Connect with us

GENERAL

România riscă autoexcluderea din UE. Interviu cu Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu UE

Published

on

Dan Carbunaru: Pare că trăim într-o perioadă a Europei elitelor, sau a Europei elitismului, ce pare să cuprindă zona dezbaterilor pe această temă în România. Care este părerea dvs. în legătură cu ce se întâmplă acum cu proiectul european și modul în care România încearcă să se adapteze la dinamica europeană?

Vasile Pușcaș: În ceea ce privește Europa, atât dpdv al dezbaterilor, cât și al tendințelor critice, este destul de clar că se revine la formula discutată în 2000-2004, adică o Europă mai puternică, dar o Europă a cetățenilor, îndreptată spre cetățeni.
Vasile_Puscas1Aici, este vorba atât de  democrația participativă, deci de implicare cetățenească mult mai puternică în procesul decizional, dar și în ceea ce privește rezultatele orientate către cetățeni. În ce privește România, cred că suntem într-o etapă a discuțiilor intelectualiste, de a discuta de dragul de a spune ceva despre criza acum cand e toiul crizei, dar România continuă să fie lipsită de un proiect, atât intern cât și unul convergent UE.

D.C.: Lucrul asta ne ajută? Haosul în care ne aflăm acum se suprapune peste haosul decizional de la nivel european? E o perioadă de respiro din perspectiva aceasta, sau este propice dezbaterilor?

V.P: Nicidecum. Haosul acesta îi ajută doar pe cei care știu să pescuiască în ape tulburi. Din punctul de vedere a identității naționale, dpdv a capabilităților pe care trebuie să și le dezvolte pentru a se putea opera în UE, nu ne sprijină deloc. În acest timp, prin procesul de sărăcire generală, inclusiv a cetățenilor, nu se realizează decât o perfierizare a României în spațiul economic european, iar în circumstanțele care se discută de o Europă cu mai multe cercuri, această periferizare nu ne trimite decât spre o marginlizare.

D.C.: De fapt, noi, să înțelegem că accentuăm această tendință de a împinge cumva România spre marginea Europei?

V.P: Pe lângă criza generală și europeană, criza ”made in Romania”, cum îi zic eu, nu face altceva decât să accentueze poziția noastră de mâine, din viitor.

D.C.: Să înțeleg că putem privi mai degrabă criza europeană ca pe o scuză pentru criza noastră? De asta privim cu detașare această criză? Pentru că vine de la alții, nu de la noi?

V.P: Tot timpul s-a spus că de fapt este o criză europeană, că este o criză generală, că noi suntem victime ale acestei crize. La noi, criza, dacă ne uităm în rapoartele CE, inclusiv din 2007 spuneau că România a intrat în criză, însă nu le-a luat nimeni în seamă. Politicienii de la noi văd mai degrabă problemele altora decât pe ale lor.

D.C.: Înseamnă, pe cale de consecință, că dacă nu sunt problemele noastre, soluțiile nu trebuie să vină de la noi, pentru că și asta face parte din discursul lor, al politicienilor.

V.P: Discursul lor e că fac ceea ce trebuie și cum trebuie și toate necazurile ne vin din afară. Este o chestiune de mentalitate,  că o să ne fie și nouă bine când o să le fie și celor din afară bine. Ar urma să fim tractați, nu să fim pe picioarele noastre.

D.C.:  Rămâne valabilă zicerea ”să nu vă implicați în afacerile noastre interne…”?

V.P.: Exact. Noi ne facem treburile noastre…dar ce facem dacă nenorcirea dă peste noi? O să trăim cum am trăit veacuri în pomi, în nămol…dar acum am tăiat și pădurile, am dat foc miriștilor, și acum suntem văzuți în toată goliciunea.

D.C.: Există această problemă a fondurilor europene, care ne arată până la urmă la ce nivel suntem.

V.P: Incapacitatea absorbției fondurilor europene, de fapt este incapacitatea de implementare a proiectelor europene. De ce? Pentru că nu se aplică politicile europene de dezvoltare. Este cât se poate de evident lucrul acesta, doar că nu vrem să-l recunoștem. Iarăși dăm vina pe tot felul de metodologii și pe tot felul de ghiduri. Dar, în esență, este vorba de incapacitatea noastră de a aplica politicile europene de dezvoltare. Sau, poate, lipsa de voință. Nu spun incapacitate în sensul de a nu avea posibilitatea. Sunt posibilități, avem resursele, doar că politica noastră este aceasta de băltire și nu de dezvoltare.

D.C.: O astfel de formă de băltire poate fi rezolvată prin această coagulare sub forma unui stat federal, la nivel european?

V.P: Este absolut obligatoriu  ca statul român să devină o entitate coerentă, nu una dezlânată și desfigurată de cele mai multe ori. În al doilea rând, e nevoie ca statul să devină puternic prin capacitățile lui de dezvoltare si prin asocierea cândva, undeva cu alți factori, Iar dpdv al UE, și într-o formulă federalistă, statele vor juca un rol important, acela de a implementa politicile europene. Or noi tocmai aici avem slăbiciunea  structurală.

D.C.: Cum vă explicați diferențele majore dintre reusita celor două proiecte, NATO și UE?

V.P: în ceea ce privește NATO, lucrurile sunt mult mai simple, sunt numai aspecte militare, doar un segment, nu este întrega societate, în care dacă există resurse de finanțare, atunci totul este în ordine. Pentru că nu trebuie decât să participi la un program în care ți se oferă un anumit loc. În ceea ce privște UE, este nevoie de internalizarea valorilor procedurilor la nivelul intregii societăți: și a instituțiilor centrale, și a celor  regionale, locale, dar și a firmelor, partenerilor comerciali.
E un proces mult mai complex, aproape incomparabil cu cel al NATO.

D.C.: Pe o scală de la 1 la 10, ce șansă dați României  in urmatorii 10-20 de ani de a se integra cu adevărat în valorile UE?

V.P: În ipostaza că România, în exercițiul bugetului următor, are o conduită similară, este cât se poate de clar că se autoexclude din cadrul UE și nu aș garanta că în următorii 10 ani se va menține pe o plută din interiorul acestei organizații. Există riscul de recurge la acel articol din Tratatul Lisabona, care menționează chiar și ieșirea din UE. Pentru că de data aceasta, avem și asemenea reglementări.

D.C.: Și ce ar însemna acest lucru pentru România? Asocierea cu vreun proiect de la Rasarit?

V.P: Aceasta ar fi opțiunea multor politicieni, atâta timp cât nu se aplică  politicile europene. Dar mă îndoiesc că vor fi atât de opaci încât să nu-și dea seama ce pierderi ar aduce această situație.

D.C.: Pentru tineri, ce ar însemna o astfel de situație?

V.P.: Pentru tineri, este evident că ei optează spre Europa. Visul lor este de a studia cât mai mult în statele europene , iar dacă studiază aici o fac pentru piața europeană, nu pentru piața autohtonă, care nu le oferă nicio perspectivă. Generația tânără în mod sigur va europeniza România, cel puțin asta e speranța mea.

D.C.: Sau vor româniza Europa.

V.P: Nu neapărat, poate că vor bizantiniza.

D.C: Deci rămînem cu fața spre trecut.

V.P: Din păcate da. Eu sper ca tinerii totuși să se îndrepte spre viitor.

D.C: Dar tinerii noștri de azi…ați văzut ce performanțe educaționale au…

V.P: Pentru că nici școlile, nici universitățile, nici tinerii nu au viziune despre piața muncii și nici măcar sensul pentru care trebuie să învețe atât timp cât internetul, televiziune și tehnologiile de comunicare le oferă acces la cu totul alte surse.

D.C.: Ce i-ar putea trezi atunci?

V.P: Nu-i poate trezi decât o nouă demnitate a României și o nouă oferta a României pentru ei, pentru că aici ar trebui să se îndrepte orice guvernare, să aibă  cu oferte realiste nu populiste pentru cetățenii ei.

D.C.: Un mesaj optimist?
V.P: Eu sunt optimist, însă nu sunt nici pe un covor zburător.

Prof. dr. Vasile Puşcaş este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, şi a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-şef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere şi Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.

Sursa foto:euro.ubbcluj.ro.

 

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Raport Comisia Europeană: Disparitatea de gen la nivelul educației este în scădere, dar femeile sunt încă subreprezentate în cercetare și inovare

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Numărul studentelor și al absolventelor la nivel de licență, masterat și doctorat a crescut constant în ultimii ani, dar cu toate acestea, femeile sunt încă subreprezentate în carierele din domeniul cercetării și inovării, potrivit principalelor constatări ale raportului „She Figures” 2021 al Comisiei Europene, informează un comunicat de presă. 

Raportul „She Figures” monitorizează începând din 2003 nivelul progreselor înregistrate în direcția egalității de gen în cercetare și inovare, în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Publicația „She Figures” 2021 subliniază că, în medie, la nivel de licență și masterat, ponderea studentelor o depășește pe cea a studenților (54 %), același lucru fiind valabil și în cazul absolventelor (59 %), în timp ce la nivel de doctorat există aproape un echilibru de gen (48 %). Cu toate acestea, disparitățile dintre domeniile de studiu persistă. De exemplu, femeile reprezintă în continuare mai puțin de un sfert din absolvenții de doctorat în domeniul TIC (22 %), în timp ce ele reprezintă 60 % sau mai mult în domeniul sănătății și asistenței sociale (60 %) și al educației (67 %).

Totuși, în România, procentul femeilor în domeniul TIC a fost echilibrat din punct de vedere al genului  (52,8%), înregistrându-se astfel o creștere de aproximativ 18 puncte procentuale față de anul 2015.

În plus, femeile reprezintă doar aproximativ o treime din cercetători (33 %). La cel mai înalt nivel al mediului academic, femeile rămân subreprezentate, ocupând aproximativ un sfert din posturile de profesor universitar (26 %). De asemenea, este mai puțin probabil ca ele să fie angajate ca oameni de știință și ingineri (41 %), iar în rândul profesioniștilor independenți din domeniul științei și ingineriei și al TIC ele sunt, din nou, subreprezentate (25 %).

În rândul statelor membre UE și al țărilor asociate, științele naturale, matematica și statistica, ingineria, construcțiile, precum și sănătatea au fost cele mai frecvente opțiuni de studiu în rândul doctoranzilor. În toate țările, cu excepția Ciprului, Austriei, Poloniei și României, cel puțin unul dintre aceste trei domenii a fost cel mai popular în rândul femeilor și al bărbaților absolvenți de doctorat.

La nivelul tuturor țărilor, cele mai ridicate rate ale șomajului pentru femeile cu studii superioare au fost observate în Turcia (17,1%), Bosnia și Herțegovina (14,9%) și Grecia (14,5%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost constatate în Cehia (0,7%), Germania (1%), Ungaria (1,2%) și România (1,2%).

Reamintim că România a obținut 54.5 puncte la Indexul egalității de gen, publicat pe 28 octombrie de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), situându-se astfel pe locul 25 în Uniunea Europeană, la capătul clasamentului, alături de Ungaria (53.4 puncte) și Grecia (52.6). 

Mai mult, raportul arată că, în 2019, femeile reprezentau mai puțin de jumătate dintre directorii instituțiilor în toate statele membre.  Țările cu cel mai mare procent al femeilor în funcții de conducere au fost Letonia (44,4 %), Suedia (41,7 %), Islanda (40,0 %), Lituania (39,0%) și Belgia (37,0%). În 2019, cele mai mici procente în ceea ce privește femeile în funcțiile de conducere au fost înregistrate în Cipru (9,1%), România (11,1%), Franța (12,1%), Grecia (16,0%), Cehia și Ungaria (17,2% fiecare).

„Cel mai recent raport «She Figures» subliniază faptul că economia, laboratoarele și mediul academic din Europa depind deja de femei. Raportul arată însă și faptul că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a promova egalitatea de gen, în special pentru a inspira fetele să aleagă o carieră în domeniul STIM. Fără îndoială, Europa are nevoie de creativitatea și potențialul antreprenorial al femeilor pentru a contura un viitor mai sustenabil, mai verde și mai digital”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Citiți și: Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate


„She Figures” este un studiu trienal care monitorizează egalitatea de gen în cercetare și inovare (C&I). Publicat pentru prima dată în 2003, el urmărește parcursul cercetătorilor femei și bărbați, începând din etapa studiului și a absolvirii, analizând apoi participarea lor pe piața muncii în calitate de cercetători și condițiile lor de muncă, avansarea în carieră și participarea la funcții de decizie, precum și rezultatele obținute la nivel de C&I (inclusiv calitatea de inventator). Corespondenții statistici din statele membre ale UE și din țările asociate contribuie la colectarea datelor.

O serie de politici și programe de finanțare ale UE vizează promovarea egalității de gen în cercetare și inovare. În Comunicarea Comisiei din 2020 privind un nou Spațiu european de cercetare s-a reînnoit angajamentul față de egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen în cercetare prin extinderea priorităților și inițiativelor existente.

În plus, Orizont Europa a consolidat sprijinul pentru egalitatea de gen în cercetare și inovare, prin:

  • un nou criteriu de eligibilitate pentru finanțarea programului Orizont Europa, întrucât organismele publice, organizațiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior trebuie să dispună de un plan privind egalitatea de gen;
  • integrarea unei dimensiuni de gen în conținutul cercetării și inovării ca cerință implicită pentru întregul program;
  • finanțarea acțiunilor de sprijinire a elaborării de planuri privind egalitatea de gen în statele membre ale UE și în țările asociate și punerea în aplicare a agendei politice a Spațiului european de cercetare;
  • măsuri și activități de promovare a egalității de gen în cadrul Consiliului European pentru Inovare și
  • încurajarea puternică a echilibrului de gen în echipele de cercetare.

Continue Reading

GENERAL

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Institutul European de Inovare & Tehnologie a lansat marți, 26 octombrie, un nou parteneriat pentru inovare, sub forma unei comunități a cunoașterii și inovării, pentru a sprijini competitivitatea și creșterea sectoarelor și industriilor culturale și creative din Europa, informează un comunicat. Noul parteneriat va contribui la accelerarea redresării acestor sectoare și la deblocarea oportunităților economice neexploatate în domeniile arhitectură, patrimoniu cultural, design, modă, film, muzică, editură, arta spectacolului și jocuri video.

Comunitățile cunoașterii și inovării coordonate de EIT pot dura 15 ani. O finanțare din partea UE în valoare de aproximativ 300 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa este disponibilă pentru două noi comunități de cunoaștere și inovare care urmează să fie lansate în cursul actualei perioade de finanțare, 021 – 2027, cu posibilitatea de a atrage mai multe fonduri din sectorul public șiprivat. Prima, comunitatea cunoașterii și inovării pentru sectoarele și industriile culturale și creative, este pe cale să devină o realitate.

„Cultura este sufletul Europei. Industriile culturale și creative europene au capacitatea de a îmbunătăți viața, de a transforma comunitățile, de a genera locuri de muncă și creștere economică și de a crea efecte de amplificare în alte sectoare, asigurând faptul că Europa devine motorul inovării la nivel mondial. Ambiția noastră este într-adevăr de a pune bazele unui ecosistem european de inovare bazat pe cultură și creativitate. Acest nou parteneriat EIT va contribui la realizarea acestei ambiții. El va sprijini și creativitatea în întreaga Europă și va transforma competențele și cunoștințele în inovații de vârf”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Cererea de propuneri de astăzi marchează începutul celei de-a 9-a comunități EIT, intitulată „Cultură și creativitate”, care se estimează că va începe să activeze în vara anului 2022. Prin cererile sale de propuneri, EIT invită toți partenerii implicați direct sau indirect în aceste sectoare, și anume întreprinderile, învățământul superior, organizațiile de cercetare, ONG-urile, orașele și regiunile, să își prezinte viziunile și proiectele de stimulare a inovării și a dezvoltării sustenabile în sectoarele culturale și creative.

Termenul pentru depunerea candidaturilor este 24 martie 2022, iar EIT va găzdui online o serie de seminare informative pe tot parcursul lunii noiembrie pentru ca părțile interesate să afle mai multe despre cererea de propuneri. Partenerii selectați vor fi anunțați în iunie 2022.

Noua comunitate EIT a culturii și creativității va forma viitorii antreprenori din domeniu prin programe de educație antreprenorială, va energiza întreprinderile sale de vârf prin servicii de înființare și accelerare a dezvoltării lor și va furniza produse și servicii inovatoare. Noua comunitate urmărește, în plus, să stimuleze integrarea sectoarelor culturale și creative în strategiile de dezvoltare regională și locală.

Prin modelul său de operare, care cuprinde întregul parcurs al inovării, de la student la antreprenor, de la idee la produs, precum și de la laborator la piață, EIT a format peste 100 000 de studenți, a lansat 1 400 de produse pe piață și a sprijinit 3 800 de noi întreprinderi care au început să atragă fonduri externe în valoare de 3,9 miliarde EUR de la lansarea sa în 2008.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA17 mins ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA38 mins ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA2 hours ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

U.E.2 hours ago

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

INTERNAȚIONAL3 hours ago

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Daniel Buda3 hours ago

Comisia ANIT: Daniel Buda, responsabil pentru două proiecte privind bunăstarea animalelor în timpul transportului: Am încredere că vor contribui la identificarea soluțiilor avantajoase pentru fermierii UE

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din zona Mării Negre

ROMÂNIA4 hours ago

SNSPA și prestigiosul think-tank Atlantic Council au semnat, la Washington, un parteneriat pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre

ROMÂNIA23 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending