Connect with us

NATO

Raportul anual al NATO: România, al patrulea an consecutiv în care alocă minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a prezentat marți raportul anual de activitate al Alianței Nord-Atlantice pentru 2020, accentuând că într-un an dominat de pandemia COVID-19, prioritatea NATO a fost să contribuie la asigurarea faptului că criza din domeniul sănătății nu a devenit o criză de securitate, în același timp sprijinind răspunsul civil la pandemie.  Înaltul oficial aliat a indicat că, în ciuda impactului economic al COVID-19, aliații NATO continuă să investească în apărare, aliații europeni și Canada sporindu-și cheltuielile de apărare în termeni reali cu 3,9% din 2019 până în 2020, reprezentând al șaselea an consecutiv de creștere a bugetelor militare, România situându-se în rândul țărilor aliate care au respectat și în 2020 criteriile de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare.

“Ne așteptăm ca această tendință să continue în acest an, deoarece provocările de securitate nu au dispărut”, a spus Stoltenberg, care a răspuns și unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro în care a arătat că se așteaptă ca liderii țărilor aliate să decidă la summitul din acest an consolidarea măsurilor de descurajare și apărare pe flancul estic printr-o finanțare comună.

Asemenea anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 59 de referiri la România, la contribuția țării noastre în NATO, inclusiv în contextul pandemiei și la măsurile luate de aliați pentru a asigura securitatea țării noastre.

România, între cei 11 aliați NATO care alocă 2% din PIB pentru apărare

Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 8-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 11 state membre.

De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2020, însă doar 11 au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.

Alături de SUA, care alocă 3,73% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franța (2,04%), Norvegia (2%) și Slovacia (2%).

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a crescut alocarea la 1,56% din PIB, departe de ținta de 2%, pe care Berlinul a asigurat în dese rânduri că o va îndeplini în anul 2030. De asemenea, patru țări – Belgia, Luxemburg, Spania și Slovenia – au alocat aproximativ sau sub 1% din PIB pentru Apărare. Franța președintelui Emmanuel Macron, cel care a rostit celebra frază privind ”moartea cerebrală a Alianței” și a pus la îndoială relevanța NATO, a alocat în premieră în ultimii șase ani minim 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare.

În ce privește România, Guvernul și-a asumat ca 2021 va fi cel de-al cincilea an consecutiv în care alocă minim 2% din PIB pentru apărare.

© NATO Annual Report 2020

România, în primii 15 aliați NATO care au investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

Alocând 2% din PIB pentru cheltuieli militare, România rămâne în primii zece aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară.

De asemenea, țara noastră se află pe locul al 15-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 23,1% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Luxemburg (52,5% din buget), această țară aliată fiind urmată de Ungaria, Turcia, Slovacia, SUA

Astfel, România a cheltuit cu peste trei puncte procentuale peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dar în scădere față de anii trecuți. În 2019, România a investit 25,7% din bugetul pentru apărare în modernizare militară, în 2018, a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

Deși tendința investițiilor a manifestat o scădere, în dotarea forțelor militare române a intrat în anul 2020 primul sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, iar la anul acesta au sosit primele elemente ale sistemului de rachete HIMARS. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a demarat licitațiile pentru modernizarea infrastructurii bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, în timp ce legea privind achiziționarea de sisteme de rachetă antinavă a fost promulgată recent.

© NATO Annual Report 2020

În ce privește distribuția totală a bugetului apărării, 53,1% din bugetul MApN a fost direcționat către cheltuieli cu personalul, 23,1% către înzestrare cu echipamente, 18,9% către operații și mentenanță și 4,9% către infrastructură.

Citiți și Raportul anual NATO: România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică

Raportul anual cuprinde și un sondaj privind percepția și susținerea publice față de NATO în țările aliate, România aflându-se, de asemenea, în top, 80% dintre români susținând că ar vota pentru rămânerea țării în NATO, iar 70% sunt de acord că NATO menține țara noastră în siguranță.

În raport este menționat că România a găzduit în anul 2020 Conferința Anuală a NATO privind dezarmarea, eveniment desfășurat online din cauza pandemiei, precum și contribuțiile țării noastre la grupul de luptă al NATO din Polonia, structurile aliate de pe teritoriul României, găzduirea scutului antirachetă al Alianței, sprijinirea misiunilor de poliție aeriană de la Marea Neagră, participarea la exerciții militare NATO și contribuțiile prin prezență militară la misiunile NATO în Afganistan (738 de militari, a cincea națiune contributoare) și Kosovo (53 de militari)

Sunt menționate, de asemenea, oferta României de a găzdui o rezervă strategică de echipamente medicale pentru aliați, precum și utilizarea de către țara noastră a capacității de transport strategic a Alianței pentru transportarea echipamentelor medicale necesare combaterii pandemiei de COVID-19, fiind primul stat NATO care a întrebuințat această facilitate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

România, Marea Britanie și SUA, demers comun la nivelul NATO: Cei trei aliați au denunțat “caracterul deliberat” al atacului asupra vasului “Mercer Street”

Published

on

© NATO

România, Regatul Unit şi SUA au reiterat, la nivelul NATO, “caracterul deliberat” al atacului asupra vasului “Mercer Street”, atribuit, pe baza informaţiilor disponibile, Republicii Islamice Iran şi au atras atenţia că acest incident reprezintă “o încălcare clară a dreptului internaţional”.

Misiunile permanente ale României și Regatul Unit la NATO, împreună cu misiunea permanentă a Statelor Unite ale Americii, au realizat, miercuri, un demers comun la nivelul Alianţei, în acest caz, informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, celelalte state aliate au fost informate în mod formal despre atacul asupra vasului “Mercer Street”, în urma căruia au fost ucişi un cetăţean român şi un cetăţean britanic, precum şi despre evoluţiile relevante în legătură cu acest incident.

Totodată, cele trei state şi-au exprimat îngrijorarea că astfel de atacuri “reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, libertatea de navigaţie fiind garantată de dreptul internaţional”.

Condamnând în termeni fermi incidentul, România, Regatul Unit și SUA au reiterat caracterul deliberat al atacului atribuit, pe baza informațiilor disponibile, Republicii Islamice Iran, și au atras atenția că acest incident reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional. Totodată, cele trei state și-au exprimat îngrijorarea că astfel de atacuri reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale, libertatea de navigație fiind garantată de dreptul internațional.

De altfel, NATO a emis, la 3 august 2021, o declarație publică privind caz vasului “Mercer Street”, reiterând solidaritatea față de România și Statele Unite.

MAE subliniază va continua, pe acest subiect, coordonarea cu aliații și partenerii României, inclusiv la nivelul organizațiilor multilaterale.

MAE reamintește că, în cursul zilei de 3 august 2021, din dispoziția șefilor diplomațiilor celor două state, reprezentanții permanenți ai României și Regatului Unit pe lângă Organizația Națiunilor Unite, împreună cu reprezentantul permanent al Liberiei (statul de pavilion al vasului), au semnat o scrisoare comună adresată Președintelui Consiliului de Securitate al ONU și Secretarului General al ONU pe tema atacului împotriva vasului “Mercer Street”.

Un demers similar de informare a fost realizat și la nivelul Uniunii Europene, la 2 august 2021. De asemenea, la 3 august 2021, ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell. Cei doi oficiali au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări despre atacul asupra navei “Mercer Street”, inclusiv din perspectiva implicațiilor politice și securitare ale acestuia, ministrul român de externe pledând pentru solidaritate din partea Uniunii Europene și pentru condamnarea publică a acestui incident la nivelul comunității internaționale.

Potrivit MAE, Consulatul General al României din Dubai, Emiratele Arabe Unite, se află în continuare în contact cu autorităţile locale, cu misiunile partenerilor României şi cu compania care administrează nava “Mercer Street”, acordând asistenţă consulară la faţa locului şi întreg sprijinul în procesul în curs de repatriere a cetăţeanului român decedat.

Ministerul Afacerilor Externe s-a autosesizat și a acționat încă de vineri, 30 iulie, de la primele semnalări privind atacul asupra vasului “Mercer Street”, acționând în scopul obținerii confirmării decesului cetățeanului român aflat la bordul navei și asigurării asistenței consulare necesare pentru repatriere. De asemenea, tot în aceeași zi, a fost activată, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, Celula de criză a MAE, ce a întreprins activ mai multe demersuri, pe canale politico-diplomatice, pentru elucidarea circumstanțelor în care s-a produs tragedia, cu accent pe stabilirea naturii exacte a incidentului. 

Totodată, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a acționat la nivel politic, având contacte directe cu omologii din Israel și din Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, ce au vizat inclusiv determinarea cauzelor și naturii acestui incident tragic și violent. Totodată, partea română a condamnat cu fermitate producerea incidentului în cadrul discuțiilor cu cei doi omologi, convenind menținerea contactelor și a coordonării directe, atât în ceea ce privește schimbul de informații, până la finalizarea investigațiilor, cât și în ceea ce privește cooperarea cu autoritățile din Regatul Unit, în vederea efectuării procedurilor de repatriere. 

În urma clarificării unor elemente privind natura incidentului, pe baza informațiilor puse la dispoziție de partenerii României, Ministerul Afacerilor Externe a reiterat, în dimineața zilei de 2 august 2021, condamnarea fermă a incidentului, calificat ca atac cu dronă deliberat, coordonat de Iran. În plus, la 2 august 2021, România a solicitat prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, rezervându-și dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat. Ambasadorul Republicii Islamice Iran la București a fost convocat de urgență la MAE român, conform practicii diplomatice, context în care conducerea MAE a prezentat aceste elemente de poziționare.

Petrolierul “Mercer Street”, în proprietate japoneză şi operat sub pavilion liberian de compania Zodiac Maritime, care aparţine miliardarului israelian Eyal Ofer, a fost joi ţinta unui atac în timp ce naviga fără încărcătură în Marea Arabiei, în largul coastelor Omanului. 

Continue Reading

NATO

NATO a furnizat materiale medicale și echipamente pentru forțele afgane angajate în lupte împotriva talibanilor: Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă

Published

on

© NATO

NATO vine în sprijinul forțelor afgane angajate în lupte împotriva talibanilor, furnizându-le materiale medicale și echipamente, în contextul în care forțele aliate continuă să se retragă, a anunțat marți purtăorul de cuvând al Alianței, Dylan White, potrivit unui comunicat al organizației.

”Situația de securitate din Afganistan rămâne una extrem de dificilă, așadar aceste provizii sosesc într-un moment important”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO. ”Pe măsură ce ne retragem forțele din țară, vom continua să sprijinim Afganistanul, inclusiv cu echipamente pentru a ajuta forțele afgane să își asigure mai bine propria securitate”, a completat White.

Printre proviziile furnizare de Alianță forțelor afgane se numără echipamente medicale pentru tratarea soldaților răniți pe câmpul de luptă și echipamente pentru Spitalul Medical Național din Kabul.

În egală măsură, livrarile includ autospeciale de stingere a incendiilor, veste antiglonț și materiale didactice pentru a-i ajuta pe copii să detecteze și să evite minele.

Până în prezentat, NATO a donat forțelor afgane de apărare bunuri și echipamente în valoare de aproximativ 72 de milioane de dolari, acestea constrând în materiale medicale și simulatoarea de luptă de înaltă tehnologie, aparate de radiografie pentru spitale și echipamente specializare pentru dezamorsarera bombelor.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat sprijinul continuu al NATO pentru Afganistan în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Ashraf Ghani la 27 iulie, menționând că acesta va include finanțare, prezență civilă și pregătire în afara țării.

De altfel, Alianța Nord-Atlantică și-a exprimat în repetare rânduri ”profunda îngrijorare față de nivelurile ridicate de violență, ofensiva militară a talibanilor și față de numărul de abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului” din Afganistan și au făcut apel la ”toate părțile implicate să protejeze civilii” care au ”suferit prea mult din cauza conflictului”.

De la decizia liderului de la Casa Albă din luna aprilie de a retrage toate trupele americane înainte de data de 11 septembrie pentru a pune capăt celui mai lung război în care sunt angajate Statele Unite talibanii au dus lupte zilnice cu forțele guvernamentale.

Gruparea a demarat o campanie de extindere a influenței sale în întreaga țară, în contextul în care Washingtonul a demarat procedurile de retragere a trupelor la 1 mai și a închis unele baze pe care le-au predat guvernului afgan.

Oficialii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la blocarea negocierilor și au declarat că talibanii nu au prezentat încă o propunere scrisă de pace, care să constituie un punct de plecare pentru discuții de fond.

Continue Reading

NATO

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

Published

on

© NATO

Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu dronă comis asupra vasului “Mercer Street” pe largul coastelor Omanului, care s-a soldat cu pierderea vieții unor navigatori român și britanic.

“Ne alăturăm aliaților în condamnarea fermă a recentului atac fatal asupra navei MV Mercer Street în largul coastelor Omanului și ne exprimăm condoleanțele față de România și Regatul Unit pentru pierderile suferite. Libertatea de navigație este vitală pentru toți aliații NATO și trebuie să fie menținută în conformitate cu dreptul internațional”, a transmis NATO, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alianța Nord-Atlantică arată că trei state aliate – Regatul Unit, Statele Unite și România – au ajuns la concluzia că este foarte probabil ca Iranul să fie responsabil pentru acest incident.

“Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a conchis NATO.

Mesajul aliat a fost dublat și de un alt mesaj de condoleanțe din partea secretarului de stat al SUA, Antony Blinken.

“Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante”, a subliniat șeful diplomației americane, arătând că Statele Unite oferă condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord.

Departamentul de Stat al SUA mai arată că portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut o convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Situația s-a intensificat din punct de vedere diplomatic după ce România și Marea Britanie i-au convocat pe ambasadorii Iranului în cele două capitale aliate pentru explicații, gestul fiind replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda11 mins ago

Daniel Buda: Progresele tehnologice sprijină sănătatea și bunăstarea animalelor, contribuind în același timp la atragerea tinerilor în zonele rurale ale Europei

ROMÂNIA55 mins ago

MIPE lansează platforma Oportunități de Finanțare UE, interfață între mediul instituțional și beneficiari și instrument principal la nivelul României privind identificarea de parteneri

U.E.2 hours ago

Uniunea Europeană cere Belarusului încetarea imediată a ”instrumentalizării inacceptabile” a migranților

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru va continua în septembrie discuțiile cu ministrul educației privind Agenda Europeană de Competențe și Garanția pentru Copii

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ajutor umanitar: România donează peste 1 milion de doze de vaccin anti-COVID-19 cetățenilor din Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Regatul Unit a primit statutul de ”partener de dialog” din partea ASEAN, avansând pe calea consolidării relațiilor cu economiile din regiunea indo-pacifică

U.E.3 hours ago

Ministrul german al Sănătății: Vaccinarea este un act patriotic cu implicații pentru toți

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România trimite pompieri în Grecia pentru stingerea incendiilor: Este o premieră acest lucru

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Afganistan: UE face apel la încetarea urgentă și permanentă a focului

Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Trei proiecte-pilot depuse de Marian-Jean Marinescu au primit calificativul maxim din partea Comisiei Europene: În toamnă, după ce vor fi adoptate de Parlamentul European, vor intra în lucru

ROMÂNIA3 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending