Papa Francisc a îndemnat sâmbătă jurnaliştii să facă anchete pe teren şi să nu rămână doar în faţa calculatorului, avertizând asupra riscului informaţiilor neverificate difuzate pe reţelele de socializare, potrivit AFP.

”Criza presei riscă să ducă la o informaţie fabricată în redacţii, în faţa calculatoarelor, a ecranelor agenţiilor de ştiri, a reţelelor de socializare, fără a mai merge pe străzi, fără a mai întâlni persoane pentru a căuta poveşti sau a verifica la faţa locului anumite situaţii”, a subliniat suveranul pontif într-un text difuzat de Vatican.

Astfel, ”genul anchetei şi al reportajului încep să dispară şi îşi pierd din calitate în favoarea unei informaţii prefabricate”, şi-a exprimat papa Francisc îngrijorarea într-un mesaj cu prilejul Zilei mondiale a comunicaţiilor sociale, care va fi marcată anul acesta pe 16 mai.

Jurnalismul ”implică însă capacitatea de a merge acolo unde nu merge nimeni”, a reamintit suveranul pontif, aducând un omagiu curajului profesioniştilor care au înfruntat mari riscuri pentru a relata despre minorităţi persecutate, nedreptăţile împotriva săracilor sau alte războaie care altfel ar fi fost trecute cu vederea.

Pericolul prezent este de a ”relata despre pandemie, sau orice altă criză, exclusiv prin ochii celor mai bogaţi”, a mai precizat suveranul pontif.

Deşi internetul permite ”difuzarea de dovezi” a lucrurilor văzute, a continuat papa Francisc, ”toate acestea sunt susceptibile în mod egal de riscurile unei comunicări sociale lipsite de verificări” în contextul în care informaţiile şi imaginile ”sunt foarte uşor de manipulat din diverse motive”.

Suveranul pontif, care îndeamnă în mod constant clericii să iasă din zona de confort şi să meargă pe teren, a spus sâmbătă că sarcina Bisericii este de asemenea de a ”comunica întâlnindu-se cu oamenii” şi de a merge acolo ”unde nimeni nu vrea să meargă”.

Papa Francisc, care şi-a anulat toate deplasările în străinătate de la începutul pandemiei, intenţionează să facă o vizită în Irak la începutul lunii martie.

Câteva mii de manifestanţi – 4.000, potrivit Ministerului de Interne rus, cel puţin 10.000, potrivit estimărilor Reuters – au sfidat interdicţia autorităţilor de a se reuni şi s-au strâns la Moscova pentru a-şi manifesta sprijinul faţă de principalul oponent al Kremlinului, Aleksei Navalnîi.

“Rusia va fi liberă”, “Putin e un asasin”, scanda mulţimea compactă, reunită în piaţa Puşkin din centrul Moscovei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Poliţia a arestat peste 350 de persoane în întreaga Rusie cu prilejul protestelor organizate în câteva zeci de oraşe la apelul lui Navalnîi. Între persoanele arestate se numără și soția lui Aleksei Navalnîi, Iulia.

Poliţia rusă a reţinut-o sâmbătă pe Iulia Navalnîia – soţia principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, aflat în detenţie – la un protest care are loc la Moscova, după cum a anunţat chiar ea pe contul ei de Instagram, dintr-o dubă a poliţiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Scuzaţi calitatea proastă (a fotografiei), lumina este proastă în duba poliţiei”, a scris Iulia pe pagina ei de Instagram, postând un selfie făcut din interiorul vehiculului de poliţie.

Echipa lui Navalnîi a publicat pe tot parcursul dimineţii de sâmbătă înregistrări video de la aceste proteste, unde mulţimi formate din zeci, sute şi chiar mii de oameni au scandat sloganuri precum “Putin hoţul”, “Navalnîi, suntem alături de tine” sau “libertate pentru prizonierii politici”.

Primele manifestaţii au avut loc sâmbătă în Orientul Extrem rus şi în Siberia, îndeosebi la Vladivostok, Habarovsk, Novosibirsk şi Cita, sub supravegherea unor importante efective de poliţie. Iar, în unele locuri, reprimarea a fost brutală, notează AFP. Arestările au fost deosebit de violente la Vladivostok, port rus la Oceanul Pacific, unde poliţişti antirevoltă i-au urmărit pe manifestanţi şi i-au lovit cu bastoanele, potrivit unui video al AFP.

Circa 2.000 de oameni au protestat şi la Sankt Petersburg, al doilea oraş al ţării şi locul de baştină al preşedintelui Vladimir Putin. Şi aici poliţia a făcut zeci de arestări.

Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat duminica trecută la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat.

Occidentul și-a manifestat solidaritatea cu opozantul rus, a criticat deciziile autorităților de la Moscova de a-l reține pe Navalnîi, solicitând eliberarea imediată a acestuia, iar Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea liderului opoziției.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, şi preşedintele american, Joe Biden, au avut vineri o “călduroasă” discuţie telefonică cu ocazia căreia au decis să se întâlnească “luna viitoare”, a anunţat biroul prim-ministrului canadian, notează AFP, potrivit Agerpres.

În cursul unei discuţii de peste 30 de minute, noul preşedinte american şi Justin Trudeau “au convenit să se întâlnească luna viitoare pentru a face să progrese munca importantă care constă în reînnoirea prieteniei profunde şi durabile dintre Canada şi Statele Unite”, potrivit unui comunicat.

Modalităţile acestei întâlniri bilaterale – online sau în prezenţă fizică -, precum şi data, rămân de precizat, potrivit consilierilor lui Justin Trudeau.

Discuţia telefonică, primul apel al lui Joe Biden unui lider străin, potrivit Casei Albe, s-a desfăşurat pe un “ton foarte călduros”, a precizat biroul premierului canadian. De asemenea, în cazul în care viitoarea întâlnire Biden – Trudeau va fi prima pentru liderul de la Casa Albă, acesta va relua tradiția lui Barack Obama, care a efectuat prima sa vizită externă, în 2009, la Ottawa, spre deosebire de Donald Trump, care a preferat ca întâia sa destinație externă să fie Arabia Saudită.

Cei doi au abordat o serie de subiecte ca lupta împotriva pandemiei de coronavirus, care a dus la închiderea frontierei dintre cele două ţări în martie, protecţia mediului sau relaţia “economică extraordinară şi foarte strânsă” dintre cei doi vecini, potrivit comunicatului.

Joe Bide şi Justin Trudeau au abordat şi primul subiect de discordie între cele două ţări: decizia noului preşedinte american de blocare a construcţiei oleoductului Keystone XL, sprijinit de Ottawa, dar denunţat de Washington pentru impactul său asupra mediului.

“Premierul a exprimat decepţia Canadei în ce priveşte decizia Statelor Unite legată de proiectul Keystone XL”, a indicat biroul său. “Premierul a subliniat avantajele importante pe care le procură relaţia bilaterală în domeniul energiei pe plan economic şi al securităţii energetice. El a mai subliniat sprijinul său pentru muncitorii din domeniul energiei”, potrivit documentului.

Prim-ministrul canadian, care a întreţinut relaţii extrem de dificile cu Donald Trump, a salutat o “nouă eră” în relaţiile dintre cele două ţări, în cursul unei conferinţe de presă vineri dimineaţă.