România se dezvoltă cu trei viteze, iar o mare parte din banii europeni meniți să reducă acest decalaj de dezvoltare care s-a adâncit de-a lungul timpului nu se văd în salariile oamenilor, este concluzia unui raport realizat de experții Blocului Național Sindical.
Documentul, intitulat „România cu trei viteze: disparitățile regionale și prețul lor pentru lucrători. Eșecul politicii de coeziune în România”, relevă că diferențele între regiuni s-au adâncit, deși PIB-ul pe locuitor al României s-a apropiat constant de media Uniunii Europene în ultimul deceniu (de la 29,1% la 46,5% din medie).
România cu trei viteze
Conform cercetării, România poate fi grupată în trei regiuni de dezvoltare:
- Viteza 1 (Regiunea-pol): București-Ilfov (45,2 mii euro/locuitor în 2024, adică 243% din media națională și 113% din media UE este singura regiune a țării peste media europeană).
- Viteza 2 (Regiuni intermediare): Vest (18,9 mii euro/locuitor), Centru (17,2 mii euro/locuitor) și Nord-Vest (17,1 mii euro/locuitor), toate între 92% și 102% din media națională, semnificativ sub București-Ilfov, dar peste restul țării.
- Viteza 3 (Regiuni rămase în urmă): Sud-Vest Oltenia (14,5 mii euro/locuitor), Sud-Est (14,2 mii euro/locuitor), Sud-Muntenia (13,2 mii euro/locuitor) și Nord-Est (11,6 mii euro/locuitor), toate sub 78% din media națională; Nord-Est rămâne, pe orice indicator din acest raport, ultima regiune a țării.
Banii europeni, mulți, sunt cheltuiți ineficient
Raportul scoate la iveală că, la nivel regional, doar 20-30 de euro din fiecare 100 de euro „contractați” din actualul exercițiu financiar ajunseseră, la mijlocul lunii august 2026, efectiv la beneficiari sau fuseseră rambursați de Comisia Europeană.
BNS subliniază că diferențele de dezvoltare între regiuni nu sunt în principal regionale, ci sistemice: achiziții publice, jalonare birocratică, capacitate administrativă.
Fondurile europene nu se reflectă automat în salarii
Raportul scoate la iveală o altă situație îngrijorătoare: chiar și acolo unde fondurile europene sunt bine absorbite, banii nu se traduc automat în salarii mai mari.
Conform datelor, ponderea remunerării în valoarea adăugată brută rămâne, în toate cele opt regiuni, sub media Uniunii Europene (42,5% în România față de 51,9% media UE), un decalaj care nu se închide de la sine odată cu creșterea economică.
BNS dă drept exemplu Sud-Vest Oltenia – regiune cu una dintre cele mai bune performanțe de absorbție a fondurilor UE, are totuși, în 2025, cel mai ridicat risc de sărăcie dintre toate cele opt regiuni ale țării (27,8%), dovadă că o regiune poate cheltui bine banii europeni fără ca acest lucru să se reflecte, la fel de repede, în veniturile disponibile ale gospodăriilor.
Autorii raportului consideră că Politica de Coeziune nu poate fi evaluată doar după viteza cu care banii părăsesc bugetul, ci după:
- măsura în care aceștia ajung, disproporționat, la regiunile și la lucrătorii rămași cel mai mult în urmă și
- după măsura în care le îmbunătățesc efectiv condițiile de muncă, nu doar producția agregată a regiunilor în care trăiesc.
Raportul „România cu trei viteze: disparitățile regionale și prețul lor pentru lucrători. Eșecul politicii de coeziune din România” a fost realizat pe baza datelor Eurostat, INS și a celor mai noi evaluări și răspunsuri oficiale primite de la șase Agenții pentru Dezvoltare Regională, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Comisia Europeană și Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).
Raportul este realizat în principal pe baza datelor finale ale Eurostat, care sunt raportate cu un decalaj de timp.
