Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027. Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE, potrivit comunicatului oficial.

Orientările adoptate astăzi vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.

Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Orientările tehnice adoptate stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.

Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.

Orientări tehnice suplimentare privind imunizarea la schimbările climatice a altor investiții decât infrastructura sunt disponibile în Comunicarea Comisiei (2021/C 280-01).

Context

Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI.

Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.

Pe baza lecțiilor învățate din proiectele majore de imunizare la schimbările climatice din perioada 2014-2020, aceste orientări integrează, de asemenea, imunizarea la schimbările climatice în procesele de gestionare a ciclului de proiect (PCM), de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și de evaluare strategică de mediu (SEA) și includ recomandări destinate statelor membre, care vizează favorizarea proceselor de imunizare la schimbările climatice la nivel național.

Comisia Europeană continuă să ofere sprijin financiar suplimentar pentru șase state membre prin intermediul pachetului de mobilitate din cadrul Instrumentului de sprijin de urgență, în valoare de peste 14 milioane de euro, pentru transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Această sumă se adaugă la cele 150 de milioane de euro puse deja la dispoziție pentru transportul de echipamente medicale esențiale începând de anul trecut.

Printre transporturile finanțate prin pachetul de mobilitate se numără transportul de medicamente pentru terapie intensivă către Belgia și de seringi și ace către Italia. Ceilalți beneficiari ai fondurilor UE sunt Austria, Cehia, România și Slovenia. În total, au fost finanțate peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări.

Comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Janez Lenarčič, a declarat: „Lanțurile de aprovizionare și livrările de echipamente medicale au continuat să fie sprijinite de UE. Încă de la începutul pandemiei, Instrumentul de sprijin în situații de urgență s-a dovedit a fi un instrument valoros în lupta noastră comună împotriva COVID-19. Prin intermediul acestui ultim pachet, am finanțat transportul de bunuri esențiale, pentru a contribui la salvarea vieților pacienților și pentru a impulsiona campaniile naționale de vaccinare.”

Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență (ESI) face parte dintr-o gamă mai largă de instrumente care oferă asistență din partea UE, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE, inclusiv rescEU; procedurile comune de achiziții publice și inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, în timp ce completează, de asemenea, eforturile naționale ale statelor membre.

ESI permite Uniunii Europene să sprijine statele sale membre atunci când o criză atinge o amploare și un impact excepționale, cu consecințe de amploare asupra vieții cetățenilor. În aprilie 2020, ESI a fost activată pentru a ajuta țările UE să facă față pandemiei de coronavirus. ESI continuă să ofere asistență fundamentală.

În perioada aprilie-septembrie 2020, în cadrul primei cereri de finanțare a transportului de mărfuri, ESI a pus la dispoziția a 18 state membre și a Regatului Unit 150 de milioane de euro pentru transportul de articole medicale esențiale. Această finanțare a sprijinit peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări pe cale rutieră și maritimă, conținând echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale care salvează vieți. Până la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost acordate în total 1,15 milioane de euro pentru transportul a 293 de membri ai personalului medical și 35 de pacienți.

Ieri, 30 iulie, la Summitul mondial privind educația de la Londra, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, în calitate de Echipa Europa, s-au angajat să contribuie cu 1,7 miliarde EUR la Parteneriatul mondial pentru educație (Global Partnership for Education – GPE) cu scopul de a facilita transformarea sistemelor de educație în beneficiul a peste un miliard de fete și băieți dintr-un număr de până la 90 de țări și teritorii. Aceasta reprezintă cea mai mare contribuție la GPE. UE își anunțase deja în luna iunie angajamentul de a contribui cu 700 de milioane EUR în perioada 2021-2027.

UE a fost reprezentată la summit de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale. Intervențiile lor au evidențiat impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra educației copiilor din întreaga lume, precum și hotărârea UE și a statelor membre ale acesteia de a acționa, potrivit comunicatului oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană. Citit, scris, matematică, logică, competențe digitale, înțelegerea vieții. Indiferent pe ce continent locuim, educația ar trebui să fie un drept cu adevărat universal. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană investește în cooperarea internațională pentru educație mai mult decât tot restul lumii la un loc, iar în aceste vremuri extraordinare, ne intensificăm și mai mult eforturile.”

Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale, a declarat: Ne-am angajat să nu permitem ca pandemia de COVID-19 să anuleze deceniile de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la educație și ne vom ține de cuvânt. Cu o contribuție de 1,7 miliarde EUR promise până acum, Echipa Europa anunță cu mândrie că este unul dintre cei mai mari donatori ai Parteneriatului mondial pentru educație și că susține o educație gratuită, incluzivă, echitabilă și de calitate pentru toți. Educația accelerează progresul către îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă și va avea un rol central în redresarea economică. Împreună cu toți partenerii noștri, putem face astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a învăța și de a reuși în viață.”

Echipa Europa sprijină educația la nivel mondial

Sprijinul UE pentru educație se concentrează pe asigurarea calității, a egalității și a echității, precum și pe corelarea competențelor cu locurile de muncă. Aceasta se traduce în special în:

• investiții în cadre didactice bine pregătite și motivate, care să poată înzestra copiii cu combinația adecvată de competențe necesare în secolul 21. Până în 2030, vor trebui să fie recrutate cel puțin 69 de milioane de noi cadre didactice pentru învățământul primar și secundar, din care peste 17 milioane în Africa;
• investiții în egalitate, în special în promovarea educației fetelor și în valorificarea potențialului inovațiilor digitale. Educarea și capacitarea fetelor reprezintă un aspect-cheie al Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen III, care urmărește să limiteze creșterea inegalităților în contextul pandemiei și să accelereze progresele în ceea ce privește egalitatea de gen și capacitarea femeilor;
• investiții în competențe pentru viitor, în vederea pregătirii viitorilor profesioniști, lideri din mediul de afaceri și factori de decizie pentru transformarea verde și digitală.

Abordarea de tip „Echipa Europa” a UE și a statelor membre ale acesteia asigură amploarea, coordonarea și direcționarea necesare pentru a maximiza impactul comun și a oferi oportunități educaționale fiecărui copil.

Context

Summitul mondial privind educația: finanțarea GPE 2021-2025

Summitul mondial privind educația este o conferință de atragere de fonduri pentru GPE, singurul parteneriat mondial pentru educație care reunește reprezentanți ai tuturor grupurilor de părți interesate din domeniul educației, inclusiv ai țărilor partenere, ai donatorilor, ai organizațiilor internaționale, ai grupurilor societății civile, ai fundațiilor și ai sectorului privat.

GPE, găzduit de Banca Mondială, oferă sprijin financiar țărilor cu venituri reduse și celor cu venituri medii inferioare – în special celor cu un număr mare de copii neșcolarizați și cu disparități de gen semnificative. Cea mai mare parte a fondurilor sunt alocate Africii Subsahariene.

În perioada 2014-2020, UE și statele membre ale acesteia au oferit mai mult de jumătate din totalul contribuțiilor la GPE.