Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, duminică, că aderarea Finlandei și Suediei la Alianță ar fi privită în mod constructiv și pozitiv de către Aliați, cele două state nordice fiind deja „cei mai apropiați parteneri ai NATO”.
„Ieri seară, ni s-au alăturat miniștrii de externe suedez și finlandez. Cunoaștem și respectăm pe deplin procesele democratice care au loc în aceste două democrații vibrante. Și dacă vor decide să solicite aderarea, sunt încrezător că Aliații vor privi în mod constructiv și pozitiv aderarea lor la această Alianță. Ei sunt deja cei mai apropiați parteneri ai NATO. Colaborăm cu ei în foarte multe moduri. După cum am menționat, sunt democrații vibrante. Au un stat de drept impecabil. Au armate puternice, contribuie deja la securitatea euroatlantică. Și, de asemenea, sunt destul de interoperabile cu restul NATO”, a declarat Mircea Geoană, duminică, înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe din NATO.
Sâmbătă seara, șefii diplomațiilor Aliate au avut o întrunire informală cu omologii lor din Finlanda și Suedia, Pekka Haavisto, respectiv Ann Linde.
Good to meet #ForMins @Haavisto of #Finland & @AnnLinde of #Sweden, ahead of the Informal meeting of NATO Foreign Ministers.
🇫🇮 & 🇸🇪 are #NATO‘s closest partners. They briefed Allies on their national security debates & possible NATO membership. pic.twitter.com/dJAVNqFqwl— Mircea Geoana (@Mircea_Geoana) May 14, 2022
Citiți și
Întrebat de un jurnalist despre opoziția Turciei la aderarea celor două state nordice la NATO, secretarul general adjunct a precizat că a avut loc o primă discuție în acest sens și vor fi făcute demersuri pentru atingerea unui consens în cazul în care Finlanda și Suedia decid să solicite aderarea.
„Discuția a avut loc ieri, în prima rundă a reuniunii informale. Și, ca întotdeauna în cadrul NATO, a avut loc o discuție sinceră și constructivă. Este un lucru pe care îl discutăm întotdeauna. Turcia este un aliat important. Își exprimă preocupări care sunt abordate și discutate între prieteni și aliați. Și sunt încrezător că dacă aceste două țări vor decide în următoarele zile, înțeleg, să solicite aderarea la NATO, atunci vom fi capabili să le urăm bun venit și să găsim toate condițiile pentru a ajunge la un consens”, a declarat Mircea Geoană.
De altfel, ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu a declarat sâmbătă, la Berlin, că „este inacceptabil și revoltător faptul că prietenii și aliații noștri susțin această organizație teroristă”, relatează Reuters.
PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) a declanșat o rebeliune împotriva statului turc încă din 1984, care a provocat moartea a zeci de mii de persoane, iar criticile Ankarei la adresa Suediei și Finlandei au complicat potențial planurile de extindere a NATO.
„Acestea sunt problemele pe care trebuie să le discutăm cu aliații noștri din NATO, precum și cu aceste țări [Suedia și Finlanda]”, a adăugat Çavuşoğlu.
Într-o declarație comună, emisă joi, președintele finlandez Sauli Niinistö și premierul Sanna Marin au afirmat că „Finlanda trebuie să depună fără întârziere cererea de aderare la NATO”. Cei doi înalți demnitari și-au afirmat, de asemenea, speranța că următorii pași necesari la nivel național pentru îndeplinirea acestui obiectiv „vor fi făcuți fără întârziere în următoarele zile”.
Prin această decizie, Finlanda va pune capăt politicii sale de neutralitate în materie de politică de securitate și apărare.
De cealaltă parte, Partidul Social-Democrat, aflat la putere în Suedia, pentru care nealinierea a făcut parte din identitatea sa, va decide duminică dacă va solicita aderarea la NATO, urmând ca guvernul să ia o decizie luni.
O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.
Aderarea Finlandei la NATO, țară cu o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
