Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel vineri, la ONU, la preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan “să dea o şansă diplomaţiei” într-un moment în care cele două ţări par să fi ales calea diminuării tensiunilor în criza din Mediterana de Est și după ce în propriul său discurs de la ONU de marţi, preşedintele Erdogan a făcut şi el apel la Grecia la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional” pentru a rezolva acest conflict.

Acuzând că deschiderea Atenei s-a lovit de “escaladarea, dezinformarea şi agresiunea Ankarei”, el a spus că rămâne “optimist”. “Toată lumea înţelege că această escaladare permanentă a tensiunilor nu poate dura”, a afirmat el într-o înregistrare video difuzată în cadrul Adunării generale a ONU, conform Agerpres.

“Eu refuz să cred că parteneriatul între vecini apropiaţi nu este posibil”, a adăugat el.

“Atunci să ne întâlnim, să vorbim şi să încercăm să găsim o soluţie acceptabilă pentru toţi. Să dăm o şansă diplomaţiei”, a spus liderul guvernului grec, adresându-i-se preşedintelui turc.

Ankara şi Atena au anunţat marţi reluarea negocierilor bilaterale după săptămâni de tensiuni în Mediterana de Est, unde cele două ţări îşi dispută zone care ar putea fi bogate în gaze naturale, ca urmare a eforturilor de mediere ale Angelei Merkel și ale președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, o implicare în acestă anunț a avut și  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a purtat mai multe convorbiri telefonice cu liderii celor două țări aliate.

Mai mult, șeful diplomației americane Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare a doua sa vizită în Grecia în mai puțin de un an. Mike Pompeo va merge la Salonic, în nordul ţării, şi pe Insula Creta, unde se va întâlni cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. Cu acest prilej, secretarul de stat al SUA va reaminti “angajamentul” celor două ţări de “a promova securitatea, pacea şi prosperitatea în Mediterana de Est” şi “va sărbători cea mai puternică relaţie greco-americană din ultimele decenii”, a făcut cunoscut Departamentul de Stat.

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.

În ultima perioadă, Ankara şi Atena şi-au înmulţit demonstraţiile de forţă în această regiune, amplificând tensiunile, şi numeroase incidente au mărit îngrijorarea privind posibilitatea soluţionării crizei.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”. De asemenea, președintele turc a amenințat Grecia cu lovituri militare asupra navelor sale din Mediterană, în timp ce prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat sprijinul Franței, iar Parisul a trimis în zonă mai multe avioane de luptă pentru detensionarea situației.

Grecia și Turcia, care își dispută ape teritoriale în estul Mării Meditarane, sunt state membre ale NATO din anul 1952.

O soluție a devenit și din partea României, care a propus să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.

România condamnă cu fermitate atacul cu armă albă care a avut loc vineri la Paris, în proximitatea fostului sediu al publicației satirice Charlie Hebdo, a afirmat sâmbătă dimineață ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-o serie de postări în limbile engleză și franceză pe contul său de Twitter.

“Condamn cu fermitate atacul cu armă albă din apropierea fostului sediu Charlie Hebdo. Gândurile mele se îndreaptă către victime și le urez o recuperare grabnică. România este deplin solidară cu Franța. Suntem cu toții uniți în lupta împotriva terorii“, a scris Aurescu.

Je condamne fermement l’attaque perpétrée devant les anciens locaux de #CharlieHebdo. Pensées pour les victimes – je leurs souhaite un rétablissement rapide. La #Roumanie est pleinement solidaire avec la #France. Nous sommes tous unis dans la lutte contre la terreur! @JY_LeDrian

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) September 26, 2020

Atacul cu armă albă de la Paris soldat vineri cu doi răniţi constituie “în mod clar un act de terorism islamist”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin.

La Paris este în desfăşurare procesul unui număr de 14 persoane pentru complicitate cu autorii atacurilor din ianuarie 2015 din capitala franceză. La 7 ianuarie 2015, mai mulţi jihadişti au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, ucigând 12 persoane. În total, 17 oameni au fost ucişi de trei atacatori pe parcursul a trei zile de teroare pe străzile pariziene.

Recenta publicare a caricaturilor cu profetul Mohamed au fost percepute drept o ofensă în multe părţi ale lumii musulmane şi a fost urmată de ameninţări cu răzbunarea.

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.