Connect with us

GENERAL

România riscă autoexcluderea din UE. Interviu cu Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu UE

Published

on

Dan Carbunaru: Pare că trăim într-o perioadă a Europei elitelor, sau a Europei elitismului, ce pare să cuprindă zona dezbaterilor pe această temă în România. Care este părerea dvs. în legătură cu ce se întâmplă acum cu proiectul european și modul în care România încearcă să se adapteze la dinamica europeană?

Vasile Pușcaș: În ceea ce privește Europa, atât dpdv al dezbaterilor, cât și al tendințelor critice, este destul de clar că se revine la formula discutată în 2000-2004, adică o Europă mai puternică, dar o Europă a cetățenilor, îndreptată spre cetățeni.
Vasile_Puscas1Aici, este vorba atât de  democrația participativă, deci de implicare cetățenească mult mai puternică în procesul decizional, dar și în ceea ce privește rezultatele orientate către cetățeni. În ce privește România, cred că suntem într-o etapă a discuțiilor intelectualiste, de a discuta de dragul de a spune ceva despre criza acum cand e toiul crizei, dar România continuă să fie lipsită de un proiect, atât intern cât și unul convergent UE.

D.C.: Lucrul asta ne ajută? Haosul în care ne aflăm acum se suprapune peste haosul decizional de la nivel european? E o perioadă de respiro din perspectiva aceasta, sau este propice dezbaterilor?

V.P: Nicidecum. Haosul acesta îi ajută doar pe cei care știu să pescuiască în ape tulburi. Din punctul de vedere a identității naționale, dpdv a capabilităților pe care trebuie să și le dezvolte pentru a se putea opera în UE, nu ne sprijină deloc. În acest timp, prin procesul de sărăcire generală, inclusiv a cetățenilor, nu se realizează decât o perfierizare a României în spațiul economic european, iar în circumstanțele care se discută de o Europă cu mai multe cercuri, această periferizare nu ne trimite decât spre o marginlizare.

D.C.: De fapt, noi, să înțelegem că accentuăm această tendință de a împinge cumva România spre marginea Europei?

V.P: Pe lângă criza generală și europeană, criza ”made in Romania”, cum îi zic eu, nu face altceva decât să accentueze poziția noastră de mâine, din viitor.

D.C.: Să înțeleg că putem privi mai degrabă criza europeană ca pe o scuză pentru criza noastră? De asta privim cu detașare această criză? Pentru că vine de la alții, nu de la noi?

V.P: Tot timpul s-a spus că de fapt este o criză europeană, că este o criză generală, că noi suntem victime ale acestei crize. La noi, criza, dacă ne uităm în rapoartele CE, inclusiv din 2007 spuneau că România a intrat în criză, însă nu le-a luat nimeni în seamă. Politicienii de la noi văd mai degrabă problemele altora decât pe ale lor.

D.C.: Înseamnă, pe cale de consecință, că dacă nu sunt problemele noastre, soluțiile nu trebuie să vină de la noi, pentru că și asta face parte din discursul lor, al politicienilor.

V.P: Discursul lor e că fac ceea ce trebuie și cum trebuie și toate necazurile ne vin din afară. Este o chestiune de mentalitate,  că o să ne fie și nouă bine când o să le fie și celor din afară bine. Ar urma să fim tractați, nu să fim pe picioarele noastre.

D.C.:  Rămâne valabilă zicerea ”să nu vă implicați în afacerile noastre interne…”?

V.P.: Exact. Noi ne facem treburile noastre…dar ce facem dacă nenorcirea dă peste noi? O să trăim cum am trăit veacuri în pomi, în nămol…dar acum am tăiat și pădurile, am dat foc miriștilor, și acum suntem văzuți în toată goliciunea.

D.C.: Există această problemă a fondurilor europene, care ne arată până la urmă la ce nivel suntem.

V.P: Incapacitatea absorbției fondurilor europene, de fapt este incapacitatea de implementare a proiectelor europene. De ce? Pentru că nu se aplică politicile europene de dezvoltare. Este cât se poate de evident lucrul acesta, doar că nu vrem să-l recunoștem. Iarăși dăm vina pe tot felul de metodologii și pe tot felul de ghiduri. Dar, în esență, este vorba de incapacitatea noastră de a aplica politicile europene de dezvoltare. Sau, poate, lipsa de voință. Nu spun incapacitate în sensul de a nu avea posibilitatea. Sunt posibilități, avem resursele, doar că politica noastră este aceasta de băltire și nu de dezvoltare.

D.C.: O astfel de formă de băltire poate fi rezolvată prin această coagulare sub forma unui stat federal, la nivel european?

V.P: Este absolut obligatoriu  ca statul român să devină o entitate coerentă, nu una dezlânată și desfigurată de cele mai multe ori. În al doilea rând, e nevoie ca statul să devină puternic prin capacitățile lui de dezvoltare si prin asocierea cândva, undeva cu alți factori, Iar dpdv al UE, și într-o formulă federalistă, statele vor juca un rol important, acela de a implementa politicile europene. Or noi tocmai aici avem slăbiciunea  structurală.

D.C.: Cum vă explicați diferențele majore dintre reusita celor două proiecte, NATO și UE?

V.P: în ceea ce privește NATO, lucrurile sunt mult mai simple, sunt numai aspecte militare, doar un segment, nu este întrega societate, în care dacă există resurse de finanțare, atunci totul este în ordine. Pentru că nu trebuie decât să participi la un program în care ți se oferă un anumit loc. În ceea ce privște UE, este nevoie de internalizarea valorilor procedurilor la nivelul intregii societăți: și a instituțiilor centrale, și a celor  regionale, locale, dar și a firmelor, partenerilor comerciali.
E un proces mult mai complex, aproape incomparabil cu cel al NATO.

D.C.: Pe o scală de la 1 la 10, ce șansă dați României  in urmatorii 10-20 de ani de a se integra cu adevărat în valorile UE?

V.P: În ipostaza că România, în exercițiul bugetului următor, are o conduită similară, este cât se poate de clar că se autoexclude din cadrul UE și nu aș garanta că în următorii 10 ani se va menține pe o plută din interiorul acestei organizații. Există riscul de recurge la acel articol din Tratatul Lisabona, care menționează chiar și ieșirea din UE. Pentru că de data aceasta, avem și asemenea reglementări.

D.C.: Și ce ar însemna acest lucru pentru România? Asocierea cu vreun proiect de la Rasarit?

V.P: Aceasta ar fi opțiunea multor politicieni, atâta timp cât nu se aplică  politicile europene. Dar mă îndoiesc că vor fi atât de opaci încât să nu-și dea seama ce pierderi ar aduce această situație.

D.C.: Pentru tineri, ce ar însemna o astfel de situație?

V.P.: Pentru tineri, este evident că ei optează spre Europa. Visul lor este de a studia cât mai mult în statele europene , iar dacă studiază aici o fac pentru piața europeană, nu pentru piața autohtonă, care nu le oferă nicio perspectivă. Generația tânără în mod sigur va europeniza România, cel puțin asta e speranța mea.

D.C.: Sau vor româniza Europa.

V.P: Nu neapărat, poate că vor bizantiniza.

D.C: Deci rămînem cu fața spre trecut.

V.P: Din păcate da. Eu sper ca tinerii totuși să se îndrepte spre viitor.

D.C: Dar tinerii noștri de azi…ați văzut ce performanțe educaționale au…

V.P: Pentru că nici școlile, nici universitățile, nici tinerii nu au viziune despre piața muncii și nici măcar sensul pentru care trebuie să învețe atât timp cât internetul, televiziune și tehnologiile de comunicare le oferă acces la cu totul alte surse.

D.C.: Ce i-ar putea trezi atunci?

V.P: Nu-i poate trezi decât o nouă demnitate a României și o nouă oferta a României pentru ei, pentru că aici ar trebui să se îndrepte orice guvernare, să aibă  cu oferte realiste nu populiste pentru cetățenii ei.

D.C.: Un mesaj optimist?
V.P: Eu sunt optimist, însă nu sunt nici pe un covor zburător.

Prof. dr. Vasile Puşcaş este profesor Jean Monnet Ad Personam la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, şi a publicat peste 25 de volume. A fost negociator-şef al României cu UE, finalizând toate capitolele de negociere şi Tratatul de Aderare, ministru pentru Afaceri Europene, membru al Parlamentului României.

Sursa foto:euro.ubbcluj.ro.

 

 

 

.

GENERAL

După obținerea tancurilor de asalt, Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune

Published

on

© President of Ukraine Official Website

După obținerea tancurilor de asalt, președintele ucrainean Volodimir Zelenski face un nou apel pentru ajutor militar sporit din partea Occidentului pe partea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, relatează vineri DPA și EFE, preluat de Agerpres.

În discursul său obișnuit de joi seara, liderul de la Kiev a mulțumit liderilor occidentali pentru trimiterea de tancuri în sprijinul luptei împotriva Rusiei,  insistând ca acestea să fie livrate rapid. El a îndemnat, de asemenea, Occidentul să trimită rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

„Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”, a afirmat Zelenski ieri, când Ucraina a fost vizată de un nou val de atacuri cu rachete şi drone kamikaze.

„Fiecare rachetă rusească împotriva oraşelor noastre, fiecare dronă iraniană utilizată de către terorişti este un argument în favoarea furnizării de mai multe arme”, a insistat preşedintele ucrainean, a cărui armată se află sub presiunea trupelor ruse în estul şi sudul ţării.

Comentariile sale au venit după ce SUA și Germania au anunțat că vor trimite tancuri Abrams și Leopard în Ucraina.

Rusia a condamnat anunțul ca fiind o „provocare flagrantă” și a declarat că orice tancuri furnizate vor fi distruse.

Tancurile vor „arde ca toate celelalte”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin. „Sunt doar foarte scumpe”.

Zelenski a mai declarat că i-a transmis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că „trebuie să se facă progrese în alte aspecte ale cooperării noastre în domeniul apărării” – Ucraina căutând să obțină livrări de rachete cu rază lungă de acțiune și artilerie.

El a făcut presiuni nu numai pentru o livrare rapidă a tancurilor occidentale, ci și pentru un număr semnificativ de tancuri: „Trebuie să formăm o astfel de forță de tancuri, o astfel de forță a libertății încât, după ce va lovi, tirania nu se va mai ridica niciodată”.

În timp ce președintele ucrainean se va concentra acum pe dotarea forțelor aeriene ucrainene cu avioane de luptă mai avansate din punct de vedere tehnologic după asigurarea tancurilor grele, multe guverne occidentale se opun în continuare unei astfel de acțiuni – temându-se că aeronavele ar putea fi folosite pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei.

De altfel, discursul său de miercuri în fața Bundestagului de la Berlin, în care a prezentat detaliile planului privind livrarea de tancuri, cancelarul german Olaf Scholz a insistat că nu vor exista „livrări de avioane de luptă către Ucraina”.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri că SUA vor trimite 31 de tancuri de luptă M1 Abrams în Ucraina.

Decizia de a livra tancurile a fost anunțată la câteva ore după ce Germania a declarat că va trimite 14 dintre tancurile sale Leopard 2 pe câmpul de luptă ucrainean.

De asemenea, Berlinul a deschis calea pentru ca și alte țări europene să doneze tancuri de fabricație germană din propriile stocuri.

Ucraina a făcut luni de zile presiuni asupra aliaților occidentali pentru a trimite echipamentul, Kievul salutând cele două anunțuri paralele ca pe un punct de cotitură care va permite armatei sale să își recapete elanul și să recupereze teritoriul ocupat la aproape un an de la invadarea de către Moscova. De asemenea, a declarat că tancurile ar putea ajuta la descurajarea unei potențiale ofensive rusești în primăvară.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu s-a întâlnit la Davos cu omologul austriac. România propune Austriei un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut joi o întrevedere bilaterală cu ministrul federal pentru afaceri europene și internaționale al Republicii Austria, Alexander Schallenberg, în marja participării la lucrările Forumului Economic Mondial de la Davos, discuțiile dintre cei doi miniștri vizând subiectul aderării României la spaţiul Schengen, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

Discuțiile s-au înscris în continuarea contactelor anterioare, anume discuția telefonică din 9 decembrie 2022 şi discuțiile bilaterale din marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 12 decembrie 2022 pe care ministrul Bogdan Aurescu le-a avut cu omologul său austriac ca urmare a exprimării veto-ului austriac în cadrul reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului austriac apelul părţii române la o atitudine constructivă de cooperare, de reconsiderare a poziției adoptate anterior și de avansare pe calea angajamentului spre dialog și deschidere din partea Austriei pentru identificarea, în perioada următoare, de soluţii pentru depășirea situației de blocaj determinate de poziția nefondată a Austriei.

Demnitarul român a făcut referire, în context, la faptul că așteptarea României privind aderarea la Schengen este considerată legitimă și deplin justificată de către toți ceilalți parteneri europeni, precum și de către instituțiile europene, care au recunoscut eforturile și progresele realizate de România, pe toate planurile, gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen fiind confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022. 

Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua să fie o parte a soluției pentru consolidarea securității și protejarea eficientă a frontierei externe a Uniunii Europene, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni. De asemenea, a subliniat că aderarea României este în avantajul Austriei: cu cât frontiera externă a UE – în cazul de față a României – este mai departe de frontierele Austriei, cu atât aceste frontiere sunt mai sigure și mai protejate.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că România își menține deschiderea față de preocupările părții austriece legate de creșterea migrației ilegale, sens în care reiterează abordarea constructivă privind susținerea adoptării și implementării, la nivel european, a unor măsuri concrete de combatere a acestui fenomen și de întărire a frontierelor externe ale Uniunii, deși partea română respinge conexiunea artificială între aderarea la Schengen și evoluțiile la nivel european în materie de combatere a migrației ilegale, nefiind pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest și nici sursă de mișcări secundare înspre Austria, după cum o arată în continuare foarte clar statisticile Frontex și ale altor agenții relevante.

Ministrul român de externe a comunicat omologului austriac dinamica foarte bună a cooperării cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care a confirmat sprijinul activ pentru avansarea rapidă a acestui dosar, inclusiv în contextul declaraţiilor recente ale prim-ministrului suedez în plenul Parlamentului European, cu ocazia prezentării priorităților președinției, respectiv al asigurărilor ministrului suedez de externe, în discuțiile cu ministrul Aurescu din 11 ianuarie, când acesta a subliniat caracterul prioritar acordat aderării României de către președinția suedeză și faptul că aceasta va iniția în perioada care urmează un proces de consultări cu toți actorii implicați.

Bogdan Aurescu a evocat necesitatea restabilirii atmosferei de încredere în relația româno-austriacă în contextul impactului negativ pe care decizia Austriei de a respinge, prin vot, aderarea României la Schengen îl generează asupra relațiilor bilaterale.

Ministrul Bogdan Aurescu a luat notă de disponibilitatea exprimată de ministrul Alexander Schallenberg de a se implica în promovarea unei abordări constructive, de deschidere, în beneficiul relației bilaterale și al cooperării în plan european între România și Austria. De asemenea, a luat notă de poziția omologului austriac ca ministerele de interne din cele două țări să continue a fi implicate în principal pe dosar, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul. Ministrul austriac a exprimat, de principiu, cu titlu preliminar, deschiderea pentru un plan de lucru care să vizeze tematica discutată. 

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu l-a informat pe ministrul Alexander Schallenberg  asupra demersurilor în curs ale părții române pentru promovarea, în continuare, a obiectivului aderării României la spaţiul de liberă circulaţie, sens în care a menţionat convorbirile recente avute cu o serie de omologi europeni și reconfirmarea de către aceștia a sprijinului ferm pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

MAE reamintește în acest sens că recent ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis a discutat cu președintele Austriei, la inițiativa părții austriece. Șeful statului a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu în semn de deschidere pentru a găsi soluții privind aderarea României la Schengen

În ceea ce privește decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis în urma discuției cu președintele Austriei, Alexander van der Bellen, de revenire la post a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat omologului austriac faptul că această decizie reflectă, în primul rând, dorința României de a debloca situația curentă, de a avansa pe calea identificării unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, prin toate canalele disponibile.

“Conform normelor dreptului diplomatic, un ambasador este acreditat pe lângă șeful statului țării gazdă, în acest caz președintele Van der Bellen. În acest context, este de reamintit că președintele Van der Bellen a declarat public după votul din Consiliul JAI că regretă profund decizia guvernului austriac de blocare a aderării României, care nu este de natură să contribuie la soluționarea problemelor legate de migrație, acestea neputând fi rezolvate decât prin demersuri comune la nivel european, și că speră că o soluție prin dialog va fi curând posibilă”, transmite MAE.

După cum este cunoscut, ambasadorul României în Republica Austria a fost chemat în țară pentru consultări, la data de 9 decembrie 2022, decizia părții române fiind, potrivit cutumelor diplomatice, un gest politic de exprimare a dezacordului ferm cu conduita Austriei. Revenirea ambasadorului este o deschidere suplimentară a României pentru cooperarea și utilizarea tuturor canalelor disponibile pentru atingerea obiectivului prioritar de aderare la Schengen cât mai curând posibil, conchide sursa citată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE solicită accelerarea eforturilor pentru instituirea unui ”mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene solicită miniștrilor să finalizeze ”lucrările cu privire la consolidarea solidarității printr-o bună coordonare a achizițiilor de gaze, în special prin platforma energetică a UE, prin schimburi transfrontaliere de gaze și prin indici de referință ai prețurilor fiabili”.

Reuniți la Bruxelles în ultimul summit din acest an, șefii de stat sau de guvern au subliniat în concluziile adoptate la finalul întâlnirii nevoia accelerării ”instituirii unui mecanism de corecție a pieței pentru a proteja cetățenii și economia împotriva prețurilor excesiv de mari” la energie.

Făcând trimitere la următoarele sezoane de constituire de stocuri și de încălzire, Consiliul European a subliniat importanța consolidării coordonării. În mod concret, ”ar trebui să se continue lucrările cu privire la următoarele componente”, au listat liderii UE o serie de orientări:

  • operaționalizarea rapidă a agregării cererii de gaze și a mecanismului de achiziționare în comun prin intermediul Platformei energetice a UE, precum și accelerarea discuțiilor cu parteneri fiabili pentru a asigura aprovizionarea cu gaze în vederea iernii 2023/2024, cu perspectiva încheierii de contracte pe termen lung;
  •  constituirea eficientă de stocuri în instalațiile de înmagazinare și monitorizarea atentă a traiectoriilor de constituire de stocuri;
  •  monitorizarea atentă a obiectivelor de reducere a cererii de gaze;
  • pregătirea timpurie a planurilor de contingență pentru iarna 2023/2024.

”Consiliul European reiterează importanța intensificării investițiilor în inovare, infrastructură și interconexiuni, stocare, energia din surse regenerabile, precum și în proiecte privind eficiența energetică, pentru a elimina treptat dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, a accelera tranziția verde și a asigura securitatea aprovizionării”, mai este menționat în concluzii.

Mai mult, șefii de stat sau de guvern ” așteaptă cu interes propunerea și evaluarea impactului privind reforma structurală a pieței energiei electrice din UE, inclusiv privind efectul prețurilor gazelor asupra prețurilor electricității, prin care aceasta să devină pe deplin pregătită pentru un sistem energetic decarbonizat și prin care să se faciliteze recurgerea la energie din surse regenerabile, care urmează să fie prezentate de Comisie la începutul anului 2023”.

Pentru a oferi un răspuns la impactul prețurilor ridicate la energie , Consiliul a invitat Comisia ”să efectueze o analiză și să prezinte propuneri până la sfârșitul lunii ianuarie 2023 în vederea mobilizării tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante, precum și a îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru investiții, inclusiv prin proceduri administrative simplificate”.

La finalul lunii noiembrie, Comisia Europeană a propus plafonarea prețului gazelor naturale începând cu 1 ianuarie 2023 pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile din UE de episoadele de creștere excesivă.

Decizia a ajuns pe masa miniștrilor de resort, doar că aceștia nu au reușit până în prezent să obțină consensul astfel încât decizia să intre în vigoare la termenul recomandat de executivul european.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii

U.E.12 hours ago

Olaf Scholz: Decizia recentă a Berlinului de a furniza Kievului tancuri nu face din Germania parte beligerantă în Ucraina

NATO14 hours ago

Jens Stoltenberg a ajuns în Coreea de Sud, prima oprire a unei călătorii menite să consolideze legăturile NATO în Asia, pe fondul unei ”securități tot mai interconectate”

U.E.15 hours ago

Italia, noi pași pentru înlocuirea gazului rusesc. Aceasta a semnat un acord de 8 miliarde de dolari cu Libia în domeniul gazelor naturale

U.E.17 hours ago

Liderii instituțiilor UE salută victoria lui Petr Pavel în alegerile prezidențiale din Cehia: Experiența dumneavoastră va fi prețioasă pentru a menține și consolida unitatea Europei în sprijinul pentru Ucraina

NATO1 day ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.1 day ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.1 day ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.1 day ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

NATO2 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.2 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO3 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending