Connect with us

GENERAL

România riscă autoexcluderea din UE. Interviu cu Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu UE

Published

on

Dan Carbunaru: Pare că trăim într-o perioadă a Europei elitelor, sau a Europei elitismului, ce pare să cuprindă zona dezbaterilor pe această temă în România. Care este părerea dvs. în legătură cu ce se întâmplă acum cu proiectul european și modul în care România încearcă să se adapteze la dinamica europeană?

Vasile Pușcaș: În ceea ce privește Europa, atât dpdv al dezbaterilor, cât și al tendințelor critice, este destul de clar că se revine la formula discutată în 2000-2004, adică o Europă mai puternică, dar o Europă a cetățenilor, îndreptată spre cetățeni.
Vasile_Puscas1Aici, este vorba atât de  democrația participativă, deci de implicare cetățenească mult mai puternică în procesul decizional, dar și în ceea ce privește rezultatele orientate către cetățeni. În ce privește România, cred că suntem într-o etapă a discuțiilor intelectualiste, de a discuta de dragul de a spune ceva despre criza acum cand e toiul crizei, dar România continuă să fie lipsită de un proiect, atât intern cât și unul convergent UE.

D.C.: Lucrul asta ne ajută? Haosul în care ne aflăm acum se suprapune peste haosul decizional de la nivel european? E o perioadă de respiro din perspectiva aceasta, sau este propice dezbaterilor?

V.P: Nicidecum. Haosul acesta îi ajută doar pe cei care știu să pescuiască în ape tulburi. Din punctul de vedere a identității naționale, dpdv a capabilităților pe care trebuie să și le dezvolte pentru a se putea opera în UE, nu ne sprijină deloc. În acest timp, prin procesul de sărăcire generală, inclusiv a cetățenilor, nu se realizează decât o perfierizare a României în spațiul economic european, iar în circumstanțele care se discută de o Europă cu mai multe cercuri, această periferizare nu ne trimite decât spre o marginlizare.

D.C.: De fapt, noi, să înțelegem că accentuăm această tendință de a împinge cumva România spre marginea Europei?

V.P: Pe lângă criza generală și europeană, criza ”made in Romania”, cum îi zic eu, nu face altceva decât să accentueze poziția noastră de mâine, din viitor.

D.C.: Să înțeleg că putem privi mai degrabă criza europeană ca pe o scuză pentru criza noastră? De asta privim cu detașare această criză? Pentru că vine de la alții, nu de la noi?

V.P: Tot timpul s-a spus că de fapt este o criză europeană, că este o criză generală, că noi suntem victime ale acestei crize. La noi, criza, dacă ne uităm în rapoartele CE, inclusiv din 2007 spuneau că România a intrat în criză, însă nu le-a luat nimeni în seamă. Politicienii de la noi văd mai degrabă problemele altora decât pe ale lor.

D.C.: Înseamnă, pe cale de consecință, că dacă nu sunt problemele noastre, soluțiile nu trebuie să vină de la noi, pentru că și asta face parte din discursul lor, al politicienilor.

V.P: Discursul lor e că fac ceea ce trebuie și cum trebuie și toate necazurile ne vin din afară. Este o chestiune de mentalitate,  că o să ne fie și nouă bine când o să le fie și celor din afară bine. Ar urma să fim tractați, nu să fim pe picioarele noastre.

D.C.:  Rămâne valabilă zicerea ”să nu vă implicați în afacerile noastre interne…”?

V.P.: Exact. Noi ne facem treburile noastre…dar ce facem dacă nenorcirea dă peste noi? O să trăim cum am trăit veacuri în pomi, în nămol…dar acum am tăiat și pădurile, am dat foc miriștilor, și acum suntem văzuți în toată goliciunea.

D.C.: Există această problemă a fondurilor europene, care ne arată până la urmă la ce nivel suntem.

V.P: Incapacitatea absorbției fondurilor europene, de fapt este incapacitatea de implementare a proiectelor europene. De ce? Pentru că nu se aplică politicile europene de dezvoltare. Este cât se poate de evident lucrul acesta, doar că nu vrem să-l recunoștem. Iarăși dăm vina pe tot felul de metodologii și pe tot felul de ghiduri. Dar, în esență, este vorba de incapacitatea noastră de a aplica politicile europene de dezvoltare. Sau, poate, lipsa de voință. Nu spun incapacitate în sensul de a nu avea posibilitatea. Sunt posibilități, avem resursele, doar că politica noastră este aceasta de băltire și nu de dezvoltare.

D.C.: O astfel de formă de băltire poate fi rezolvată prin această coagulare sub forma unui stat federal, la nivel european?

V.P: Este absolut obligatoriu  ca statul român să devină o entitate coerentă, nu una dezlânată și desfigurată de cele mai multe ori. În al doilea rând, e nevoie ca statul să devină puternic prin capacitățile lui de dezvoltare si prin asocierea cândva, undeva cu alți factori, Iar dpdv al UE, și într-o formulă federalistă, statele vor juca un rol important, acela de a implementa politicile europene. Or noi tocmai aici avem slăbiciunea  structurală.

D.C.: Cum vă explicați diferențele majore dintre reusita celor două proiecte, NATO și UE?

V.P: în ceea ce privește NATO, lucrurile sunt mult mai simple, sunt numai aspecte militare, doar un segment, nu este întrega societate, în care dacă există resurse de finanțare, atunci totul este în ordine. Pentru că nu trebuie decât să participi la un program în care ți se oferă un anumit loc. În ceea ce privște UE, este nevoie de internalizarea valorilor procedurilor la nivelul intregii societăți: și a instituțiilor centrale, și a celor  regionale, locale, dar și a firmelor, partenerilor comerciali.
E un proces mult mai complex, aproape incomparabil cu cel al NATO.

D.C.: Pe o scală de la 1 la 10, ce șansă dați României  in urmatorii 10-20 de ani de a se integra cu adevărat în valorile UE?

V.P: În ipostaza că România, în exercițiul bugetului următor, are o conduită similară, este cât se poate de clar că se autoexclude din cadrul UE și nu aș garanta că în următorii 10 ani se va menține pe o plută din interiorul acestei organizații. Există riscul de recurge la acel articol din Tratatul Lisabona, care menționează chiar și ieșirea din UE. Pentru că de data aceasta, avem și asemenea reglementări.

D.C.: Și ce ar însemna acest lucru pentru România? Asocierea cu vreun proiect de la Rasarit?

V.P: Aceasta ar fi opțiunea multor politicieni, atâta timp cât nu se aplică  politicile europene. Dar mă îndoiesc că vor fi atât de opaci încât să nu-și dea seama ce pierderi ar aduce această situație.

D.C.: Pentru tineri, ce ar însemna o astfel de situație?

V.P.: Pentru tineri, este evident că ei optează spre Europa. Visul lor este de a studia cât mai mult în statele europene , iar dacă studiază aici o fac pentru piața europeană, nu pentru piața autohtonă, care nu le oferă nicio perspectivă. Generația tânără în mod sigur va europeniza România, cel puțin asta e speranța mea.

D.C.: Sau vor româniza Europa.

V.P: Nu neapărat, poate că vor bizantiniza.

D.C: Deci rămînem cu fața spre trecut.

V.P: Din păcate da. Eu sper ca tinerii totuși să se îndrepte spre viitor.

D.C: Dar tinerii noștri de azi…ați văzut ce performanțe educaționale au…

V.P: Pentru că nici școlile, nici universitățile, nici tinerii nu au viziune despre piața muncii și nici măcar sensul pentru care trebuie să învețe atât timp cât internetul, televiziune și tehnologiile de comunicare le oferă acces la cu totul alte surse.

D.C.: Ce i-ar putea trezi atunci?

V.P: Nu-i poate trezi decât o nouă demnitate a României și o nouă oferta a României pentru ei, pentru că aici ar trebui să se îndrepte orice guvernare, să aibă  cu oferte realiste nu populiste pentru cetățenii ei.

D.C.: Un mesaj optimist?
V.P: Eu sunt optimist, însă nu sunt nici pe un covor zburător.

Prof. dr. Vasile Puşcaş este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, şi a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-şef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere şi Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.

Sursa foto:euro.ubbcluj.ro.

 

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Finanțare din partea UE de peste 1,3 mld. de euro pentru drepturile femeilor și ale tinerilor, securitatea alimentară, lupta împotriva bolilor și biodiversitate

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încheiat o săptămână de discuții intense cu liderii mondiali și partenerii internaționali în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York cu o serie de angajamente pentru a aborda actuala criză alimentară, agravată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza climatică și ecologică urgentă și pentru a îmbunătăți sănătatea la nivel mondial.

Luând cuvântul la Festivalul Global Citizen de la New York, președinta von der Leyen a reiterat angajamentul UE de a-i ajuta pe partenerii cei mai vulnerabili să facă față consecințelor sociale și economice ale acțiunilor ilegale ale Rusiei și de a stimula investițiile durabile în cadrul strategiei Global Gateway a UE.

„Echipa Europa răspunde la apelul cetățenilor de a aborda problema securității alimentare, de a avea grijă de sănătatea noastră și de sănătatea planetei noastre. După ce ne-am unit forțele pentru a lupta împotriva pandemiei, acum trebuie să ne unim pentru a pune capăt altor boli mortale, pentru a combate sărăcia și pentru a obține echitatea. Iar Europa își va juca, de asemenea, rolul în tranziția ecologică globală. Înainte de COP15 din decembrie, confirmăm o investiție fără precedent în sprijinul partenerilor noștri. Fac apel la toți donatorii internaționali să fie la înălțimea ambiției noastre în ceea ce privește biodiversitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.

„Trebuie să ne unim pentru a repune pe calea cea bună Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. După cum s-a anunțat în cadrul Summitului “Transformarea educației” din această săptămână, UE și-a mărit semnificativ investițiile în educație – acceleratorul progreselor în ceea ce privește toate ODD-urile. Prin aceste noi anunțuri de astăzi, facem apel la comunitatea internațională să ni se alăture pentru a investi mai mult, mai echitabil și mai eficient în oameni și pe planetă”, a declarat comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Astfel, șefa Comisiei Europene a promis 715 milioane de euro pentru Fondul Mondial de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, ceea ce ridică contribuția totală a Echipei Europa (UE și statele membre) la peste 4,3 miliarde de euro. Aceasta a anunțat, de asemenea, alocarea a 600 de milioane de euro reprezentând fonduri suplimentare pentru a face față crizei mondiale a securității alimentare în țările partenere cele mai vulnerabile din Africa, Caraibe și Pacific.

În plus, președintele a anunțat o nouă contribuție de 45 de milioane EUR pe o perioadă de șase ani pentru a sprijini sănătatea și drepturile sexuale și reproductive – și drepturile femeilor – la nivel mondial.

De asemenea, a anunțat că dublarea finanțării Comisiei pentru biodiversitatea globală va duce la investiții de 7 miliarde de euro pentru protejarea biodiversității în întreaga lume. În plus, acesta a anunțat că Uniunea Europeană pregătește parteneriate forestiere cu cinci țări – Uganda, Zambia, Congo, Mongolia și Guyana.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene: UE ar putea decide ca fiecare stat membru să aibă un ritm individual de reducere a datoriei

Published

on

© European Union, 2021

Toate economiile din UE trec printr-o perioadă extrem de solicitantă, iar presiunile vin din mai multe părți: inflația record și problemele legate de aprovizionarea cu energie, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit comunicatului oficial.

„Acestea frânează creșterea economică și restrâng marja de manevră politică. Prin urmare, este important să trecem prin această perioadă dificilă cu ajutorul unor politici corecte și în mod coordonat. Anul viitor, politica fiscală trebuie să fie prudentă. Aceasta trebuie să acorde prioritate sustenabilității fiscale și să fie în concordanță cu sarcina BCE de a reduce inflația”, a subliniat acesta. 

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Europene a precizat că  măsurile de sprijin trebuie să fie bine direcționate și temporare, acest lucru fiind important pentru a limita impactul bugetar, având în vedere „amploarea mare a șocului”.

După reuniunea de la Praga a miniştrilor de finanţe ai UE, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Astfel, vor fi necesare ajustări fiscale, reforme şi investiţii. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă şi graduală a nivelului datoriei publice”, a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenţie mai mare investiţiilor guvernamentale, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți.

Valdis Dombrovskis a precizat că Executivul european va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie modificările propuse la reglementările fiscale ale UE, care vor oferi probabil ţărilor un ritm individual de reducere a datoriei.

Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

„Așa cum am spus, trecem printr-o perioadă solicitantă și dificilă. Oamenii și întreprinderile au nevoie de încredere în stabilitatea economică a Europei. În același timp, avem nevoie de norme comune clare pentru a oferi întreprinderilor din UE certitudinea juridică de care au nevoie pentru a prospera, a investi și a lua deciziile strategice corecte într-un mediu stabil”, a continuat Valdis Dombrovskis.

În prezent, nivelul datoriilor în ţările blocului comunitar se situează de la aproximativ 185% din PIB în Grecia şi aproximativ 150% din PIB în Italia, la doar 18,1% din PIB în Estonia şi 24,4% din PIB în Luxemburg.

„Ţinând cont de nivelul diferit al datoriei în rândul statelor membre UE, nu poate exista o abordare unică. Trebuie să existe mai mult spaţiu de manevră pentru ţările membre, dar în cadrul unui set comun de reglementări”, a afirmat Dombrovskis.

Este o schimbare semnificativă faţă de actualele reglementări fiscale din UE, analiştii apreciind că actualele reglementări privind reducerea datoriilor nu sunt fezabile pentru guvernele cu un grad de îndatorare ridicat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la noul cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a lansat o consultare publică online cu privire la viitoarea propunere legislativă privind un nou cadru al UE pentru monitorizarea pădurilor și planuri strategice, astfel cum se prevede în Strategia UE privind pădurile pentru 2030, informează comunicatul oficial.

Scopul este de a dezvolta un cadru de observare a pădurilor la nivelul UE pentru a oferi acces liber la informații detaliate, exacte, periodice și oportune privind starea și gestionarea pădurilor din UE.

„Pădurile noastre sunt supuse unei presiuni uriașe. Am fost cu toții martori la incendiile din această vară și, pe lângă schimbările climatice, pădurile suferă din cauza pierderii biodiversității, a creșterii utilizării terenurilor, a dăunătorilor și a intensificării exploatării forestiere. Cu toate acestea, ele joacă, de asemenea, un rol-cheie în răspunsul la aceste provocări. Această nouă inițiativă privind monitorizarea pădurilor și planurile strategice va asigura disponibilitatea în timp util a unor informații exacte privind pădurile UE, astfel încât factorii de decizie politică, silvicultorii și administratorii de terenuri să poată lua măsuri rapide și decisive ca răspuns la noile presiuni asupra pădurilor”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Pe lângă îmbunătățirea monitorizării pădurilor, informațiile colectate prin observarea pădurilor vor conduce la luarea de decizii mai bine fundamentate pe date privind pădurile.

 Această inițiativă va contribui, de asemenea, la crearea unei Europe adaptate la era digitală, deoarece va da posibilitatea oamenilor, întreprinderilor și administrațiilor să se adapteze, oferind acces la date armonizate privind pădurile și utilizând mai bine tehnologiile digitale.

Acordul european pentru un mediu verde invită la acțiuni de îmbunătățire a cantității și calității pădurilor din Uniunea Europeană, astfel încât UE să își poată atinge obiectivul de neutralitate climatică și de creare a unui mediu sănătos. Noua Strategie forestieră a UE pentru 2030 a stabilit viziunea pentru împădurirea, conservarea și restaurarea eficientă a pădurilor în Europa.

Toate părțile interesate sunt invitate să își împărtășească opiniile în cadrul consultării publice online care se desfășoară până la 17 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

COMUNICATE DE PRESĂ6 mins ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL12 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

ROMÂNIA17 hours ago

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor ”referendumuri” organizate în regiunile ucrainene ocupate de trupele ruse

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski, convorbire cu președintele Turciei. Prevenirea crizei alimentare globale, discutată

Dan Motreanu17 hours ago

Dan Motreanu, desemnat responsabil din partea grupului PPE pentru regulamentul care transformă rețeaua de informații contabile agricole în rețeaua privind durabilitatea agricolă

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Energiei încurajează creșterea investițiilor companiilor americane în domeniul energiei din România

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de propuneri pentru cercetători strămutați din Ucraina, oferind burse de 25 mil. euro

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană invită România și celelalte țări membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a combate sărăcia și a promova ocuparea forței de muncă

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending