NATO
România, Turcia și Bulgaria, aliații NATO la Marea Neagră, au semnat înființarea unui coridor de mobilitate militară pentru a spori capacitatea de apărare
Published
2 months agoon
Miniștrii apărării din Bulgaria, România și Turcia au semnat joi, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO la Bruxelles, o scrisoare de intenție pentru crearea unui coridor de mobilitate militară, a anunțat ministrul Angel Tîlvăr.
“Astăzi, am semnat o scrisoare de intenție cu Bulgaria și Turcia pentru a crea un coridor de mobilitate militară, sporind capacitățile de apărare și de reacție rapidă ale regiunii noastre. Împreună, vom consolida eforturile NATO de a asigura securitatea în Marea Neagră”, a scris Tîlvăr, pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter).
Today, I signed a Letter of Intent with Bulgaria🇧🇬 and Türkiye🇹🇷 to create a military mobility corridor, boosting our region’s defense and rapid response capabilities. Together, we strengthen @NATO’s efforts to ensure security in the Black Sea. #StrongerTogether pic.twitter.com/4kwxXMMERg
— Angel Tîlvăr (@AngelTilvar) October 17, 2024
Scrisoarea de Intenție semnată astăzi urmărește să stabilească o rețea coordonată de rute principale de aprovizionare între cele trei țări, care să asigure transportul rapid și sigur al trupelor, echipamentelor și materialelor militare.
“Mobilitatea militară este crucială pentru a asigura atât desfășurarea fără întreruperi a misiunilor noastre, cât și menținerea stabilității și securității în regiune. Cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia demonstrează angajamentul nostru de a susține apărarea colectivă și de a contribui la securitatea globală,” a declarat ministrul Angel Tîlvăr.
NATO își consolidează capacitatea de descurajare și de răspuns rapid pentru a face față eficient oricăror amenințări de securitate. Prin îmbunătățirea infrastructurii logistice, armonizarea cadrului legislativ, optimizarea coridoarelor de mobilitate și asigurarea unui lanț de aprovizionare rezilient, este consolidată abilitatea de a disloca și susține forțele desfășurate în teren. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a menține securitatea teritoriului aliat, precum și pentru a reacționa prompt și coordonat la provocările emergente din regiune. Mobilitatea militară constituie un facilitator important al interconectivității rețelelor regionale de infrastructură de transport.
“Mobilitatea militară este un proiect fanion al cooperării NATO-UE și un element esențial pentru o postură de descurajare și apărare credibilă în Regiunea Mării Negre”, a mai precizat ministrul Tîlvăr.
Semnarea acestei scrisori de intenție vine după ce în luna iulie, la summitul NATO de la Washington, a fost decisă crearea axei Salonic-Alexandroupoli-Varna-Constanța prin faptul că România, Grecia și Bulgaria au semnat înființarea unui coridor de mobilitate militară NATO în sud-estul Europei.
În contextul summitului NATO de la Vilnius din 2023, s-a convenit asupra necesității de a consolida postura de descurajare și apărare a Alianței prin adoptarea de noi planuri de apărare și accelerarea adaptării militare. Această adaptare include capacitatea de a suplimenta forțele și echipamentele și de a asigura suportul logistic, prin facilitarea tranzitului transfrontalier de forțe și capabilități, chiar și pe timp de pace.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
România, în fața unui duel prezidențial echivalent cu un referendum pentru calea europeană și euro-atlantică a țării sau un salt în necunoscut
Rutte i-a transmis lui Zelenski că aliații NATO au făcut o „prioritate” din livrarea mai multor sisteme de apărare antiaeriană și de muniții Ucrainei
Rusia este „cea mai mare amenințare pentru securitate”, avertizează ministrul german al apărării
Luminița Odobescu subliniază importanța cooperării strânse NATO-UE în combaterea amenințărilor hibride în spațiul euro-atlantic și în vecinatatea estică
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității
NATO
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Published
9 hours agoon
December 7, 2024Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
“Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.
Romanians alone have the right to decide whom they elect.
I appreciate that #Romania has stood firm against foreign malign interference & gave the voice back to the people.
Russia’s attempts to meddle with democracies wont succeed.
🇪🇪support to our ally #Romania 🇷🇴is steadfast.— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 7, 2024
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
NATO
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
Published
11 hours agoon
December 7, 2024Interferența hibridă a Rusiei vizează să submineze realizările democratice, economice și de securitate ale României obținute după 1989, avertizează Daniel Fried, fost ambasador al Statelor Unite în Polonia și expert al Atlantic Council, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, în care explică faptul că decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale, deși “controversată” atât pentru România, cât și pentru aliații săi, a fost luată în contextul acuzațiilor “credibile” de interferență străină.
“Decizia Curții Constituționale a României de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale este deja văzută ca una controversată, atât în România, cât și printre prietenii și aliații săi. Acuzațiile de interferență străină sunt credibile, având în vedere ceea ce știm despre practicile Rusiei”, a declarat Fried, subliniind că situația pune o povară majoră pe umerii guvernului și autorităților electorale din România.
“Va fi esențial ca alegerile reluate să fie organizate într-un mod transparent, corect și credibil, cu implicarea observatorilor internaționali încă de la început”, a adăugat el.
Fried a subliniat, de asemenea, că, în acest moment, “alegerile parlamentare nu au fost puse sub semnul întrebării”, oferind un semnal de stabilitate pentru procesul democratic al României.
Avertisment privind efectele interferenței hibride a Rusiei
Referindu-se la riscul unei eventuale îndepărtări a României de NATO și UE, acesta a precizat: “România a muncit din greu pentru a intra în NATO și UE și beneficiază de securitatea oferită de NATO, precum și de sprijinul financiar semnificativ al Uniunii Europene.”
Fried, care a contribuit la elaborarea politicii de extindere a NATO la țările din Europa Centrală și, în paralel, la relațiile NATO-Rusia, a subliniat că securitatea nu este o noțiune abstractă pentru România, mai ales în contextul agresiunii rusești.
“România a fost izolată în anii 1930, o situație pentru care și țara mea, Statele Unite, poartă o parte din vină din cauza retragerii din securitatea europeană în perioada interbelică. A plătit un preț teribil. Însă America a învățat din acea greșeală. Susținerea pentru aderarea României la NATO a fost un efort bipartizan, iar sprijinul pentru NATO rămâne solid, indiferent de politica internă americană”, a afirmat expertul Atlantic Council.
Fried a mai arătat că România are un rol crucial în securitatea europeană: “Poate contribui în continuare la răspunsul NATO și al UE la agresiunea continuă a Rusiei.”
Fostul ambasador a avertizat cu privire la efectele interferenței hibride rusești asupra flancului estic al NATO și asupra democrației românești. “Rusia încearcă să distrugă Ucraina, să slăbească solidaritatea NATO și să creeze condițiile pentru refacerea influenței sale imperiale până la vechile linii trasate la Yalta. Interferența sa hibridă vizează să submineze realizările democratice, economice și de securitate ale României obținute după 1989”, a spus el.
Ambasadorul Fried a devenit unul dintre cei mai importanți experți ai guvernului SUA în Europa Centrală și de Est și în Rusia. În timp ce era student, a locuit la Moscova, s-a specializat în studii sovietice și istorie la Universitatea Cornell (licență magna cum laude 1975) și a obținut un masterat la Institutul rus și Școala de afaceri internaționale din Columbia în 1977. În același an s-a alăturat serviciului diplomatic american.
Riscurile de securitate și economice ale unui viraj al politicii externe și de securitate a României
Referindu-se la un posibil viraj al politicii externe și de securitate a României, Fried a transmis un mesaj clar: “România are dreptul suveran de a-și determina propriile alianțe, dar slăbirea cooperării de securitate cu NATO și SUA ar servi intereselor Rusiei. Este greu de văzut cum ar putea slăbirea securității României să servească interesele sale naționale.”
El a avertizat, de asemenea, asupra impactului economic al unui astfel de scenariu. “Limitarea investițiilor externe ar afecta economia României, alungând investitorii care aduc capital și locuri de muncă”, a spus acesta, în contextul în care după declasificarea documentelor CSAT Statele Unite au avertizat că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.
Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.
Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Polonia și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.
INTERNAȚIONAL
Polonia, Lituania și Franța, solidare cu România după interferența străină în alegeri: “Democrația a prevalat” prin “soluția în conformitate cu Constituția”
Published
21 hours agoon
December 7, 2024Polonia, Lituania și Franța sunt primele trei state membre UE și NATO care au reacționat în solidaritate cu România după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a salutat faptul că “a fost găsită o soluție în conformitate cu Constituția României și că democrația a prevalat”.
“Alegerile libere și corecte, fără interferențe străine, sunt un drept inalienabil al tuturor cetățenilor din țările democratice. Polonia va continua să colaboreze cu România ca stat membru de încredere al UE și aliat NATO pentru a proteja securitatea ambelor țări și a cetățenilor noștri“, a scris Sikorski, pe contul său de X.
We welcome the fact that a solution in line with the Romanian Constitution was found and democracy prevailed (1/3).
— Radek Sikorski (@radeksikorski) December 6, 2024
Un mesaj de solidaritate a venit și din partea Ministerului de Externe al Lituaniei.
“Curtea Constituțională a României relevă dovezi alarmante de interferență străină în alegeri. Aceste constatări necesită concluzii serioase. Suntem solidari cu aliatul nostru, România”, a transmis MAE de la Vilnius.
The Constitutional Court of #Romania reveals alarming evidence of foreign interference in elections. These findings demand serious conclusions. We stand in solidarity with our ally, Romania.
— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) December 6, 2024
Ministerul Afacerilor Externe și pentru Europa al Franței a reacționat prin intermediul purtătorului de cuvânt.
“Franța urmărește cu mare atenție desfășurarea procesului electoral din România, un partener strategic important în cadrul UE și NATO, și o națiune prietenă. În acest context, exprimăm îngrijorarea noastră profundă în urma publicării de către Administrația Prezidențială a unor documente declasificate care menționează – arată ingerințe din partea Rusiei, în special prin rețeaua TikTok, care au vizat alterarea integrității procesului electoral aflat în desfășurare”, a transmis MAE de la Paris.
De asemenea, Franța a salutat măsurile anunțate de Comisia Europeană în cadrul regulamentului privind serviciile digitale.
“Franţa face apel la mobilizarea tuturor instrumentelor necesare pentru a consolida transparența platformei TikTok și pentru a preveni riscurile sistemice ce vizează procesul electoral atât din România, cât și din toate statele membre UE. Autoritățile franceze competente rămân la dispoziția instituțiilor europene și a autorităților române – sunt alături de instituțiile europene și a autorităților române pentru a contribui la analiza și gestiunea situației pe rețelele sociale implicate”, a mai precizat sursa citată.
The Constitutional Court of #Romania reveals alarming evidence of foreign interference in elections. These findings demand serious conclusions. We stand in solidarity with our ally, Romania.
— Lithuania MFA | #StandWithUkraine (@LithuaniaMFA) December 6, 2024
Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.
Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.
Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.
Statele Unite au transmis miercuri prima reacție de la nivelul Departamentului de Stat cu privire la alegerile din România, declarându-se “îngrijorate” de raportul CSAT “privind implicarea Rusiei în activități cibernetice maligne menite să influențeze integritatea procesului electoral din România” și precizând că aceste informații trebuie “investigate pe deplin pentru a asigura integritatea procesului electoral din România”. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Mathew Miller, a avertizat, într-o declarație de presă, că “orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“.
Ulterior, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ridicat în plenul reuniunii miniștrilor de externe din OSCE problema ingerințelor Rusiei și a eforturilor Moscovei de a influența recentele alegeri prezidențiale din România.
“Autoritățile române devoalează un efort rusesc – de amploare și bine finanțat – de a influența recentele alegeri prezidențiale“, a declarat Blinken, conform intervenției sale difuzate de Departamentul de Stat.
Și Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa din SUA, cunoscută sub numele generic de “Comisia Helsinki”, a condamnat amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale din România.
Nu în cele din urmă, șase foști ambasadori ai Statelor Unite în România au realizat joi un demers fără precedent de susținere a democrației românești în contextul alegerilor prezidențiale, transmițând o scrisoare comună că “actuala cursă electorală din România reprezintă o cauză de îngrijorare majoră” și manifestându-și încrederea că “poporul român va vedea aceste atacuri din partea unor state autoritare ca lovituri de stat nereușite”.
De la Berlin, Ministerul de Externe german percepe tentativele Rusiei de a influența alegerile din România ca un mod prin care Vladimir Putin “vrea să ne dezbine și să submineze UE și NATO”.
Președintele francez Emmanuel Macron a avut o discuție candidata pro-europeană din partea USR, Elena Lasconi, context în care a amintit implicarea Franței în securitatea României, avertizând că acesta “nu este un cec în alb”, ci o susținere pentru o țară “clar angajată în Uniunea Europeană și NATO”.
“Miza este, evident, viitorul României, care este foarte importantă și strategică pentru întreaga Europă. Țara dumneavoastră este una decisivă. Sunteți pe frontul de est al NATO, sunteți un membru important al Uniunii Europene și în ultimii șapte ani am evaluat și simțit constant importanța României. Această cale clară este în interesul României, a poporului român și a întregii Europe. Am decis din prima zi a agresiunii Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, să trimit trupe în România. Am fost primii care am trimis trupe în țara dumneavoastră pentru a proteja acest front. Mă voi exprima foarte clar: Acesta nu este un cec în alb pe care i l-am oferit României. Am oferit susținerea noastră unei țări clar angajate în Uniunea Europeană și NATO. Este important să spunem că dacă cineva care este ambiguu față de Rusia sau pro-rus în exclusivitate va schimba radical politica de securitate a țării voastre“, a spus Macron.
Nu în ultimul rând, președinția G7, asigurată de Italia, s-a declarat “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Adrian Zuckerman, fost ambasador SUA: România a trecut “prin cel mai mare atac hibrid pornit de Rusia împotriva oricărei țări”. Bucureștiul trebuie să invoce articolul 4 al NATO
Ucraina: Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO, afirmă șeful diplomației de la Kiev
Ursula von der Leyen, după discuția cu Klaus Iohannis: Comisia va lucra pentru ca platformele online să respecte normele UE privind alegerile din Europa
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice
Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România
România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale
Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale
Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă
Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev
EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni
INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria
Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării
Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România
Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Trending
- U.E.1 week ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- POLITICĂ5 days ago
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
- INTERVIURI3 days ago
INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea
- POLITICĂ2 days ago
Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională, solicitând reluarea turului întâi al alegerilor prezidențiale în condiții de legalitate
- NATO3 days ago
SUA, reacție după raportul desecretizat al CSAT: Îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității