Cooperarea dintre NATO şi Uniunea Europeană a ajuns la un nivel fără precedent, mai ales în ceea ce priveşte mobilitatea militară, apărarea contra ameninţărilor cibernetice şi combaterea dezinformării, a apreciat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a participat la o şedinţă a Colegiului comisarilor europeni.
“Nu cred doar în SUA, nu cred doar în Europa. Cred cu fermitate în America de Nord şi Europa lucrând împreună. Întrucât împărtăşim aceleaşi valori, trebuie să stăm împreună într-o lume tot mai impredictibilă. În perioade de incertitudine, avem nevoie de instituţii internaţionale puternice, precum Uniunea Europeană şi NATO, şi când lucrăm împreună suntem mai puternici şi mai capabili să gestionăm dificultăţile pe care le întâmpinăm împreună”, a susţinut secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, conform transcrierii declarației sale publicate pe site-ul Alianței.
Stoltenberg a făcut această declaraţie înaintea participării sale la şedinţa Colegiului comisarilor, prima astfel de participare a unui secretar general al NATO.
El s-a referit la modul în care poate fi consolidată cooperarea Alianţei cu Uniunea Europeană.
Jens Stoltenberg a spus că NATO şi UE pot coopera şi mai strâns în domeniile securităţii cibernetice şi schimbărilor climatice, subliniind că în prezent există o şansă de revigorare a parteneriatului transatlantic.
Participarea secretarului general al NATO la reuniunea Colegiului comisarilor europeni reprezintă un semnal care se înscrie noua dinamică pozitivă a relației transatlantice după alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite, atât capitalele europene, cât și Washington-ul afișându-se optimiste că vor reînnoi legătura transatlantică
Mai mult, secretarul general al NATO și președintele Consiliului European se află în strânsă cooperare pentru a facilita organizarea summit-ului NATO și a unui summit UE – SUA în prima parte a anului viitor, în prezența noului președinte american.
De asemenea, Jens Stoltenberg a participat la Colegiul Comisiei după ce un grup de zece experți au prezentat miniștrilor de externe din Alianță un raport referitor la viitorul NATO 2030.
Cu privire la relația cu Uniunea Europeană, experții au concluzionat că Alianța Nord-Atlantică va trebui să consolideze o relație mai puternică cu UE și să intensifice consultarea politică cu europenii pentru a beneficia în comun de capabilitățile și instrumentele aflate la dispoziția ambelor părți.
În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.
Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.
Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.
În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.
În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).
Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.
În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.