Connect with us

#RO2019EU

#RO2019EU Premierul Viorica Dăncilă, în plenul Parlamentului European: ”Sunt peste 500 de milioane de cetățeni care așteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc și care se numește Europa”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

În Uniunea Europeană sunt peste 500 de milioane de cetățeni care așteaptă un răspuns cu privire la viitorul Europei, a declarat premierul Viorica Dăncilă, în plenul Parlamentului European, unde a prezentat programul de lucru și proritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, solicitând sprijinul co-legislativului european pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative până la finalul mandatului actualului Parlament.

Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi, ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană. Orice situație de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început. Exercitarea președinției rotative de către România în următoarele șase luni nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de milioane de cetățeni care așteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc și care se numește Europa”, a declarat Dăncilă.

Contez pe sprijinul dumneavoastră pentru a finaliza cât mai multe dosare. (…) Viziunea președinției României este structurată în jurul coeziunii ca valoare comună europeană, declinată în toate dimensiunile sale: coeziune politică, coeziune economică și teritorială și coeziune socială”, a completat șefa guvernului de la București. 

Dăncilă a continuat, prezentând cei patru piloni de lucru ai președinției României.

”Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșteri ieconomice, reducerea decsalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Piața unică este cea mai mare realizare a Uniunii, nucleul construcției comunitare. Unul dintre obiectivele președinției României la Consiliul Uniunii Europene este de a avansa agenda legislativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și tehnologică a industriei europene prin care putem stimula competitivitatea noastră la nivel internațional și, totodată, putem genera creștere economică și locuri de muncă. Vom continua să promovăm digitalizarea. (…) Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale între est și vest, între nord și sud”, a spus premierul. 

“Europa sigranței este al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism” a completat Viorica Dăncilă.

Cu privire la pilonul ”Europa, actor global”, Dăncilă a afirmat că ”o atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest” și a menționat aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Referitor la Europa valorilor comune, cel de-al patrulea pilon, premierul a precizat că România își propune să promoveze ”principiile și valorile care ne unesc”.

”Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat”, a mai spus Dăncilă, menționând și importanța finalizării Brexit și alegerile pentru Parlamentul European.

Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.

Eurodeputaţii discută marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune.

Din delegația șefa executivului de la București mai fac parte Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.

Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.

Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE

România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Cele peste 1 milion de întreprinderi din UE care efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online vor beneficia de termene și condiții de utilizare mai transparente, dar și de mecanisme reparatorii în cazul nerespectării acestora

Published

on

UE introduce norme noi care oferă întreprinderilor un mediu al platformelor online mai transparent, mai echitabil și mai previzibil, precum și un sistem eficient de solicitare de măsuri reparatorii. Reprezentanții permanenți ai statelor membre reuniți ieri în cadrul Coreperului au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 13 februarie cu privire la un proiect de regulament care abordează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care își desfășoară activitatea prin intermediul acestora, potrivit unui comunicat.

Platformele online reprezintă facilitatori esențiali ai comerțului digital. În prezent, pentru a se adresa clienților lor, peste un milion de întreprinderi din UE efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online și se estimează că aproximativ 60 % din consumul privat și 30 % din consumul public de bunuri și servicii legate de economia digitală în ansamblul ei se tranzacționează prin intermediari online.

,,Aceste noi norme vor crea previzibilitate, care este necesară pentru întreprinderile din UE dacă doresc să beneficieze pe deplin de economia platformelor. Acesta este un pas foarte important către finalizarea pieței unice digitale a UE. Transparența este esențială.”, a declarat  Niculae BĂDĂLĂU, ministrul român al economiei

În ciuda faptului că economia platformelor online le-ar putea facilita considerabil accesul eficient pe piețe (transfrontaliere), întreprinderile europene nu pot exploata pe deplin acest potențial din cauza existenței unor practici comerciale potențial dăunătoare și a lipsei unor mecanisme eficace în materie de măsuri reparatorii în Uniune. În același timp, furnizorii de servicii online se confruntă cu dificultăți legate de desfășurarea activității lor în cadrul pieței unice din cauza fragmentării care rezultă ca urmare a acestei situații.

În consecință, principalul obiectiv al regulamentului este de a institui un cadru juridic care să garanteze transparența termenelor și condițiilor pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online, precum și posibilități efective de a recurge la măsuri reparatorii atunci când aceste termene și condiții nu sunt respectate de către platformele online.

Printre platformele online vizate de regulament se numără piețele online, magazinele de aplicații informatice online și/sau platformele sociale online, precum și motoarele de căutare online, indiferent de locul în care își au sediul, cu condiția să fie destinate utilizatorilor comerciali care sunt stabiliți în UE și să ofere bunuri sau servicii unor consumatori care sunt, de asemenea, situați pe teritoriul UE.

În ceea ce privește transparența, platformelor li se impune să utilizeze termene și condiții clare și ușor de înțeles pentru furnizarea serviciilor lor de intermediere online. Platformele ar trebui să furnizeze o justificare de fiecare dată când decid să restricționeze, să suspende sau să sisteze utilizarea serviciilor lor de către un utilizator comercial. În plus, platformele ar trebui să facă publici principalii parametri pe baza cărora sunt ierarhizați utilizatorii comerciali în rezultatele căutării, precum și orice tratament diferențiat pe care îl acordă bunurilor și/sau serviciilor pe care le oferă în mod direct sau prin intermediul unor întreprinderi subordonate. De asemenea, platformele ar trebui să comunice descrierea principalelor motive economice, comerciale sau juridice pentru care limitează capacitatea utilizatorilor comerciali de a oferi condiții diferite consumatorilor din afara platformei.

În ceea ce privește mecanismele în materie de măsuri reparatorii, regulamentul obligă toate platformele (cu excepția celor mai mici, astfel cum sunt definite în mod clar în regulament) să prevadă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor eficient și rapid și să prezinte anual un raport cu privire la eficacitatea acestuia. Platformelor li se solicită, de asemenea, să precizeze în termenele și condițiile lor doi sau mai mulți mediatori pentru cazurile în care sistemul intern de soluționare a reclamațiilor nu a putut rezolva un litigiu între utilizatorii lor comerciali. Regulamentul stabilește dreptul organizațiilor reprezentative, al asociațiilor sau al organismelor publice de a introduce acțiuni în justiție împotriva platformelor care nu respectă cerințele prevăzute în regulament. Nu în ultimul rând, regulamentul autorizează statele membre să stabilească sancțiuni, în conformitate cu sistemele lor naționale, în cazul în care au loc încălcări ale regulamentului. Comisia este invitată:

  • să încurajeze platformele să înființeze organisme de mediatori specializați independenți,
  • să elaboreze coduri de conduită și
  • să evalueze cu regularitate funcționarea noilor norme.

Regulamentul se aplică la 12 luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

În urma obișnuitei revizii juridico-lingvistice, textul convenit va fi transmis în scurt timp Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare formală.

Continue Reading

#RO2019EU

Noua directivă europeană a gazului, aproape de realitate: Ambasadorii țărilor UE au adoptat acordul negociat de președinția română a Consiliului și care va aplicată noilor conducte, inclusiv Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 / Wolfram Scheible

Acordul dintre Consiliul Uniunii Europene, reprezentat de președinția română, și Parlamentul European cu privire la directiva europeană a gazelor naturale a fost aprobat miercuri de ambasadorii țărilor membre reuniți la nivel Coreper, la o săptămână distanță după ce președinția română a Consiliului și Parlamentul au ajuns la o înțelegere provizorie asupra unui dosar sensibil și dificil care a tensionat relațiile între țările UEÎn urma acestei aprobări din partea ambasadorilor țărilor membre, plenul Parlamentul European va vota asupra acordului agreat, iar Consiliul Uniunii Europene va vota, formal, la nivelul miniștrilor de resort acordul cu pricina.

Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Nivelul importanței și al sensibilității acestui dosar este reliefat și prin timp-cadru în care această înțelegere a fost finalizată preliminar. Acordul provizoriu cu Parlamentul European a fost obținut la numai două zile lucrătoare după ce Comitetul Reprezentanților Permanenți i-a acordat președinției Consiliului mandatul de a începe negocierile.

Modificarea Directivei privind gazele naturale a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2017. Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la acest dosar în aprilie 2018, iar Consiliul la 8 februarie 2019. Acordul provizoriu din 13 februarie și susținut la nivel de ambasadori ai țărilor UE la 20 februarie trebuie acum aprobat formal de ambele instituții înainte de a putea deveni lege.

Reamintim că mandatul de negociere cu Parlamentul European pe care România, în calitate de titular al președinției Consiliului UE, l-a primit de la statele membre a fost capătul de linie al unor presiuni și tratative complicate care fost interpretate în această notă, mai întâi ca urmare a poziției inițiale a Franței de a sprijini modificarea directivei în pofida intereselor Germaniei legate de acordul încheiat cu Rusia privind conducta Nord Stream 2 și, ulterior, după afirmațiile Angelei Merkel care a punctat că un compromis între țările membre a fost posibil datorită ”cooperării franco-germane”compromisul care nu blochează proiectul Nord Stream 2, oferind senzația unei victorii germane, dar care întărește regulile europene inclusiv în acest caz. Polonia, care susține deopotrivă propria poziție, dar și pe aceea a SUA cu privire la riscurile sporirii dependenței europene de gazul rusesc. a insistat pentru ca directiva să determine aplicarea regulilor energetice europene prin faptul că statul UE de interconectare cu conducta, Germania în cazul Nord Stream 2, să dețină capacitatea de reglementare, însă cu respectarea regulilor UE și cu notificarea Comisiei Europene și supervizarea din partea acesteia. Drept reacție la compromisul țărilor UE, Rusia a avertizat că proiectul Nord Stream 2 ar putea să nu funcționeze.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Pe acest fond, dezacordurile dintre țările membre au fost evidente, Germania urmărind să se transforme într-o piață de intrare a gazului rusesc în Europa și să-și sporească beneficiile economice de pe urma unui proiect care valorează aproximativ 9,5 miliarde de euro și care alături de Olanda, Austria și Franța are companii implicate în acest proiect, în timp ce țările din Europa de Est văd prin această mutare o creștere și mai mare a dependenței energetice față de Rusia într-un context în care Moscova este percepută ca o amenințare după acțiunile sale agresive din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO. 

Mai mult, cooperarea dintre Berlin și Moscova pe acest segment a adus critici puternice Germaniei din partea Statelor Unite, aliatul strategic al Europei care oferă resursele sale de gaz natural lichefiat ca o alternativă de a reduce dependența de Rusia.

De ce afacerea Nord Stream 2 este vedeta acestei directivei?

Nord Stream este deja un proiect tradițional ruso-german, o avangardă a cooperării energetice între Berlin și Moscova, mai ales în condițiile în care unul dintre oamenii cheie ai acestui proiect este fostul cancelar federal Gerhard Schroeder, președinte al Consiliilor de administrație ale Nord Stream AG și ale Rosneft, cea mai mare companie de petrol a Rusiei.

Pe fondul relațiilor tensionate și al degradării raporturilor dintre Moscova și Occident, construirea acestei conducte a fost privită cu suspiciune și în mod alarmant de către țările est-europene, de către Ucraina dar și de către Statele Unite, care sub administrația Trump și-au propus să se transforme într-o alternativă energetică pentru Uniunea Europeană prin livrarea de gaz natural lichefiat. De altfel, și tensiunile de la summitul NATO de anul trecut dintre Donald Trump și Angela Merkel au avut la bază declarații anterioare ale președintelui american cu privire la faptul că Germania ”este prizoniera Rusiei” în contextul înțelegerii Nord Stream 2.

Anterior, în martie 2018, cu câteva luni după ce Comisia Europeană a propus revizuirea directivei gazului, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania și care să crească cota de gaze rusești livrate către Europa cu încă 6%.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

De altfel, și taberele care au negociat un compromis la reuniunea prezidată de către România, reflectă poziționările și interesele cu privire la Nord Stream 2. Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). De cealaltă parte, țările din Europa de Est, cu precădere prin vocea Polonia și a României, au în vedere riscurile și daunele strategice pe care sporirea monopolului rusesc le poate provoca.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Procesul de modernizare a Organizației Mondiale a Comerțului și relațiile comerciale dintre UE și SUA vor fi în centrul agendei reuniunii informale de la București a miniștrilor comerțului din statele membre, în perioada 21-22 februarie

Published

on

În contextul exercitării de către România a Președinției la Consiliul Uniunii Europene, reuniunea informală a miniștrilor Comerțului va avea loc în perioada 21 – 22 februarie 2019 la București, la Palatul Regal și la Palatul Parlamentului.

Evenimentul va fi prezidat de Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. La reuniune vor participa miniștrii Comerțului din statele UE și Cecilia Malmström, comisar european pentru Comerț.

Joi, 21 februarie, la Palatul Regal, va avea loc cina informală, la care vor participa și Roberto Azevêdo, director general al Organizației Mondiale a Comerțului, și Bernd Lange, președintele Comisiei pentru Comerț Internațional (INTA)  a Parlamentului European.

Vineri, 22 februarie, miniștrii Comerțului se vor reuni la Palatul Parlamentului pentru a discuta despre procesul de modernizare a OMC și relațiile comerciale dintre UE și SUA. În timpul dejunului de lucru, vor fi abordate negocierile comerciale în curs ale UE și ultimele evoluții legate de inițiativa UE Totul în afară de arme, care se referă la procesul care ar putea duce la suspendarea temporară a accesului preferențial al Cambodgiei la piața UE în temeiul regimului comercial „Totul în afară de arme” ( Everything But Arms – EBA).

Lista șefilor de delegații poate fi accesată aici

În marja evenimentului, în prima zi, se va desfășura, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, sesiunea de Dialoguri cu Cetățenii*organizată de Comisia Europeană, la care vor participa comisarul Cecilia Malmström și ministrul Ștefan-Radu Oprea.

Citiți și  Comisarul UE Cecilia Malmström și ministrul Ștefan-Radu Oprea vor participa la o sesiune de ”Dialoguri cu cetățenii”, la București, pe teme de comerț internațional

În după-amiaza zilei de 21 februarie, va avea loc și un briefing de presă susținut de Roberto Azevêdo și de Ștefan Radu Oprea, pe tema procesului de modernizare a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Reuniunile informale ale miniştrilor constituie o practică uzuală a fiecărei preşedinţii la Consiliul Uniunii Europene, cu scopul de a asigura cadrul adecvat unei reflecţii comune şi un schimb de opinii pe teme de interes la nivel european şi internaţional.

Informații practice referitoare la procesul de acreditare a presei și la utilizarea centrului de presă din cadrul evenimentului sunt disponibile pe site-ul Președinției României la Consiliul UE.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending