Președintele PNL, premierul Nicolae Ciucă l-a felicitat duminică pe preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Agerpres. 

Prim-ministrul României i-a adresat felicitări şi premierului Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, pentru alegerea în funcţia de prim-vicepreşedinte al PAS.

„Felicitări Igor Gros şi Natalia Gavrilița. Suntem pregătiţi să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii”, a scris Nicolae Ciucă, pe Twitter.

Felicitări @Igor_Grosu_md si @natgavrilita. Suntem pregătiți să mergem PAS cu PAS alături de voi pe calea europeană a democrației, stabilității și prosperității. 🇷🇴🇲🇩🇪🇺 @PnlRomania

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) May 15, 2022

La rândul său, premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, transmis că noua conducere a partidului, aleasă pentru următorii patru ani la un congres desfăşurat duminică, are ca obiectiv obţinerea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova.

„Suntem echipa care va face următorul pas şi va obţine statutul de candidat pentru Republica Moldova. Integrarea europeană este modelul de dezvoltare care răspunde, în primul rând, aşteptărilor oamenilor. Oameni care-şi doresc justiţie dreaptă, o economie competitivă şi inovativă, un mediu înconjurător sănătos, o infrastructură modernă, servicii publice calitative. Această cale trebuie să fie ireversibilă. Părinţii noştri au clădit Moldova independentă, iar acum noi trebuie să construim Moldova europeană”, a scris Natalia Gavrilița, pe Facebook.

Igor Grosu a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al PAS. El a ocupat din decembrie 2020 funcţia de preşedinte interimar al PAS, după ce Maia Sandu, fondatoarea partidului, a fost aleasă președinta Republicii Moldova şi a trebuit să renunţe la conducerea formaţiuni. PAS a câştigat alegerile din 11 iulie 2021 şi deţine majoritatea în Parlamentul de la Chişinău.

Guvernarea Republicii Moldova este orientată spre europenizarea țării, iar proiectul european reprezintă un proces de transformare și modernizare a instituțiilor, consolidarea democrației, a statului de drept și respectarea drepturilor omului, a transmis duminică șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, la reuniunea miniștrilor de externe din țările G7, de la Weisenhaus, Germania, întrunire la care R. Moldova a participat în premieră.

La invitația șefei diplomației germane Annalena Baerbock, ministrul afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor G7 alături de miniștrii de externe din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, înaltul reprezentant al Uniunii Europene, precum și ministrul de externe al Ucrainei.

Premierul moldovean Natalia Gavriliţa a transmis joi reprezentanţilor Uniunii Europene cea de-a doua parte completată a chestionarului Comisiei Europene privind aderarea la Uniunea Europeană, în cadrul unei ceremonii de inaugurare a noului sediu al Delegaţiei UE în Republica Moldova, informează Agerpres.

“Republica Moldova aparţine istoric, cultural şi ca sistem de valori spaţiului european. Moldovenii privesc cu multă speranţă şi încredere într-un viitor european pentru Republica Moldova şi cred în rezultatele benefice ale reformelor necesare pentru integrarea europeană. R. Moldova a întârziat prea mult asumarea determinată a acestui drum, dar guvernul pe care îl conduc este hotărât să recupereze întârzierile şi să accelereze procesele pentru a pune ţara noastră acolo unde îi este locul – în familia ţărilor libere, în familia ţărilor europene”, a declarat Gavriliţa în cadrul ceremoniei.

Șefa Guvernului de la Chișinău a precizat că sunt 33 de capitole și peste 1800 de întrebări la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Janis Mazeiks, a declarat că a fost plăcut impresionat de rapiditatea cu care au fost oferite răspunsurile.

“Aceasta arată determinarea oamenilor din R.Moldova să avanseze în relaţia lor cu Uniunea Europeană”, a declarat el, precizând că informaţia prezentată va fi examinată de către Comisia Europeană, după care vor fi anunţaţi următorii paşi.

Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului.

Chestionarul reprezintă un document oficial prin care Uniunea Europeană evaluează disponibilitatea unei țări care a depus cererea de aderare de a dobândi statutul de țară candidată și de a începe negocierile de aderare cu UE. Acesta constă în câteva mii de întrebări pe baza cărora instituțiile competente ale unei țări pregătesc informații privind situația existentă în toate domeniile criteriilor politice și economice și în 33 de capitole din acquis-ul Uniunii Europene. Pe baza răspunsurilor transmise, Comisia Europeană elaborează Avizul privind cererea de aderare la Uniunea Europeană, necesar pentru ca statele membre să decidă acordarea statutului de țară candidată Ucrainei și declanșarea negocierilor oficiale pentru fiecare capitol de aderare în parte.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.