NATO ”întinde din nou mâna” Rusiei pentru un dialog, dar refuză să renunţe la dreptul de aderare a noi membri şi ”se pregăteşte şi pentru ce e mai rău”, a declarat miercuri, la Bruxelles, în cadrul unei conferinţe de presă, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în care a prezentat propunerile Alianței la cerințele de securitate ale Rusiei și între care se regăsește și solicitarea către Moscova de retragere a trupelor sale din Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.
Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.
“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.
În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.
“Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.
El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.
“De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.
Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.
Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.
