Într-un raport privind România publicat miercuri, 15 septembrie, Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) al Consiliului Europei îndeamnă autoritățile naționale să remedieze deficiențele grave identificate în timpul unei vizite efectuate în țară în 2024 în ceea ce privește tratamentul și condițiile de detenție ale pacienților din spitalele psihiatrice medico-legale.
În opinia CPT, tratamentul unor pacienți din spitalele psihiatrice medico-legale este neglijent și, în anumite cazuri, ar putea constitui un tratament inuman și degradant și o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Scopul vizitei a fost de a evalua tratamentul și condițiile de viață ale pacienților psihiatrici judiciari internați în cele patru spitale psihiatrice și de securitate din România. CPT a efectuat vizite de urmărire la Spitalul Săpoca, vizitat ultima dată în 2014, și la Spitalul Pădureni-Grajduri, vizitat ultima dată în 2022. În plus, a vizitat pentru prima dată spitalele psihiatrice și de securitate din Jebel și Ștei.
Vizita a oferit, de asemenea, ocazia de a evalua punerea în aplicare a recomandărilor formulate de CPT în urma vizitei sale din 2022. În raportul privind vizita respectivă, comitetul a atras atenția autorităților române asupra mai multor deficiențe sistemice grave în ceea ce privește abordarea sănătății mintale medico-legale în țară.
Constatările vizitei din 2024 oferă dovezi clare că aceste deficiențe persistă. La spitalele Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca, CPT a primit numeroase acuzații credibile și consecvente de maltratare fizică a pacienților de către personalul auxiliar. Maltratarea a constat în palme, împingeri, răsucirea urechilor, trăgerea de păr, pumni, lovituri cu obiecte și lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul era întins pe podea. În plus, la spitalul din Ștei, delegația CPT a aflat despre utilizarea unei arme cu descărcare electrică împotriva pacienților de către personalul auxiliar, incident care era anchetat de autorități.
Comitetul a constatat, de asemenea, o practică neglijentă care a cauzat decesul a opt pacienți în total în ultimii trei ani, conform autopsiei efectuate în trei dintre cele patru spitale vizitate. Acest lucru sugerează că pacienții expuși unui astfel de risc nu sunt identificați și/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că aceștia pot ingera alimentele în condiții de siguranță.
În ceea ce privește condițiile materiale, deși au avut loc sau erau în curs unele renovări, spațiile de cazare ale pacienților erau, în general, sumbre, nepropice tratamentului și lipsite de personalizare, unele dintre ele fiind în mod evident asemănătoare cu cele dintr-o închisoare. La Spitalul Pădureni-Grajduri, construcția planificată a unui nou bloc de cazare pentru pacienți nu începuse încă, iar supraaglomerarea severă persista în toate secțiile spitalului, în ciuda recomandărilor făcute în urma vizitei CPT din 2022. Cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți erau nevoiți să împartă paturile cu alți pacienți la momentul vizitei din 2024.
CPT a constatat că numărul personalului care îngrijea un număr mare de pacienți adesea agitați rămânea insuficient pentru a asigura îngrijirea, tratamentul și supravegherea necesare și pentru a garanta demnitatea pacienților. Uneori, nivelul de personal era atât de scăzut încât putea avea un impact negativ asupra siguranței pacienților, crescând riscul de a le cauza prejudicii, inclusiv prin neglijare și maltratare, precum și încurajând recurgerea excesivă la regimuri restrictive, izolare și măsuri de imobilizare fizică și chimică.
Autoritățile române au furnizat un răspuns detaliat în care au prezentat modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările formulate de comitet. În special, răspunsul prezintă măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienții expuși riscului de sufocare și pentru a contracara acest risc. De asemenea, se face referire la măsurile deja luate în unele spitale, cum ar fi formarea specifică a personalului din secții și supravegherea sporită din partea conducerii, pentru a preveni maltratarea pacienților. Alte reforme urmează să fie puse în aplicare în cadrul Strategiei naționale de sănătate a României pentru perioada 2023-2030 și al planului său de acțiune, precum și al unui plan de acțiune național specific privind sănătatea mintală, care include dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală. CPT va purta un dialog constructiv cu autoritățile române pe aceste teme.
