Punerea în aplicare la timp de către România a investițiilor în sănătate cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență este esențială, a subliniat șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac, în cadrul evenimentului organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană intitulat ”România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”.
În debutul discursului său, Chiriac a făcut o scurtă radiografie a sistemului de sănătate românesc, care ”se confruntă cu provocări semnificative din cauza deficitului de forță de muncă și competențe”, amintind de pozițiile din coada clasamentului european pe care țara noastră le ocupă în sectoare precum densitatea medicilor, numărul asistenților medicali raportat la populație, cheltuielile de sănătate sau ritmul de implementare a e-sănătății și digitalizării generale a sistemului de sănătate.
Pe acest fond, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România a subliniat posibilitățile de finanțare europeană pe care le are țara noastră, fapt ce ne-ar putea plasa în poziția de beneficiar.
”Există o bază foarte solidă de finanțare europeană, de solidaritate europeană, în care ne desfășurăm cu toții, așadar România are parte de tot acest sprijin. Comisia Europeană lucrează la crearea unei Uniuni Europene a sănătății puternice în care statele UE să se pregătească și să reacționeze împreună la crize sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți prevenirea, tratamentele și monitorizarea unor boli precum cancerul și în care să aibă la dispoziție echipamente medicale inovatoare la prețuri accesibile. UE a Sănătății contribuie la protejarea mai eficientă a sănătății cetățenilor, dotarea UE și a statelor membre cu mijloacele necesare pentru a le permite să prevină și să facă față mai bine eventualelor pandemii viitoare și la îmbunătățirea rezilienței sistemelor de sănătate din Europa”, a arătat șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
În contextul unei noi Comisii Europene, care își va prelua în curând prerogativele, Ramona Chiriac a ținut să puncteze că sănătatea rămâne printre prioritățile Ursulei von der Leyen și în viitorii cinci ani.
”Prioritățile politice trasate de președinta-desemnată von der Leyen pentru noul mandat pun accent deosebit pe continuarea eforturilor de a face economia noastră mai rezilientă și de a reduce dependențele care ne pot vulnerabiliza așa cum ne amintim că am descoperit în pandemie. Acest aspect este valabil și pentru sectorul farma, unde ne-am confruntat cu lipsa unor medicamente sau echipamente medicale esențiale. Creșterea rezilienței și competitivității economiei noastre așa cum o arată și raportul Draghi depinde de investițiile în inovație, în competențe, precum și de existența altor factor structurali precum infrastructura și prețurile la energie care pot atrage investițiile private”, a arătat aceasta.
Așadar, ”fondurile europene și implementarea cadrului legislativ european relevant pot poziționa România ca beneficiar în cursa pentru competitivitate”.
O contribuție semnificativă în acest sens o are Planul Național de Redresare și Reziliență.
”Avem planificate investiții în valoare de 2, 11 miliarde de euro pentru reforme în domeniul sănătății și pentru infrastructura de sănătate, digitalizare și consolidare a capacităților resurselor umane. Diferite programe ale UE includ măsuri de îmbunătățire a accesului la asistență medicală, a eficacității asistenței medicale și de încurajare a românilor să ia măsuri preventive pentru a rămâne sănătoși. Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute în UE, în timp ce cheltuielile cu sănătatea ca procent din PIB sunt, de asemenea, scăzute. În cadrul componentei sănătate din PNRR, reformele vizează îmbunătățirea performanței furnizorilor de servicii medicale, având ca rezultat o mai bună calitate a asistenței medicale precum și creșterea capacității de gestionare a sănătății și de sporire a resurselor umane în domeniul sănătății. Investițiile în infrastructura medicală prespitalicească vor contribui la modernizarea și actualizarea infrastructurii medicale existente, inclusiv a clădirilor și echipamentelor, în asistența medicală primară, în îngrijirea comunitară și în unitățile ambulatorii. Investițiile în infrastructura spitalelor publice vizează asigurarea siguranței pacienților în spitalele noi sau modernizate și reducerea riscului de infecții asociate. Aceasta include modernizarea echipamentelor medicale pentru a reduce riscul de infecții nosocomiale, precum și investiții în infrastructura critică neonatală a pacienților”, a detaliat Ramona Chiriac.
Ea a evidențiat și componenta de finanțare din Politica de Coeziune.
”Aici vorbim de un buget total de aproape 4 miliarde de euro, din care 2,27 miliarde provin din contribuțiile UE. Programul de sănătate al României vizează îmbunătățirea accesului la asistență medicală, în special pentru cuplurile vulnerabile și defavorizate. În plus, scopul său este de a consolida calitatea serviciilor de sănătate, făcându-le mai eficace și mai reziliente. Una dintre cele mai mari alocări este dedicată investițiilor în noi infrastructuri spitalicești, în valoare de 1,1 miliarde de euro, din care 255 de milioane de euro provin din contribuțiile UE. Finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională este dedicată investițiilor în infrastructură și echipamente, în timp ce finanțarea din Fondul Social European + este dedicată serviciilor și competențelor din sectorul asistenței medicale”, a continuat șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Aceasta a reliefat și caracterul esențial al digitalizării sistemului de sănătate pentru îmbunătățirea serviciilor medicale.
”La nivel european, sunt finanțate digitalizarea sistemului de sănătate precum și activitățile de cercetare și inovare în domeniul sănătății. O parte din finanțarea în programul Sănătății va fi alocată proiectelor legate de platforma STEP, înființată de UE pentru a sprijini industria europeană și a stimula investițiile în tehnologiile critice, tehnologiile digitale și inovarea în domeniul tehnologiei profunde, tehnologiile și biotehnologiile curate și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. STEP urmărește să sprijine producția de tehnologii critice în întreaga UE, protejând și consolidând lanțurile lor valorice respective și contribuind în același timp la reducerea și prevenirea dependențelor strategice ale UE. România a fost foarte receptivă la această propunere și a decis să mobilizeze peste 1 miliard de euro din finanțarea Politicii de Coeziune pentru a sprijini tehnologiile și competențele legate de STEP”, a mai spus Ramona Chiriac.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană au organizat luni, 4 noiembrie, evenimentul intitulat ”România inovatoare: stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE”, în contextul strategiilor industriale și farmaceutice ale UE, dar și al aderării României la OCDE, organizație care include unele dintre cele mai competitive țări din lume și cu sistemele de sănătate cele mai dezvoltate.
Noul legislativ european și noua Comisie Europeană care urmează să-și oficializeze colegiul de comisari vor modela instrumentele fundamentale ale proiectul Uniunii Europene pe baza celor două rapoarte importante, raportul privind viitorul competitivității UE, redactat de fostul premier italian Mario Dragi, și raportul „Mai mult decât o piață”, întocmit tot de un fost premier, Enrico Letta.
Cele două documente strategice au în vedere îmbunătățirea pieței unice și redobândirea statului de lider al UE în domenii cheie, precum industria și inovația.
Inovația în sectorul farmaceutic european și în cadrul Uniunii Europene a Sănătății joacă un rol esențial în consolidarea pieței unice, a competitivității economice și rezilienței industriale ale Uniunii Europene.
Reamintim că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are ca obiectiv finalizarea Uniunii Europene a Sănătății. Astfel, sănătatea va rămâne un punct central pentru următorii cinci ani la nivelul Comisiei Europene, după un mandat care a pus bazele unei Uniuni Europene a Sănătății, dedicată nevoilor cetățenilor, cu accent pe prevenirea bolilor cronice, oncologice, dar și a crizelor sanitare, precum pandemia de COVID-19. Executivul European va propune o Lege privind medicamentele critice pentru a reduce dependențele legate de medicamentele și ingredientele critice, îndeosebi pentru produsele în cazul cărora există doar câțiva producători sau țări furnizoare.
Pentru a revitaliza poziția de lider a Europei în domeniul sănătății, Uniunea Europeană trebuie să stabilească noi obiective îndrăznețe care să mobilizeze voința politică, inovarea științifică și investițiile strategice. Cetățenii UE se așteaptă ca Europa să facă față marilor provocări ale viitorului sănătății. Măsurile politice cuprinzătoare necesită o combinație adecvată de acțiuni la nivelul UE și la nivel național.
