Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu
În Uniunea Europeană sunt peste 500 de milioane de cetățeni care așteaptă un răspuns cu privire la viitorul Europei, a declarat premierul Viorica Dăncilă, în plenul Parlamentului European, unde a prezentat programul de lucru și proritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, solicitând sprijinul co-legislativului european pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative până la finalul mandatului actualului Parlament.
”Europa a știut să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Astăzi, ne aflăm într-un moment complex de construcție europeană. Orice situație de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început. Exercitarea președinției rotative de către România în următoarele șase luni nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de milioane de cetățeni care așteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc și care se numește Europa”, a declarat Dăncilă.
Contez pe sprijinul dumneavoastră pentru a finaliza cât mai multe dosare. (…) Viziunea președinției României este structurată în jurul coeziunii ca valoare comună europeană, declinată în toate dimensiunile sale: coeziune politică, coeziune economică și teritorială și coeziune socială”, a completat șefa guvernului de la București.
Dăncilă a continuat, prezentând cei patru piloni de lucru ai președinției României.
”Europa convergenței, primul pilon de acține, are în vedere asigurarea creșteri ieconomice, reducerea decsalajelor, competitivitatea. Piața unică este cea mai mare realizare a UE. Piața unică este cea mai mare realizare a Uniunii, nucleul construcției comunitare. Unul dintre obiectivele președinției României la Consiliul Uniunii Europene este de a avansa agenda legislativă a UE. Trebuie să consolidăm baza științifică și tehnologică a industriei europene prin care putem stimula competitivitatea noastră la nivel internațional și, totodată, putem genera creștere economică și locuri de muncă. Vom continua să promovăm digitalizarea. (…) Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale între est și vest, între nord și sud”, a spus premierul.
“Europa sigranței este al doilea pilon. UE se confruntă cu o paletă largă de riscuri. Trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual, într-o lume digitalizată. Securitatea cibernetică, un proiect necesar. Vom trata cu seriozitare gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului European către infracțiunile de terorism” a completat Viorica Dăncilă.
Cu privire la pilonul ”Europa, actor global”, Dăncilă a afirmat că ”o atenție trebuie acordată Balcanilor de Vest” și a menționat aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.
Referitor la Europa valorilor comune, cel de-al patrulea pilon, premierul a precizat că România își propune să promoveze ”principiile și valorile care ne unesc”.
”Trebuie să combatem în același timp xenofobia, populismul. Vom promova egalitatea de tratament. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor în proiectul european. Cetățenii români resimt un tratament inegal față de România. Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara Schengen. V-am dat aceste exemple pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european se răsfrâng la nivel național. Trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat”, a mai spus Dăncilă, menționând și importanța finalizării Brexit și alegerile pentru Parlamentul European.
Guvernul condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă prezintă, în Parlamentul European, programul de lucru și prioritățile cu care România va prezida în primele șase luni ale acestui an peste reuniunile Consiliului Uniunii Europene.
Eurodeputaţii discută marţi cu premierul român Viorica Dăncilă despre priorităţile primei preşedinţii rotative a României la Consiliul UE – axate pe convergență și coeziune, valori comune, siguranţă, consolidarea Europei ca actor global și valori comune.
Din delegația șefa executivului de la București mai fac parte Eugen Teodorovici, vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale (interimar) și ministru al Finanțelor Publice, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Externe, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne, Marius Budăi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, și George Ciamba, ministrul delegat pentru Afaceri Europene.
Prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene, evaluarea rezultatelor preşedinţiei Austriei din a doua jumătate a anului 2018, acordul privind Brexit și o dezbatere referitoare la viitorul Europei cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, sunt principalele subiecte de pe agenda primei sesiuni plenare a Parlamentului European din acest an, ce are loc la Strasbourg în perioada 14-17 ianuarie 2019.
Citiți, pe larg, și rămâneți la curent cu știrile și activitățile privind Președinția României la Consiliul UE
România a preluat marți, 1 ianuarie 2019, la aniversarea a 12 ani de aderare la Uniunea Europeană, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Este pentru prima dată când țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite. Cei patru piloni tematici care reprezintă în aceste șase luni fundamentul agendei de lucru a președinției României la Consiliul UE vizează: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>. Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice, însă tot atâtea vor fi și momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.
.
