Connect with us

INTERNAȚIONAL

Schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov 2018 și marinarii ucraineni reținuți de ruși anul trecut în Strâmtoarea Kerchi, pe listă

Published

on

©OSCE media freedom/ Twitter

Rusia și Ucraina au efectuat sâmbătă un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci, anunță Adevărul.ro.

Sâmbătă dimineaţă, televiziunea rusă de stat a difuzat imagini cu două autocare părăsind închisoarea Lefortovo din Moscova în cadrul pregătirii unui schimb de prizonieri. Informaţia cu privire la schimbul de prizonieri a fost confirmată de un oficial ucrainean.

Potrivit AFP, 70 de persoane – câte 35 de fiecare parte – au fost implicate în acest schimb istoric, în contextul în care între cele două state există o relație glacială ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și izbucnirii conflictului separatist din estul Ucrainei, întreținut cu sprijinul direct al Moscovei.

Mai mulţi prizonieri importanţi au făcut parte din acest schimb, printre care și cineastul şi militantul politic Oleg Senţov, precum şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi la sfârşitul lui noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.

Potrivit EFE, printre deţinuţii ruşi s-a aflat şi jurnalistul ucraineano-rus Kiril Vîşinski, directorul filialei ucrainene a agenţiei de presă Ria Novosti, arestat în 2018, judecat pentru ”înaltă trădare” la Kiev şi care a fost eliberat condiţionat recent, în schimbul eliberării lui Sențov.

Prizonierii ucraineni au fost întâmpinați pe aeroportul principal din Kiev de zeci de rude şi de preşedintele Volodimir Zelenski, potrivit AFP, informează Agerpres. Potrivit Reuters, rudele prizonierilor ucraineni au izbucnit în urale la vederea avionului.

În afară de Zelenski, pe aeroport se mai aflau ministrul de interne Arsen Avakov şi şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Ivan Bakanov.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că un schimb de prizonieri între țara sa și Ucraina va avea loc curând, după ce o instanță de la Kiev a decis eliberarea unui bărbat suspectat că ar fi fost implicat în prăbușirea avionului Malaysia Airlines în Ucraina, în 2014.

”Vom încheia discuțiile cu privire la acest schimb și cred că va fi unul de amploare, dar va fi și un pas înainte în vederea normalizării relațiilor”, a spus liderul de la Kremlin, potrivit Digi24. 

Cu doar câteva minute înaintea declaraţiilor lui Putin, Curtea de Apel din Kiev a ordonat eliberarea lui Volodimir Ţemah, un fost şef militar al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Ţemah, în vârstă de 58 de ani, este considerat drept un ”suspect cheie” în cazul prăbuşirii zborului MH17, doborât cu o rachetă rusă în vara lui 2014 deasupra teritoriului ucrainean, tragie soldată cu 298 de victime.

Schimbul de prizonieri ar putea reprezenta un pas semnificativ spre detensionarea relațiilor dintre Rusia şi Ucraina și creșterea șanselor de soluționare a conflictului din estul Ucrainei, unde lupta dintre trupele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia a dus la moartea a peste 13.000 de oameni din 2014.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit va distribui în sistemul public de sănătate aproximativ 6 milioane de teste rapide care pot diferenția între noul coronavirus și virusul gripal

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit va dota spitalele și faciliățile de îngrijire cu teste de 90 de minute care pot detecta noul coronavirus și virusul gripal  începând de săptămâna viitoare, a anunțat ministrul sănătății Matt Hancock, potrivit BBC

Potrivit guvernului britanic, testul cu tampon nazo-faringian  „la fața locului” și testele ADN vor ajuta la distincția dintre Covid-19 și alte boli sezoniere, un lucru „extrem de benefic” peste iarnă.

„Faptul că aceste teste pot detecta şi gripa, şi COVID-19 va fi extrem de util pe măsură ce se apropie iarna, astfel că pacienţii vor putea urma recomandările corecte pentru protecţia proprie şi a altora”, a explicat oficialul, citat de Agerpres

În prezent, o treime din teste durează mai mult de 24 de ore pentru procesare.

Anunțul vine în condițiile în care guvernul a amânat atingerea unui prag stabilit pentru luna iulie privind testarea în mod regulat a întregului personal din facilitățile de îngrijire și rezidenții acestora – o mișcare cheie pentru identificarea persoanelor asimptomatice.

Cu toate acesta, este puțin probabil ca obiectivul să fie atind până în septembrie, deoarece numărul truselod de testare a devenit mai limitat.

Guvernul a declarat că aproape jumătate de milion din noile teste rapide cu tampon nazo-faringian, numite LamPORE, vor fi disponibile începând de săptămâna viitoare în facilitățile de îngrijire pentru adulți și laboratoare, alte 5,8 milioane urmând a fi distribuite în lunile următoare.

În plus, mii de aparate de testare a ADN-ului, care au fost deja folosite în opt spitale londoneze și care pot analiza tampoanele nazale, vor fi distribuite în spitalele publice din septembrie.

Deși în prezent nu există date disponibile publicului cu privire la acuratețea noilor teste, Sir John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford, care a sfătuit guvernul în legătură cu testarea în timpul pandemiei, a asigurat că au aceeași „sensibilitate” ca testele actuale prelucrate în laborator.

Sistemul de sănătate britanic a fost intens solicitat în timpul vârfurilor epidemiei de coronavirus în urma căreia au murit 46.000 de oameni – al patrulea bilanţ ca gravitate din lume conform datelor actualizate de Reuters duminică.

Continue Reading

SUA

NASA: Prima misiune comercială SpaceX cu echipaj uman către Stația Spațială Internațională, încheiată cu succes: Este doar începutul!

Published

on

© NASA Twitter screenshot

Capsula SpaceX Dragon care îi transporta pe astronauții Doug Hurley și Bob Behnken în prima prima misiune comercială cu echipaj uman către Stația Spațială Internațională  a amerizat cu succes duminică, 2 august, în Golful Mexic, chiar la sud de Pensacola, pe coasta Golfului Florida, informează Space.com, preluat de Agerpres.

Evenimentul de ieri marchează prima aterizare pe apă la bordul unui vehicul spațial cu echipaj din SUA de la ultima ieșire în spațiu a unui modul de comandă Apollo-Soyuz în urmă cu 45 de ani.

Capsula lui Hurley și Behnken a atins apa la aproximativ 14:48 EDT (ora 19:48 BST; 18:48 GMT), după care o navă de recuperare s-a deplasat pentru a ridica vehiculul spațial și a-i extrage pe cei doi astronauți.

Barcile private care s-au apropiat de capsulă au fost somate să se îndepărteze de aceasta pe fondul îngrijorării cu privire la substanțele chimice periculoase care emană din sistemul de propulsie al capsulei.

„Bine ați venit acasă, Bob și Doug! Felicitări echipelor NASA și SpaceX pentru munca incredibilă care a făcut posibil acest zbor de testare”, a declarat administratorul NASA Jim Bridenstine. „Este o mărturie a ceea ce putem realiza atunci când lucrăm împreună pentru a realiza ceva ce odată credeam că este imposibil. Partenerii sunt esențiali pentru modul în care mergem mai departe ca niciodată și pentru a face următorii pași în misiuni îndrăznețe pe Lună și Marte”, a mai spus acesta, potrivit unui comunicat NASA.

SpaceX, compania spaţială privată a miliardarului Elon Musk, îi lansase pe cei doi pe orbită, sâmbătă, 30 mai, din Florida, într-o misiune care a marcat primul zbor spaţial al unor astronauţi americani de pe pământ american în aproape 10 ani.

O rachetă Falcon 9, aparţinând companiei SpaceX, s-a ridicat pe 30 mai, la ora 19:22 GMT (ora 22:22, ora României), de la Centrul Spaţial Kennedy, transportându-i pe orbită pe Doug Hurley şi Bob Behnken în capsula Crew Dragon.

Behnken și Hurley au participat la o serie de experimente științifice, ieșiri în spațiu și evenimente cu implicare publică pe parcursul a 62 de zile la bordul stației spațiale. În total, duo-ul de astronauți a petrecut 64 de zile pe orbită, a finalizat 1.024 de orbite în jurul Pământului și a călătorit 27.147.284 mile terestre, informează un comunicat NASA.

Astronauții au contribuit cu mai mult de 100 de ore la sprijinirea investigațiilor din laboratorul aflat pe orbită.

NASA a devenit primul client pentru serviciile de „taxi spaţial” oferite de SpaceX după ce agenţia a finanţat dezvoltarea şi testarea capsulei Crew Dragon prin intermediul Programului Commercial Crew, timp de 10 ani.

În 2014, NASA a oferit companiei lui Elon Musk un contract în valoare de 2,6 miliarde de dolari pentru a finaliza proiectul Crew Dragon şi pentru a desfăşura cel puţin 6 misiuni operative spre şi dinspre ISS folosind capsula Crew Dragon şi racheta Falcon 9.

„Azi a fost o mare victorie, dar este doar începutul”, a susţinut administratorul NASA, Jim Bridenstine într-o conferinţă de presă de după amerizare. „Intrăm într-o nouă eră a zborurilor spaţiale cu echipaj uman, în care NASA nu mai este singurul organism care achiziţionează, deţine şi operează toată tehnologia. Vom fi un client – un client dintre numeroşii clienţi pe o piaţă foarte robustă pentru transportul astronauţilor pe orbita terestră”, a mai susţinut el.

Misiunea comună NASA – Space X reprezintă o cotitură istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk şi fiind, de asemenea, pentru prima oară când NASA trimite în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private. Pentru Statele Unite reuşita acestei misiuni reprezintă un pas crucial pe drumul către independența de Rusia pentru accesarea Stației Spațiale şi un motiv de mândrie naţională.

Continue Reading

RUSIA

Nord Stream 2: Polonia amendează Gazprom cu 57 milioane de dolari din cauza lipsei de transparență privind lucrările de construcție a gazoductului

Published

on

© www.nord-stream2.com

Autoritatea de Concurenţă din Polonia (UOKiK) a anunţat luni că a amendat grupul rus Gazprom cu 57 milioane de dolari (213 milioane zloţi) din cauza lipsei de transparență privind lucrările la proiectul Nord Stream 2, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

UOKiK examinează proiectul de ani buni şi susține că societatea mixtă dintre Gazprom şi cele cinci companii europene subminează concurenţa.

„La începutul anului, am solicitat Gazprom să ne ofere contracte încheiate de filiala sa cu alte companii care finanțează construcția Nord Stream 2 … Compania nu a furnizat aceste informații”, a declarat șeful UOKiK într-un comunicat. „În opinia mea, este un act intenționat, al cărui obiectiv este de a obstrucționa procedura în curs”, a adăugat acesta.

De asemenea, în 2019 a amendat conglomeratul francez Engie cu 40 de milioane de euro pentru că nu a furnizat documente și informații referitoare la finanţarea proiectului gazoductului Nord Stream 2.

Polonia susţine că Nord Stream 2 este o ameninţare la adresa securităţii energetice a Europei, avertizând că acest proiect va consolida şi mai mult poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa gazelor naturale din Europa.

De altfel, gigantul energetic rus furnizează cea mai mare parte a gazului consumat în Polonia. Compania poloneză de stat de gaze PGNiG (PGN.WA) s-a plâns de multe ori că plătește mai mult decât alte state europene pentru gazul rusesc.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Consorţiul Nord Stream 2 AG, care este în spatele gazoductului cu acelaşi nume, a informat la finele lunii decembrie că mai sunt de amplasat aproximativ 160 de kilometri din conducta de gaze care va face legătura între Rusia şi Europa, după ce un important subcontractor şi-a suspendat lucrările ca reacţie la sancţiunile americane.

Preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie 2019 legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Astfel, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat în a doua jumătate a lunii decembrie suspendarea lucrărilor sale de instalare a conductelor de gaz. Factorii de decizie au amenințat să înghețe toate activele Allseas din SUA, să oprească toate tranzacțiile sale prin băncile americane și să retragă vizele tuturor angajaților, în cazul în care compania nu va înceta implicarea în Nord Stream 2.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Ca urmare, președintele rus Vladimir Putin anunța la finele lunii ianuarie că Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului. Este de așteptat ca Nord Stream 2 să devină operațională spre sfârșitul anului 2020. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending