NATO
România, Turcia și Bulgaria, aliații NATO la Marea Neagră, au semnat înființarea unui coridor de mobilitate militară pentru a spori capacitatea de apărare
Published
4 weeks agoon
Miniștrii apărării din Bulgaria, România și Turcia au semnat joi, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO la Bruxelles, o scrisoare de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară, a anunțat ministrul Angel Tîlvăr.
“Astăzi, am semnat o scrisoare de intenție cu Bulgaria și Turcia pentru a crea un coridor de mobilitate militară, sporind capacitățile de apărare și de reacție rapidă ale regiunii noastre. Împreună, vom consolida eforturile NATO de a asigura securitatea în Marea Neagră”, a scris Tîlvăr, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).
Today, I signed a Letter of Intent with Bulgaria🇧🇬 and Türkiye🇹🇷 to create a military mobility corridor, boosting our region’s defense and rapid response capabilities. Together, we strengthen @NATO’s efforts to ensure security in the Black Sea. #StrongerTogether pic.twitter.com/4kwxXMMERg
— Angel Tîlvăr (@AngelTilvar) October 17, 2024
Scrisoarea de Intenție semnată astăzi urmărește să stabilească o rețea coordonată de rute principale de aprovizionare între cele trei țări, care să asigure transportul rapid și sigur al trupelor, echipamentelor și materialelor militare.
“Mobilitatea militară este crucială pentru a asigura atât desfășurarea fără întreruperi a misiunilor noastre, cât și menținerea stabilității și securității în regiune. Cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia demonstrează angajamentul nostru de a susține apărarea colectivă și de a contribui la securitatea globală,” a declarat ministrul Angel Tîlvăr.
NATO își consolidează capacitatea de descurajare și de răspuns rapid pentru a face față eficient oricăror amenințări de securitate. Prin îmbunătățirea infrastructurii logistice, armonizarea cadrului legislativ, optimizarea coridoarelor de mobilitate și asigurarea unui lanț de aprovizionare rezilient, este consolidată abilitatea de a disloca și susține forțele desfășurate în teren. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a menține securitatea teritoriului aliat, precum și pentru a reacționa prompt și coordonat la provocările emergente din regiune. Mobilitatea militară constituie un facilitator important al interconectivității rețelelor regionale de infrastructură de transport.
“Mobilitatea militară este un proiect fanion al cooperării NATO-UE și un element esențial pentru o postură de descurajare și apărare credibilă în Regiunea Mării Negre”, a mai precizat ministrul Tîlvăr.
Semnarea acestei scrisori de intenție vine după ce în luna iulie, la summitul NATO de la Washington, a fost decisă crearea axei Salonic-Alexandroupoli-Varna-Constanța prin faptul că România, Grecia și Bulgaria au semnat înființarea unui coridor de mobilitate militară NATO în sud-estul Europei.
În contextul summitului NATO de la Vilnius din 2023, s-a convenit asupra necesității de a consolida postura de descurajare și apărare a Alianței prin adoptarea de noi planuri de apărare și accelerarea adaptării militare. Această adaptare include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Kaja Kallas exclude ca UE să aibă “puteri militare separate de NATO”, dar cere capacități de apărare pentru a descuraja un atac al Rusiei: “Nu avem nevoie ca mingea să cadă între scaune”
UE trebuie să își intensifice producția industrială în domeniul apărării, iar acest lucru necesită „o adevărată piață unică pentru apărare”, avertizează Ursula von der Leyen
Klaus Iohannis, de Ziua Statului Major al Apărării: Armata României reprezintă o parte integrantă importantă a arhitecturii de securitate europene și euroatlantice
Josep Borrell avertizează că „Europa trebuie să-și asigure securitatea și apărarea în mod mai autonom”: „Nu ne putem gândi că umbrela protectoare a SUA va fi mereu deschisă”
Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber
NATO
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Published
3 hours agoon
November 13, 2024Preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au îndemnat marţi, la Paris, la menţinerea sprijinului militar ferm pentru Ucraina, în condiţiile în care revenirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA face să planeze îndoiala asupra continuării ajutorului american pentru Kiev, informează AFP, potrivit Agerpres.
“Sprijinul pentru această ţară agresată de Rusia rămâne o prioritate absolută”, a afirmat în faţa presei şeful statului francez înainte de un dineu de lucru cu Rutte. “Desfăşurarea recentă a unor trupe nord-coreene pe linia frontului este o escaladare gravă. Şi noi vom continua să pledăm ca NATO şi aliaţii săi să îşi aducă sprijinul pentru armata ucraineană cât timp va fi nevoie”, a adăugat Macron.
Potrivit preşedintelui francez, “aceasta este singura cale spre negocieri”. “Şi vreau să fiu clar, când va veni momentul, nimic nu trebuie să se decidă asupra Ucrainei fără ucraineni, nici asupra Europei fără europeni”, a subliniat Macron.
Pour la sécurité de nos citoyens, il nous faut une Ukraine forte, une Europe forte et une Alliance forte. C’est notre agenda collectif. pic.twitter.com/0X0Inhkc8B
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 12, 2024
Donald Trump, care se va reveni la Casa Albă pe 20 ianuarie, a amintit săptămâna trecută că el nu este acolo pentru a face război, ci a face pace. El a promis în timpul campaniei electorale că va pune capăt în 24 de ore războiului în Ucraina, însă fără a preciza cum.
Alături de Emmanuel Macron, noul secretar general al NATO i-a îndemnat marţi pe occidentali “să facă mai mult decât doar să-i permită Ucrainei să lupte”.
“Trebuie să menţinem forţa alianţei noastre transatlantice. Provocarea imediată cu care ne confruntăm este sprijinul pentru Ucraina”, care “se pregăteşte pentru iarna sa cea mai dură” de la declanşarea invaziei ruse în februarie 2022, a adăugat Rutte, care a preluat conducerea Alianței de la Jens Stoltenberg la 1 octombrie. De atunci, Rutte a efectuat mai multe vizite în țări aliate. După prima sa vizită externă la Kiev, Rutte s-a deplasat în Regatul Unit, Estonia, Germania, Italia, iar miercuri și joi se va deplasa în Polonia și Letonia.
Russia continues its onslaught against Ukraine, all the while drawing ever closer to its allies, China, and Iran, and North Korea.
So, we must stand together – Europe, North America and our global partners – to keep our people safe and prosperous. pic.twitter.com/52xoy40jwo
— Mark Rutte (@SecGenNATO) November 12, 2024
Preşedintele francez a reiterat importanţa construirii unui “pilon european al securităţii noastre transatlantice”. “Acest lucru este aşteptat pe bună dreptate şi de administraţia americană de la europeni în cadrul alianţei”, a estimat Macron.
“Avem nevoie de o cooperare transatlantică de apărare mai robustă şi de mai multe investiţii în apărare”, a întărit secretarul general al NATO. “Cu cât mai mult vom cheltui pentru apărare, cu atât mai mult vom reduce riscul unui viitor conflict”, a subliniat Mark Rutte.
NATO
Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber
Published
4 days agoon
November 9, 2024Realitatea temerilor Europei cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă depinde mai mult de europeni decât de fostul și viitorul președinte american, este de părere fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre liderii care a jucat un rol crucial în menținerea unității transatlantice în timpul primei administrații Trump.
“Poporul american a vorbit. Peste Atlantic, mulți sunt îngrijorați de angajamentul SUA față de securitatea europeană. Nu ar trebui să disperăm. Întoarcerea președintelui Trump ne provoacă să dovedim că suntem parteneri adevărați, nu călăreți liberi“, scrie Stoltenberg, într-un articol de opinie pentru Financial Times.
Fără constrângerile limbajului diplomatic cu care a acționat ca un depanator al relațiilor dintre Europa și SUA în turbulentul prim mandat Trump, Jens Stoltenberg argumentează că dacă liderii europeni își respectă partea lor din înțelegerea transatlantică și administrația americană va face la fel. Mai mulți lideri europeni au reacționat la revenirea lui Trump la Casa Albă, pozițiile cu cel mai puternic contur fiind ale președintelui francez Emmanuel Macron și premierului polonez Donald Tusk. Liderul de la Elysee li s-a adresat omologilor europeni cu care s-a reunit la Budapesta că Europa nu își poate încredința securitatea în mâinile SUA pentru eternitate, iar Tusk afirmase înainte de alegerile europene că indiferent de cine va câștiga “epoca externalizării geopolitice s-a încheiat”.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Stoltenberg va deveni noul președinte al Conferinței de Securitate de la München în februarie 2025.
La trei zile distanță după ce l-a felicitat pe Trump, norvegianul abordează preocupările europene cu privire la o eventuală a doua administrație Trump și implicațiile pentru NATO și securitatea transatlantică.
El recunoaște scepticismul trecut al lui Trump față de NATO, menționând că Trump a considerat Alianța ca fiind dezechilibrată, având în vedere dependența excesivă a Europei de SUA și angajamentele slabe în materie de apărare. În ciuda acestui fapt, Stoltenberg susține că mandatul lui Trump a consolidat în cele din urmă NATO, împingând Europa să construiască reziliență și independență energetică, în special având în vedere provocările reprezentate de agresiunea Rusiei.
“În momentul în care Trump a preluat funcția în 2017, mulți politicieni europeni erau, de asemenea, neliniștiți cu privire la ceea ce ar însemna alegerea sa pentru viitorul parteneriatului transatlantic. (…) Deși în cele din urmă a acceptat avantajele incontestabile ale faptului de a avea aliați, el avea dreptate: Europa își lăsase într-adevăr forțele să se atrofieze, iar mai multe națiuni deveniseră periculos de dependente de gazul rusesc. (…) Când Trump a părăsit funcția, NATO devenise mai puternică – și este și mai puternică astăzi. După cum a demonstrat răspunsul nostru colectiv la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, NATO de astăzi nu este nici învechită, nici fără creier. Asta este bine, dar nu este suficient de bine”, a rememorat Stoltenberg.
El subliniază că Europa trebuie să continue să majoreze cheltuielile de apărare dincolo de obiectivul de 2% din PIB, mai ales că amenințările la adresa securității s-au înrăutățit de la angajamentul NATO din 2014. Cu un angajament european suficient, Stoltenberg crede că orice nouă administrație americană își va respecta obligațiile față de NATO.
“În 2014, aliații NATO au convenit să vizeze un obiectiv de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Acest obiectiv a fost atins de majoritatea. Însă obiectivul din 2014 este pur și simplu insuficient în mediul de securitate din 2024 – este un prag, nu un plafon. Liderii europeni știu că trebuie să facă mai mult. Revenirea lui Trump la Casa Albă nu face decât să întărească acest mesaj. Dacă Europa își respectă partea sa de înțelegere, sunt încrezător că noua administrație americană își va respecta partea sa de înțelegere“, a mai spus el.
Referindu-se la Ucraina, Stoltenberg sugerează că, în timp ce Trump ar putea fi critic față de nivelurile actuale de sprijin, el înțelege, de asemenea, că puterea și forța sunt esențiale pentru descurajarea lui Putin. El sugerează că “scepticismul lui Trump cu privire la strategia noastră actuală de sprijinire a Ucrainei poate conține, de asemenea, un sâmbure de adevăr”.
“SUA și Europa au oferit Ucrainei un sprijin militar semnificativ, dar, în cele din urmă, insuficient – suficient pentru a supraviețui, dar nu suficient pentru a pune capăt războiului în condiții favorabile. (…) Acesta este paradoxul de bază: cu cât livrăm mai multe arme, cu atât este mai probabil să putem ajunge la pace“, a continuat el, amintind că Trump a susținut deja o politică de forță în primul său mandat și fiind primul care a decis să livreze arme letale Ucrainei.
Actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i s-au adresat lui Trump în mesajele și discuțiile de felicitare cu trimitere la principiul “pace prin forță”, apelând la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.
“Dacă Trump dorește să pună capăt acestui război, așa cum a promis, el trebuie să-i demonstreze lui Putin că agresiunea continuă este lipsită de sens. Putin recunoaște slăbiciunea, dar respectă forță. Aliații europeni ar trebui să fie pregătiți să sprijine o astfel de strategie, colaborând cu Trump pentru a ajunge la o soluție negociată care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să nu recompenseze agresiunea“, a indicat fostul înalt oficial aliat, Jens Stoltenberg.
În plus, Stoltenberg sugerează că Europa ar trebui, de asemenea, să ofere SUA un sprijin sporit în regiunea Indo-Pacific, în conformitate cu accentul pus anterior de Trump pe această regiune. El subliniază că, într-un context global marcat de alianțe autoritare în creștere, NATO și cooperarea americano-europeană reprezintă puncte forte unice.
“Deși Trump ar trebui să înțeleagă că angajamentul continuu al SUA față de Europa pentru a preveni un alt război costisitor este în interesul Americii, Europa poate face mai mult pentru a sprijini SUA în alte domenii. În conformitate cu președinții anteriori, Trump a susținut că SUA ar trebui să se concentreze asupra provocărilor din regiunea Indo-Pacific. Aliații europeni și-ar putea dovedi valoarea ajutându-l să facă acest lucru, de exemplu, oferindu-se să compenseze capacitățile specifice de care SUA ar putea avea nevoie acolo. Într-o lume în care puterile autoritare sunt mai aliniate și din ce în ce mai capabile, alianțele nu sunt o datorie, ci sunt cel mai mare multiplicator de forță al Washingtonului. Axa emergentă a autocraților poate avea parteneriate de conveniență, dar SUA are o rețea puternică de alianțe puternic instituționalizate, susținute de prieteni din întreaga lume”, a mai punctat fostul secretar general al NATO.
Stoltenberg încheie prin a îndemna Europa să privească revenirea lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida rolul de partener de încredere, asigurând puterea continuă a NATO într-o ordine mondială competitivă. “Departe de a fi o povară, relația transatlantică este un avantaj strategic esențial în această eră a competiției dintre marile puteri”, a conchis el.
NATO
”Ne aflăm oare în pragul a ceva mult mai întunecat decât devastarea care s-a abătut deja asupra oamenilor din Ucraina?”, se întreabă Mark Rutte într-o referire la prezența trupelor nord-coreene în Rusia
Published
7 days agoon
November 6, 2024By
Teodora IonPrezența ”istorică” a trupelor nord-coreene pe teritoriul european ”demonstrează că securitatea noastră nu este regională, ci globală”, a subliniat secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un articol de opinie publicat pe Politico Europe în care critică ”legăturile militare și economice tot mai strânse dintre o Rusie nesăbuită și o Coree de Nord impulsionată”, relații care ”nu amenință doar securitatea euro-atlantică și indo-pacifică, ci sunt profund periculoase pentru securitatea globală”.
”Săptămâna trecută, o delegație a șefilor serviciilor de informații și ai apărării din Coreea de Sud i- au informat pe cei 32 de aliați NATO și pe partenerii noștri din Indo-Pacific cu privire la desfășurarea a mii de trupe nord-coreene în regiunea Kursk din Rusia, cu intenția de a participa la războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Cu siguranță, prezența trupelor nord-coreene pe teritoriul european este istorică – și din toate motivele greșite. Aceasta este prima dată într-un secol când Rusia invită trupe străine în țară. Iar acest lucru ar trebui să ne dea tuturor de gândit. Ne aflăm oare în pragul a ceva mult mai întunecat decât devastarea care s-a abătut deja asupra oamenilor din Ucraina?”, se întreabă Rutte.
El a remarcat disperarea în creștere a lui Putin care l-a împins spre o dependență din ce în ce mai mare față de ”prietenii săi autoritari din Asia, China, Iran și Coreea de Nord,” pentru că, pe toate fronturile, ”nu reușește să își atingă obiectivele strategice prin acest război de agresiune ilegal și prost judecat”.
”În timp ce noi căutăm un sfârșit just și durabil al conflictului, el nu face decât să îl prelungească și să îl extindă. Acest lucru are un cost incredibil. Se estimează că Rusia suferă 1 200 de pierderi pe zi – mai mult de 600 000 din februarie 2022. Și, incapabil să facă față costurilor politice ale recrutării în masă, Putin a ales acum să recruteze soldați și din Coreea de Nord. Această extindere periculoasă a conflictului intensifică războiul și demonstrează că securitatea noastră nu este regională, ci globală. Putin cu siguranță nu primește acest sprijin pe gratis. În schimb, președintele rus sprijină regimul lipsit de bani al lui Kim Jong Un, furnizând Phenianului tehnologie militară pe care dictatorul său o va folosi pentru a-și amenința vecinii, sporind astfel instabilitatea Peninsulei Coreene. În plus, nord-coreenii, care nu au mai purtat un război de peste 70 de ani, vor dobândi acum o experiență valoroasă pe câmpul de luptă și o perspectivă asupra conflictelor moderne. Săptămâna trecută, țara a efectuat cel mai lung test cu rachete balistice intercontinentale – primul din ultimul an – încălcând încă o dată rezoluțiile multiple ale Consiliului de Securitate al ONU”, a arătat Rutte.
Această dinamică îl determină pe secretarul general al NATO să puncteze că legăturile militare și economice dintre Rusia și Coreea de Nord ”nu amenință doar securitatea euro-atlantică și indo-pacifică, ci sunt profund periculoase pentru securitatea globală”.
El aduce în atenție nevoia de a respecta o serie de directive pentru a garanta pacea și securitatea globale și pentru a ajuta Ucraina să se apere în fața forțelor ruse invadatoare.
”De la începutul invaziei în toată regula a Rusiei, aliații NATO au furnizat Ucrainei peste 99 % din întregul sprijin militar. Și suntem pe cale să respectăm promisiunea financiară de 40 de miliarde de euro sub formă de ajutor militar pentru Ucraina în acest an. Ceea ce ne trebuie acum este angajamentul politic de a menține cursul pe termen lung. Până în prezent, sprijinul nostru a menținut Ucraina în luptă. Dar trebuie să facem mult mai mult pentru a schimba traiectoria conflictului. Trebuie să creștem costurile pentru Putin și prietenii săi autoritari. De asemenea, trebuie să investim mai mult în relația noastră cu partenerii noștri din Indo-Pacific. Aceasta înseamnă mai multe consultări, mai mult schimb de informații – așa cum am făcut săptămâna trecută – și mai multă cooperare practică și politică, inclusiv în ceea ce privește producția de apărare”, conchide oficialul NATO.
Armata Ucrainei s-a ciocnit cu trupele nord-coreene pentru prima dată de când Phenianul și-a trimis forțele pentru a ajuta Rusia, a confirmat marți ministrul ucrainean al apărării, informează Politico Europe.
Rustem Umerov a declarat că au existat „ciocniri la scară mică” între forțele Kievului și soldații nord-coreeni, într-un interviu acordat presei sud-coreene. El nu a furnizat detalii suplimentare.
Peste 10 000 de soldați nord-coreeni se află acum în regiunea Kursk pentru a sprijini invazia Moscovei în Ucraina, a declarat luni Pentagonul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă aliaților Kievului să ridice interdicția privind loviturile cu rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, astfel încât Ucraina să poată lovi trupele nord-coreene.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Vicepreședinta executivă desemnată pentru suveranitate tehnologică și securitate susține ideea construirii unei adevărate uniuni a apărării și subliniază importanța investițiilor comune
Vicepreședintele CE desemnat pentru o tranziție curată și echitabilă propune un plan european de adaptare la schimbările climatice
Vicepreședintele executiv desemnat pentru prosperitate se angajează să consolideze piața unică a UE și să înființeze un fond european pentru competitivitate
Ministrul Energiei, prezent la Conferința ONU privind schimbările climatice: Am venit cu multe atuuri pentru a discuta proiectele strategice care pot să îmbunătățească securitatea regiunii și să scadă prețurile la energie
Subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională efectuează o vizită de lucru în România
Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina
Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA
Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale
Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere
ICI București și Agenția Națională de Presă lansează proiectul “Aplicație AI – Știrile Agerpres”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European
Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști
Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA7 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA1 week ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne