Comisia Europeană a publicat ieri, 8 iulie, cel de al șaselea raport anual privind statul de drept, care examinează evoluțiile statului de drept în toate statele membre. Potrivit raportului de țară, România înregistrează progrese semnficiative către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. Executivul European subliniază că autoritățile române au inițiat mai multe măsuri legislative și instituționale menite să întărească independența sistemului judiciar, să eficientizeze accesul la justiție și să sprijine integritatea publică. Totodată, provocări persistă în domeniul mass-media, al transparenței legislative și al protecției jurnaliștilor, precum și în ceea ce privește implicarea societății civile în procesul decizional.
Ce progrese a înregistrat România în baza recomandărilor din Raportul din 2024:
- A înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legilor justiției cu o ocazie viitoare.
- A înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
- A înregistrat progrese în ceea ce privește luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.
- A înregistrat unele progrese în ceea ce privește asigurarea unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației.
Unde am rămas în urmă:
- România nu a înregistrat progrese în ceea ce privește introducerea unor norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
- Nu a înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, în funcție de standardele europene privind serviciile publice de mass-media.
- Nu a înregistrat progrese în ceea ce privește continuarea procesului de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
În acest context, Comisia Europeană recomandă României să ia măsuri clare și urgente în următoarele direcții:
- Consolidarea independenței procurorilor de rang înalt și a organizării poliției judiciare prin măsuri legislative clare.
- Întărirea capacității de investigare și urmărire penală a infracțiunilor comise în sistemul judiciar, inclusiv a celor de corupție.
- Adoptarea unui cadru legislativ privind activitățile de lobby pentru deputați și îmbunătățirea eficienței sistemului declarațiilor de avere.
- Creșterea garanțiilor de guvernanță independentă și editorială pentru serviciile publice de mass-media, în linie cu standardele europene.
- Reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și asigurarea unor consultări publice eficiente și reale înaintea adoptării oricărei legislații.
- Finalizarea procesului de acreditare a unei instituții naționale pentru drepturile omului, conform Principiilor de la Paris ale ONU.
Raportul din acest an confirmă faptul că există o traiectorie pozitivă în multe state membre, deoarece au fost realizate reforme importante în cele patru domenii-cheie vizate de raport – justiția, combaterea corupției, libertatea mass-mediei și sistemul instituțional de control și echilibru. Deși în unele state membre persistă provocări și, în câteva cazuri, situația este gravă, angajamentul general față de proces rămâne puternic, iar statele membre au abordat un număr substanțial de recomandări din 2024, integral sau parțial.
Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate. Raportul acoperă toate statele membre și patru țări implicate în procesul de aderare, pe baza aceleiași metodologii obiective și transparente, examinând același set de aspecte în fiecare țară.
Raportul din 2025 include o comunicare care examinează situația din UE în ansamblu și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, care analizează evoluțiile semnificative din fiecare stat membru. Acesta include, de asemenea, patru capitole consacrate fiecărei țări, care analizează evoluțiile din țările implicate în procesul de aderare selectate. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut adresate statelor membre și, pe această bază, oferă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.
Raportul se află în centrul ciclului anual privind statul de drept. Acest ciclu anual este preventiv: servește la promovarea statului de drept și urmărește să prevină apariția sau agravarea problemelor. Acesta este separat de celelalte elemente din setul de instrumente al UE privind statul de drept și completează, dar nu înlocuiește mecanismele bazate pe tratat care permit UE să răspundă unor chestiuni mai grave legate de statul de drept în statele membre. Aceste instrumente includ procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Începând din 2020, mai multe inițiative noi ale UE au ridicat standarde comune în domenii cu relevanță directă pentru statul de drept, pe baza rezultatelor monitorizării în contextul prezentului raport. Printre acestea se numără Legea europeană privind libertatea mass-mediei, care urmărește să abordeze o serie de lacune sistemice identificate în peisajul de reglementare a mass-mediei, și Pachetul anticorupție, care include propuneri de noi acte legislative pentru combaterea corupției în UE și pentru consolidarea regimului UE de sancționare a corupției în dimensiunea externă a UE.
