Connect with us

BUSINESS

Scenariu sumbru al ABE: Trei ani de recesiune şi şomaj de peste 9%, în România

Published

on

România ar putea înregistra trei ani de recesiune, cu o creştere a şomajului la peste 9% şi scăderi ale preţurilor locuinţelor chiar şi peste12% pe an, potrivit unui scenariu pesimist care vizează ţările din Uniunea Europeană (UE) întocmit de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pentru testele de stres din sectorul bancar.

bani coruptie euroScenariul advers care va fi utilizat de ABE reflectă riscurile considerate în prezent ca reprezentând cele mai pertinente ameninţări la adresa stabilităţii sectorului bancar. Acestea sunt creşterea costurilor împrumuturilor prin emisiuni de obligaţiuni amplificată de o schimbare semnificativă a evaluării riscului de către investitori (mai ales către pieţele emergente), deteriorarea în continuare a calităţii creditelor în ţările cu cerere redusă, stagnarea reformelor care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice, precum şi lipsa măsurilor de restructurare şi reabilitare a situaţiei financiare a băncilor, necesară pentru ca acestea să-şi menţină accesul la finanţare din piaţă la costuri rezonabile.
Parametrii testelor de stres includ în acest scenariu creşteri puternice ale randamentelor cerute de investitori la cumpărarea de obligaţiuni, dar şi scăderi puternice pe piaţa imobiliară şi pe burse, precum şi intrarea în recesiune a tuturor ţărilor din UE, inclusiv a Poloniei care a evitat această situaţie în criza financiară globală declanşată în 2008.
Testele de stres vor viza 124 de bănci de importanţă sistemică în Uniunea Europeană şi sunt efectuate în paralel cu o evaluare a calităţii activelor din sistemul bancar derulată de către Banca Centrală Europeană, potrivit Mediafax.
Scenariul pesimist ia în calcul pentru România o contracţie de 1,4% în acest an, însoţită de avansul şomajului la 7,7% şi scăderea puternică a preţurilor pe piaţa imobiliară. 
Scenariul de bază prevede o creştere economică de 2,3% în acest an şi o rată a şomajului de 7,2%.
Scenariul de bază al ABE, considerat probabil având în vedere situaţia actuală, foloseşte estimări publicate de Comisia Europeană pentru anii 2014 şi 2015, în timp ce pentru 2016, prognozele aparţin autorităţii bancare. Proiecţiile privind preţurile locuinţelor aparţin, de asemenea, ABE.
Contracţia economiei României s-ar putea amplifica la 1,8% în 2015, în scenariul pesimist, în timp ce şomajul ar urca la 8,6%, iar piaţa imobiliară ar continua scăderea accelerată. Preţurile la locuinţe ar urma să scadă cu 11,1%, iar cele de pe piaţa proprietăţilor comerciale generatoare de venituri cu 5,2%.
Contracţia PIB al UE s-ar dubla la 1,5%, în timp ce şomajul ar urca la 12,3%. Declinul pe piaţa imobiliară rezidenţială s-ar reduce la 6,2%, iar cel al segmentului comercial s-ar situa la 3,7%.
În lipsa deteriorării semnificative a situaţiei care să conducă la scenariul pesimist, autorităţile europene prevăd un avans al PIB de 2,5% pentru România anul următor, cu o rată a şomajului de 7,1% şi o creştere de 3% a preţurilor la locuinţe, respectiv de 1,1% pe piaţa comercială.
În 2016, ultimul an analizat în scenariul pesimist al ABE, contracţia economică a României s-ar plasa la 0,7%, în timp ce şomajul ar atinge un nivel ridicat, de 9,2%.
Scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară ar continua, însă mai lent faţă de anii anteriori. Astfel, segmentul rezidenţial ar fi în continuare cel mai puternic afectat, cu un declin de 7,2%, în timp ce pe comercial scăderea s-ar înjumătăţi la 2,7%.
Scenariul de bază prevede o creştere economică de 2,3% pentru România în 2016, precum şi o rată a şomajului de 7,2%, similară cu precedenţii doi ani. Preţurile la locuinţe ar urma să urce cu 5% în 2016, iar cele la proprietăţi comerciale cu 3%.
Cumulat pe ansamblul perioadei 2014-2016, impactul negativ în scenariul pesimist, reprezentând deviaţia faţă de prognoza de bază, se situează la 10,3 puncte procentuale în privinţa PIB al României, faţă de 7 puncte procentuale pentru UE.
Pe piaţa imobiliară rezidenţială, deviaţia în România s-ar situa la 33,7%, cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce media europeană ar fi de 21,2%. Pe segmentul comercial, impactul pe piaţa din România ar fi de 18,3%, la o medie europeană de 14,7%.
Impactul negativ pe bursa românească s-ar situa la 14,6% în acest an şi la 13% anul următor, respectiv 15,5% în 2016. Deviaţia medie în scenariul negativ faţă de scenariul de bază ar atinge 18,6% pe burse la nivelul UE în acest an, urmată de 16,6% în 2015 şi 19,2% în 2016.

ABE este o autoritate independentă a UE care are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient şi consecvent de reglementare şi supraveghere prudenţială în întregul sector bancar din UE. Obiectivele sale generale sunt menţinerea stabilităţii financiare în UE şi asigurarea integrităţii, eficienţei şi bunei funcţionări a sectorului bancar. Autoritatea este independentă, însă răspunde în faţa Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene.

.

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading

IT&C

Analiză Bitdefender. Principalele ameninţări cibernetice în 2019: Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare

Published

on

Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

 

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending