Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a exprimat speranța că țările membre ale Alianței Nord-Atlantice vor ajunge, la summitul de la Haga din 24-25 iunie, la un acord asupra țintei de alocare generală pentru apărare a cel puțin 5% din Produsul Intern Brut (PIB), transmite Reuters, potrivit Agerpres.
„Presupun că la Haga vom conveni asupra unei ținte înalte de cheltuieli pentru apărare totalizând 5%”, a spus Rutte la sesiunea de primăvară a Adunării parlamentare a NATO desfășurată la Dayton (SUA). Dayton este locul unde în urmă cu 30 de ani a fost semnat acordul care a pus capăt războiului din Bosnia (1992-1995).
„Haideți să spunem acești 5%, nu voi spune care este partea individuală, dar va fi considerabil peste 3% atunci când vine vorba despre cheltuieli propriu-zise și va exista și o țintă pentru cheltuieli adiacente apărării”, a adăugat el.
Planul lui Rutte ar putea permite liderului de la Casa Albă să anunțe o victorie la summitul NATO din iunie de la Haga, fără ca națiunile europene și Canada să fie obligate să își asume un angajament explicit de 5% pentru cheltuielile militare de bază — un obiectiv considerat de mulți lideri ca fiind dificil de susținut politic și economic. În prezent, ținta oficială a NATO este de cel puțin 2% din PIB, prag atins de 22 dintre cei 32 de membri ai Alianței. Tot mai mulți lideri NATO consideră, însă, că acest prag este insuficient în prezent, având în vedere percepția unei amenințări crescute din partea Rusiei după invazia Ucrainei în 2022.
Anterior în această lună, agenția de presă britanică a relatat că Rutte le propusese statelor membre să crească la 3,5% din PIB ținta pentru cheltuielile alocate forței militare, iar alte 1,5% din PIB să reprezinte ținta cheltuielilor pentru chestiuni legate de apărare, astfel încât să fie îndeplinită solicitarea de alocare a 5% pentru apărare, făcută de președintele american Donald Trump.
Niciun stat NATO nu atinge în prezent ținta de 5% din PIB propusă de Trump. Conform datelor Alianței, SUA cheltuie aproximativ 3,2% din PIB pentru apărare, în timp ce Polonia alocă cel mai mare procent din PIB, peste 4%.
România alocă 2,24% din PIB pentru apărare în 2025 cu posibilitatea extinderii la 2,5% pentru înzestrare, conform bugetului MApN avizat în comisiile Parlamentului la începutul acestui an.
Cheltuielile militare la nivel european și euro-atlantic au devenit o prioritate pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, SUA cerând aliaților europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare, dar și din cauza deteriorării mediului de securitate europeană după agresiunea Rusiei în Ucraina, cu statele europene din cadrul NATO vorbind despre trecerea la o economie de război.
