Connect with us

CONSILIUL UE

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

Published

on

© European Union 2021

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a propus luni organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene la Kiev pentru a demonstra solidaritatea UE cu Ucraina pe fondul concentrărilor de forțe militare rusești la frontiera ruso-ucraineană și riscurile generate de aceasta la adresa securității europene.

În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situația de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziția României privind nevoia de dialog, dar și de descurajare. (…) Am sugerat examinarea posibilității organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina“, a scris Aurescu, pe Twitter.

O altă mostră de solidaritate cu Ucraina a venit și din partea Comisiei Europene, care a anunțat un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina în contextul situației tensionate de securitate.

Șeful diplomației a mai subliniat că este necesar “un progres rapid” în pregătirea unor sancțiuni “ferme și credibile” din partea UE, după ce a făcut afirmații similare și la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de externe europeni.

În opinia lui Aurescu, Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, pledând din nou pentru “accelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.

El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.

Drept urmare, în concluziile adoptate luni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au statuat că noțiunile de “sfere de influență” nu-și mai au locul în secolul al XXI-lea.

Ei au reafirmat abordarea unitară a UE și cooperarea coordonată solidă și continuă cu Statele Unite, NATO, Ucraina și alte țări partenere și au reafirmat concluziile adoptate de Consiliul European în decembrie 2021, conform cărora “orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri grave”.

Șeful diplomației române participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă figurează în principal situația de securitate din Europa și o întrevedere în regim videoconferință cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitateAr trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat luni, 16 mai, un regulament revizuit privind rețelele transeuropene pentru energie (TEN-E). Noile norme vizează modernizarea, decarbonizarea și interconectarea infrastructurilor energetice transfrontaliere ale statelor membre pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050, informează comunicatul oficial.

Regulamentul revizuit urmărește, de asemenea, să asigure în continuare integrarea pieței, competitivitatea și securitatea aprovizionării.

Adoptarea are loc în urma unui acord provizoriu încheiat cu Parlamentul European în decembrie 2021 și reprezintă etapa finală a procedurii de adoptare.

Printre altele, noile norme vor pune capăt sprijinului pentru noi proiecte de gaze naturale și petrol și vor introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate proiectele. Acestea vor simplifica și accelera procedurile de autorizare și de eliberare a permiselor.

Normele revizuite pun accentul pe rolul energiei din surse regenerabile în ceea ce privește toate activele, inclusiv rețelele inteligente de gaze. Acestea vor crea posibilitatea unei cooperări fără caracter obligatoriu în domeniul planificării rețelelor offshore.

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind TEN-E revizuită la 15 decembrie 2020. Revizuirea Regulamentului privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate. Acesta actualizează categoriile de infrastructură eligibile pentru acordarea sprijinului, punând accent pe decarbonizare, și acordă o atenție sporită rețelelor offshore de energie electrică, infrastructurii de hidrogen și rețelelor inteligente. Acest lucru se va realiza preponderent prin proiecte de interes comun care sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

Lista proiectelor de interes comun este adoptată de Comisie sub forma unui regulament delegat bazat pe o evaluare efectuată de așa-numitele grupuri regionale. Proiectele de interes comun beneficiază de o serie de avantaje, dar nu există nicio garanție de finanțare din partea UE pentru proiectele de pe lista proiectelor de interes comun.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România susține o decizie “cât mai curând posibil” pentru ca R. Moldova, Ucraina și Georgia să devină simultan state candidate la UE

Published

on

© European Union 2022

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat luni, la începutul reuniunii de la Bruxelles a miniștrilor de externe din UE, pentru o decizie “cât mai curând posibil” pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

“România este unul dintre cei mai mari susținători ai perspectivei europene și euro-atlantice a Georgiei și am sprijinit Georgia destul de mult, inclusiv în timpul pregătirii răspunsului la chestionarul Comisiei. Și credem că locul Georgiei, ca și locul Ucrainei, ca și locul Republicii Moldova, este în cadrul Uniunii Europene, pentru că fac parte din familia europeană”, a spus șeful diplomației române, în cadrul unor scurte declarații de presă, unde a fost întrebat despre perspectiva europeană a Georgiei.

El a insistat asupra faptului că este important ca avizele Comisiei Europene, care vor fi elaborate în baza chestionarelor de aderare completate de autoritățile de la Kiev, Chișinău și Tbilisi, să fie “emise în același timp”.

 

Totodată, potrivit șefului diplomației de la București, aceste avize vor reprezenta punctul de plecare e din cadrul discuțiilor ce vor avea loc la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

“Cred că acordarea statutului de candidat pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia – este importantă, pentru că nu este sfârșitul procesului. Este doar începutul unui proces foarte important, iar aceste țări au nevoie de o foaie de parcurs pentru reforme. Bineînțeles, după aceea, va depinde de fiecare țară implicată în acest proces să meargă pe această cale și să performeze”, a indicat acesta

Ministrul de externe a reafirmat că România este pregătită să sprijine acest proces: Credem că aceste decizii sunt necesare și că nu trebuie pierdut elanul”.

Întrebat suplimentar dacă aceste decizii ar putea fi luate în marja summitului european din iunie, Aurescu a răspuns că este important “să avem o decizie cât mai curând posibil și, după aceea, va fi la latitudinea acestor țări să meargă mai departe pe această cale foarte importantă și noi vom fi acolo, împreună, alături de ele, pentru a le sprijini”.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia așteaptă un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, după ce au parcurs sau încă parcurg procesul de completare a chestionarului de aderare, demers în urma căruia executivul de la Bruxelles va putea să recomande sau nu statelor membre să ofere Kievului, Chișinăului și Tbilisiului statut de candidate la aderarea la UE.

Afirmațiile pronunțate de Aurescu vin după ce președintele francez Emmanuel Macron a indicat că procedura de aderare a Ucrainei la UE nu se va produce cu rapiditate.

Astfel, prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid. La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA34 mins ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA43 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA54 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO2 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE3 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA3 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

ROMÂNIA44 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending