem cu toții de acord în cadrul NATO că Rusia este amenințarea pe termen lung la adresa teritoriului NATO – la adresa întregului teritoriu euro-atlantic”, a declarat Rutte reporterilor în fața Casei Albe, în contextul în care, în aceeași zi, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a amenințat că Rusia ar putea utiliza ”măsuri asimetrice”, inclusiv arme nucleare, împotriva Europei ca răspuns la ”acțiuni neprietenoase”.

Rutte a recunoscut eforturile Ucrainei de a ajunge la un acord de pace și a cerut Moscovei să depună eforturi, de asemenea, în această direcție.

”Ucrainenii joacă cu adevărat cartea, iar eu cred că mingea este în mod clar în terenul Rusiei acum”, a continuat secretarul general al NATO.

Președintele american Donald Trump a dat asigurări joi că Statele Unite fac “presiuni puternice” asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, apreciind că Moscova ar face “o concesie destul de mare” acceptând să nu controleze întreaga țară.

Tot joi, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat încă o dată că Ucraina, în comparație cu Rusia, a fost de acord cu solicitarea președintelui american Donald Trump de încetare necondiționată a focului și a reiterat apelul la adresa aliaților de a pune o ”presiune puternică asupra Rusiei”. 

Rusia a bombardat Kievul joi dimineață, la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump l-a criticat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru respingerea unei propuneri de acord de pace care ar recunoaște controlul Moscovei asupra Crimeei, informează Politico Europe.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina a anunțat că peste 70 de persoane au fost rănite în atac și cel puțin 42 au fost spitalizate, inclusiv șase copii.

Uniunea Europeană, prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a condamnat în termeni duri atacul Kremlinului asupra Ucrainei.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a promis marți că va îndeplini obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până la sfârșitul anului, într-o schimbare a actualei abordări timide a țării față de bugetele militare, informează Politico Europe.

Invocând ”contextul geopolitic și economic care evoluează rapid”, Sanchez a declarat că țara va cheltui încă 10,4 miliarde de euro pentru apărare, ridicând cheltuielile militare totale la aproximativ 34 de miliarde de euro.

Spania este țara din alianță care cheltuiește cel mai puțin pentru apărare, rezervând doar 1,28% din PIB-ul său pentru armată în 2024 – cu mult sub obiectivul de 2% al alianței și o mică parte din procentul de 5% cerut de președintele american Donald Trump.

Până acum, țara spera să atingă obiectivul NATO abia în 2029, însă în ultimele luni Washingtonul și Bruxellesul au făcut presiuni asupra Madridului pentru a accelera acest calendar. În timpul unei întâlniri cu ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, săptămâna trecută, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a insistat că Spania trebuie să majoreze cheltuielile pentru apărare.

Citiți și: Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, reacționează Pedro Sanchez după ce Donald Trump a criticat Madridul pentru cheltuielile pentru apărare

Aproximativ o treime din noile fonduri urmează să fie utilizate pentru îmbunătățirea condițiilor pentru membrii forțelor armate spaniole, care vor primi majorări semnificative. Alte 3,26 miliarde de euro vor fi alocate cheltuielilor pentru telecomunicații și securitate cibernetică, care, potrivit lui Sanchez, vor consolida ”scutul digital” al țării, iar 1,9 miliarde de euro vor fi alocate pentru noi echipamente de apărare și descurajare.

Partenerii de coaliție de stânga ai prim-ministrului și aliații săi tradiționali din cadrul parlamentului spaniol sunt împotriva a ceea ce ei numesc ”militarizarea” țării, în special dacă acest lucru se întâmplă în detrimentul programelor expansive de asistență socială ale Spaniei.

Sanchez a insistat că ”niciun cent” din bugetul majorat al apărării nu va fi luat din programele sociale existente sau colectat prin noi taxe. În schimb, el a spus că banii vor proveni din economiile publice generate de economia spaniolă performantă, din fondurile neutilizate ale bugetului național și din fondurile neutilizate ale UE pentru redresare post-COVID-19.

De asemenea, Sanchez a ținut să sublinieze că Spania rămâne o țară ”pacifistă” și că investițiile sunt menite să îi ”descurajeze pe cei care s-ar putea gândi să atace Europa”.

El a subliniat, de asemenea, că multe dintre măsuri, cum ar fi cele 1,75 miliarde de euro alocate pentru consolidarea capacităților forțelor armate spaniole în situații de urgență, vor ajuta trupele să răspundă crizelor interne, cum ar fi dezastrele naturale asociate schimbărilor climatice.

Creșterea cheltuielilor pare să fi divizat guvernul de coaliție al lui Sanchez. La scurt timp după ce acesta a prezentat planul, miniștrii aparținând grupului de stânga Sumar au criticat cheltuielile ”exorbitante”, despre care au spus că au fost efectuate fără o ”reflecție aprofundată, obiectivă și consensuală”.

Companiile spaniole vor fi cei mai mari beneficiari ai creșterii cheltuielilor, 87% din investiții fiind destinate proiectelor interne. Conform previziunilor guvernului spaniol, noile investiții ar putea crește PIB-ul Spaniei între 0,4 % și 0,7 puncte procentuale și ar putea crea până la 100 000 de noi locuri de muncă.

Planul urmează să fie prezentat miercuri Comisiei Europene și NATO la Bruxelles.

Recent, și Grecia a anunțat că va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani, în ”cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate ale țării”.

Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.

Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.