Connect with us

CONSILIUL UE

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

Published

on

© European Union 2021

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a propus luni organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene la Kiev pentru a demonstra solidaritatea UE cu Ucraina pe fondul concentrărilor de forțe militare rusești la frontiera ruso-ucraineană și riscurile generate de aceasta la adresa securității europene.

În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situația de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziția României privind nevoia de dialog, dar și de descurajare. (…) Am sugerat examinarea posibilității organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina“, a scris Aurescu, pe Twitter.

O altă mostră de solidaritate cu Ucraina a venit și din partea Comisiei Europene, care a anunțat un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina în contextul situației tensionate de securitate.

Șeful diplomației a mai subliniat că este necesar “un progres rapid” în pregătirea unor sancțiuni “ferme și credibile” din partea UE, după ce a făcut afirmații similare și la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor de externe europeni.

În opinia lui Aurescu, Uniunea Europeană trebuie să fie vizibilă și vocală cu privire la situația de securitate din Europa și acumulările de trupe rusești în apropierea Ucrainei și în regiunea Mării Negre, pledând din nou pentru “accelerarea pregătirii sancțiunilor” europene la adresa Moscovei, dacă regimul de la Kremlin avansează militar în Ucraina.

El a respins, asemenea omologilor săi și a șefului diplomației UE, conceptul de sfere de influență promovat de pe Rusia, pe care îl consideră “învechit” și care “nu ar trebui să fie utilizat în contextul actual în contextul securității europene”.

Drept urmare, în concluziile adoptate luni la Bruxelles, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au statuat că noțiunile de “sfere de influență” nu-și mai au locul în secolul al XXI-lea.

Ei au reafirmat abordarea unitară a UE și cooperarea coordonată solidă și continuă cu Statele Unite, NATO, Ucraina și alte țări partenere și au reafirmat concluziile adoptate de Consiliul European în decembrie 2021, conform cărora “orice nouă agresiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri grave”.

Șeful diplomației române participă luni la reuniunea miniștrilor de externe din statele membre ale UE, pe a cărei agendă figurează în principal situația de securitate din Europa și o întrevedere în regim videoconferință cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Însă, la nivel european, limbajul politic privind sancțiunile este contradictoriu, deși Statele Unite au anunțat deja sancțiuni împotriva a patru agenți ruși pentru imixtiunea lor în Ucraina în încercarea de a provoca destabilizare și au afirmat că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Precum România, Polonia a făcut apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”.

Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”. Un ton similar i-a aparținut și ministrului de externe al Austriei, care dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei.

“În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitateAr trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia“, a punctat președintele francez, arătându-se nemulțumit de faptul că, anul trecut, o propunere de-a sa și a fostului cancelar german Angela Merkel pentru un summit UE – Rusia a fost respinsă de ceilalți lideri europeni.

O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Noi norme privind raportarea sustenabilității corporative: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți, 21 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSDR), informează comunicatul oficial

Propunerea vizează remedierea deficiențelor normelor existente privind divulgarea informațiilor nefinanciare, care nu au fost de o calitate suficientă pentru a permite luarea în considerare în mod corespunzător de către investitori. Astfel de deficiențe împiedică tranziția către o economie durabilă.

„Acest acord este o veste excelentă pentru toți consumatorii europeni. Aceștia vor fi acum mai bine informați cu privire la impactul întreprinderilor asupra drepturilor omului. Acest lucru înseamnă mai multă transparență pentru cetățeni, consumatori și investitori. Aceasta înseamnă, de asemenea, mai multă lizibilitate și simplitate în informațiile furnizate de companii, care trebuie să-și joace pe deplin rolul lor în societate. Prin acest text, Europa se află în fruntea cursei internaționale către standarde, stabilind standarde înalte în conformitate cu ambițiile noastre sociale și de mediu”, a declarat Bruno le Maire, ministru francez al economiei.

Care sunt noile reguli?

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative modifică directiva din 2014 privind raportarea nefinanciară. Aceasta introduce cerințe de raportare mai detaliate și garantează că marile companii sunt obligate să raporteze cu privire la aspecte legate de sustenabilitate, cum ar fi drepturile de mediu, drepturile sociale, drepturile omului și factorii de guvernanță.

CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea durabilității, precum și o accesibilitate îmbunătățită a informațiilor, impunând publicarea acestora într-o secțiune specială a rapoartelor de gestiune ale întreprinderilor.

Grupul consultativ european pentru raportarea financiară va fi responsabil pentru stabilirea standardelor europene, în urma consultanței tehnice oferite de o serie de agenții europene.

Cine va fi vizat de această directivă?

Normele UE privind informațiile nefinanciare se aplică marilor societăți de interes public cu peste 500 de angajați, precum și tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate pe piețele reglementate. Aceste societăți sunt, de asemenea, responsabile de evaluarea informațiilor la nivelul filialelor lor.

Normele se aplică, de asemenea, IMM-urilor, ținând cont de caracteristicile lor specifice. IMM-urile vor avea posibilitatea de a renunța la aplicarea directivei în timpul unei perioade de tranziție, ceea ce înseamnă că vor fi scutite de aplicarea directivei până în 2028.

Pentru societățile din afara Europei, cerința de a furniza un raport de sustenabilitate se aplică tuturor societăților care generează o cifră de afaceri netă de 150 milioane euro în UE și care au cel puțin o filială sau sucursală în UE. Aceste societăți trebuie să prezinte un raport privind impactul lor asupra ESG, și anume impactul asupra mediului, social și asupra guvernanței, așa cum este definit în prezenta directivă.

Cine asigură calitatea raportării?

Raportarea trebuie să fie certificată de un auditor sau de un certificator independent acreditat. Pentru a se asigura că societățile respectă normele de raportare, un auditor sau un certificator independent trebuie să se asigure că informațiile privind dezvoltarea durabilă sunt conforme cu standardele de certificare adoptate de UE. Rapoartele societăților din afara Europei trebuie, de asemenea, să fie certificate, fie de un auditor european, fie de unul stabilit într-o țară terță.

De la ce dată se vor aplica normele?

Aplicarea regulamentului va avea loc în trei etape:

  • 1 ianuarie 2024 pentru societățile care fac deja obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2025 pentru societățile care nu fac în prezent obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, instituțiile de credit mici și necomplexe și societățile de asigurare captive.          

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE îndeamnă la acțiuni suplimentare pentru protejarea jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul intensificării amenințărilor la adresa jurnaliștilor și, în consecință, al obstacolelor în calea libertății de exprimare și a libertății de informare, Consiliul UE a aprobat marți concluzii privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, informează comunicatul oficial

Statele membre fac apel la Comisie să consolideze finanțarea jurnalismului independent și de investigație și să țină seama de siguranța online și de libertatea de exprimare a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei în toate inițiativele relevante care decurg din strategia digitală a UE.

Consiliul recunoaște că mulți jurnaliști și alți profesioniști din domeniul mass-mediei nu sunt în măsură să lucreze liber și independent pretutindeni așa cum ar trebui. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, numărul de cazuri semnalate privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa aproape s-a dublat față de 2016 (numărul cazurilor semnalate în 2021 a fost de 282).

În plus, pe lângă amenințările la adresa siguranței lor, și situația economică a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei devine din ce în ce mai precară. Transformarea digitală, închiderea unei varietăți de canale mediatice și consecințele pandemiei au condus la o înrăutățire a insecurității economice a jurnaliștilor.

Învățare, acțiune internațională și sprijin pentru jurnaliști

În concluziile sale, Consiliul invită statele membre și Comisia, printre altele:

  • Să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei pentru managerii de presă, autoritățile de aplicare a legii, judecători și alte părți interesate în cauză
  • Să se angajeze să facă eforturi pentru protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei din întreaga lume în forurile multilaterale relevante, în relațiile bilaterale și în inițiativele internaționale
  • Să acorde sprijin – de exemplu, prin asistență profesională, financiară, socială sau juridică, – jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-mediei independenți și exilați, în special din țări precum Ucraina, Belarus și Federația Rusă

Aceste concluzii aprobate marți fac parte dintr-un set mai larg de inițiative. La 16 septembrie 2021, Comisia a prezentat o recomandare care stabilește orientări adresate statelor membre pentru ca acestea să ia măsuri eficace, adecvate și proporționale pentru a asigura protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor.

La 27 aprilie, Comisia a propus un proiect de lege a UE pentru a proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive (cunoscută sub denumirea de Directiva SLAPP). Nu în ultimul rând, Comisia plănuiește, de asemenea, să adopte o lege europeană privind libertatea mass-mediei, care intenționează să protejeze pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE.

Statele membre au convenit să facă schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și să facă un bilanț al punerii în aplicare a concluziilor în 2025.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 mins ago

Eurostat: Emisiile de CO2 provenite din consumul de energie în UE au crescut cu peste 6% în 2021. România a înregistrat o creștere de 7%

U.E.23 mins ago

Germania, Cehia și Polonia, printre țările care au semnat un memorandum de înțelegere pentru a ”spori securitatea energetică în Europa Centrală și de Est”

NATO39 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE54 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL57 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA2 hours ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending