Connect with us

NATO

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut luni o întrevedere cu secretarul general și cel adjunct ai NATO, Jens Stoltenberg, respectiv Mircea Geoană, în cadrul vizitei sale de două zile la Bruxelles.

”În cadrul discuției cu șeful Alianței Nord-Atlantice am accentuat importanţa dezescaladării situaţiei de securitate regională, promovării dialogului, identificării soluţiilor politice şi evitarea acţiunilor de ordin militar în contextul actualei crize de securitate de pe continentul european”, a precizat oficialul moldovean într-un mesaj publicat pe Facebook, făcând trimitere la tensiunile dintre Occident și Rusia privind Ucraina.

În egală măsură, Nicu Popescu i-a mulțumit secretarului general al NATO pentru ”reconfirmarea sistematică a angajamentului Alianței pentru parteneriatul cu Republica Moldova în conformitate cu necesitățile și solicitările autorităților noastre și pentru exprimarea sprijinului organizației pentru suveranitatea, integritatea teritorială a Republicii Moldova și respectul pentru statutul nostru de neutralitate.”

În cadrul întrevederii cu Mircea Geoană, ministrul de externe al Republicii Moldova și-a exprimat ”convingerea fermă a conducerii țării noastre privind necesitatea consolidării securității europene în baza promovării unor abordări cuprinzătoare și incluzive bazate pe principiile fundamentale convenite în comun de statele vizate, cu respectarea drepturilor suverane și intereselor legitime de securitate ale țărilor în parametrii unei gestionări pașnice a tensiunilor.”

”Totodată, am remarcat cu apreciere răspunsul prompt și solidaritatea statelor NATO în combaterea pandemiei de COVID-19. Suntem recunoscători pentru această contribuție generoasă. Am conchis în discuția cu domnul secretar general adjunct Mircea Geoană că Republica Moldova va rămâne un partener credibil la consolidarea securității în Europa prin participarea la operațiunea de menținere a păcii KFOR din Kosovo”, a mai spus Popescu.

Chișinăul a aprobat săptămâna trecută planul de cooperare dintre Republica Moldova și NATO pentru anii 2022-2023, prin care își asumă ”neutralitatea constituțională”, dar fără însă a izola țara.

Vizita ministrului de externe al Republicii Moldova la Bruxelles vine și în contextul în care Parlamentul a instituit joi starea de urgenţă în sectorul energetic, măsură ce va fi în vigoare timp de 60 de zile, din cauza riscului ca Gazprom să suspende livrarea de gaze.

Într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, premierul Nicolae Ciucă a arătat disponibilitatea țării noastre de a asigura cantitățile necesare de păcură astfel încât Republica Moldova să depășească mai ușor această perioadă.

Acest sprijin se adaugă pachetului de asistență în valoare de 60 de milioane de euro, oferit deja de Comisia Europeană Republicii Moldova pentru a face față creșterii prețurilor la gaze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

Published

on

© European Union

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson, după cum relatează Deutsche Welle și The Guardian.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Ea a declarat într-o conferință de presă, după o dezbatere parlamentară, că Suedia se va afla “într-o poziție vulnerabilă” în timp ce cererea va fi procesată, dar că se simte “încrezătoare că există sprijin pentru acest lucru în rândul poporului suedez”.

Doctrina de neutralitate a Suediei este adesea datată din secolul al XIX-lea, deoarece țara nu a mai fost în stare de război de la sfârșitul campaniei militare suedeze împotriva Norvegiei din 1814 și după Congresul de Pace de la Viena din 1814-1815. Atât în perioada celor două războaie mondiale, cât și în timpul Războiului Rece, Suedia și-a menținut neutralitatea în materie de politică externă și de securitate.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

În acest sens, șefa guvernului suedez a precizat că o candidatură comună cu Finlanda este “cel mai bun” lucru pentru Suedia şi securitatea sa.

O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Noul Concept Strategic al NATO pentru “o eră a competiției strategice”: SUA vor documentul centrat pe descurajarea Rusiei, România insistă pentru întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© NATO

Noul Concept Strategic al NATO, pe care liderii aliați îl vor aproba la summitul de la Madrid din 28-30 iunie, reprezintă proiectul Alianței pentru “o eră a competiției strategice” și va reflecta “noua realitate de securitate din Europa”, au consemnat, sâmbătă și duminică, miniștrii de externe ai celor 30 de țări aliate, în cadrul primei lor reuniuni cu caracter informal, care s-a desfășurat la Berlin. Documentul va fi centrat pe noțiunea de “apărare și descurajare” a Rusiei, nu de “îngrădire” a Moscovei, după cum a menționat șeful diplomației americane Antony Blinken, în timp ce România, prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, a insistat ca documentul să trateze Rusia drept principala amenințare la adresa NATO și să prevadă întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră.

Prin Conceptul Strategic ce va fi adoptat luna viitoare “vom lua decizii importante, pentru a consolida disuasiunea și apărarea NATO”, a spus, la finalul reuniunii cu pricina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care s-a alăturat lucrărilor întrunirii aliate prin videoconferință, de la Bruxelles, din cauza diagnosticării sale cu COVID-19.

Sesiunile de discuții, conduse de secretarul general adjunct Mircea Geoană, au vizat negocierea Noului Concept Strategic al Alianței. Noul document, pe care liderii NATO îl vor aproba la summitul de la Madrid din iunie 2022, va stabili modul în care NATO va face față unei lumi mai imprevizibile și mai competitive. Decizia aprobării unui nou Concept Strategic a fost luată la summitul aliat de la Bruxelles din 14 iunie 2021.

La finalul reuniunii, șeful diplomației SUA, Antony Blinken, a insistat că acest document strategic va stabili modul în care Alianța va susține și consolida securitatea transatlantică în fața agresiunii președintelui Putin, precum și a altor amenințări emergente.

Conceptul strategic va viza și “eforturile noastre continue de a ne fortifica poziția de forță pe flancul estic al NATO și de a ne consolida parteneriatele de apărare dincolo de regiune – de exemplu, cu Australia, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă, toate acestea urmând să fie reprezentate la Madrid”, a anunțat Blinken.

Secretarul de stat american a subliniat că împreună cu omologii aliați au fost discutate “contribuții foarte pozitive și substanțiale” la acest proces de redactare al următorului Concept Strategic. 

Întrebat dacă politica față de Rusia inserată în Concept va viza “îngrădirea” Moscovei, înaltul diplomat american a nuanțat că nucleul acestui document va fi dat de “noțiunea de apărare și descurajare”.

“Aceasta este ceea ce a adus – a adus Alianța împreună în primul rând, și asta include și în ceea ce privește descurajarea și apărarea împotriva oricărei agresiuni din partea Rusiei. Pot spune cu încredere că acest lucru va fi pe deplin reflectat în Conceptul strategic”, a conchis el.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a specificat că viitorul Concept Strategic, care va fi adoptat de liderii NATO la sfârșitul lunii iunie, va stabili reperele majore de acțiune și profilul Alianței pentru cel puțin următoarea decadă, subliniază MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

El a evidențiat, în context, importanța ca acest document strategic să se raporteze, în mod realist și adecvat, la noul context de securitate cu care se confruntă Alianța, prin evidențierea principalelor amenințări și provocări și asigurarea capacității de răspuns eficient și calibrat la acestea. În acest context, Aurescu a subliniat că noul Concept Strategic este necesar să reflecte faptul că Rusia va rămâne principala amenințare la adresa Alianței

De asemenea, șeful diplomației române a reluat teza sa de la ultima reuniune ministerială, și “a subliniat necesitatea ca Noul Concept să evidențieze relevanța acordată de Alianță apărării colective, ca sarcină principală prioritară a NATO, și să abordeze transformarea pe termen lung a posturii Alianței pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră, care are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică”.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO44 mins ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE1 hour ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.2 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE3 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending