Șeful Băncii Centrale a Germaniei atenționează că emiterea de datorii comune la nivelul UE nu ar trebui să devină o obișnuință

Decizia liderilor europeni de a emite datorii comune pentru finanțarea Fondului de recuperare după coronavirus, pentru statele membre cele mai afectate, nu ar trebui să servească drept model pentru provocările bugetare viitoare, deși în momentul de față a reprezentat „calea optimă” pentru exprimarea solidarității financiare, a declarat duminică președintele Bundesbank, Jens Weidmann, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Liderii din statele membre ale UE au convenit asupra unui buget pe șapte ani de 1.074 miliarde de euro și a unui Fond de recuperare economică post-coronavirus – Next Generation EU – de 750 miliarde de euro. Negocierile intense – care au durat patru zile și patru nopți – au gravitat în mare parte în jurul mixului de subvenții și împrumuturi din Fondul de recuperare. Liderii au convenit, în final, ca 390 miliarde de euro să fie utilizate ca subvenții și 360 miliarde de euro ca împrumuturi. Unele subvenții pentru redresare vor fi canalizate către programe bugetare, în domenii precum decarbonizarea și cercetarea.

Acordul între liderii UE permite către  Comisiei Europene, cu rol executiv, să strângă până la 750 miliarde de euro pe piețele de capital în numele celor 27 de state membre, un act de solidaritate fără precedent în aproape șapte decenii de integrare.

„A fost important ca UE să-și dovedească capacitatea de a acționa pe timp de criză”, a declarat Weidmann pentru grupul media Funke într-un interviu, adăugând că demonstrarea solidarității și în termeni financiari a fost „calea optimă” în actuala criză.

Cu toate acestea, Weidmann a adăugat că la final va fi nevoie de niște condiții stricte pentru acordarea ajutorului financiar:

„Sunt necesare mecanisme de control pentru a ne asigura că fondurile sunt folosite în mod eficient şi raţional. În general, cred că datoria comună pentru transferuri extensive este discutabilă. În orice caz, planul de relansare nu trebuie să servească ca bază pentru viitoare datorii masive ale UE necesare pentru finanţarea constantă a gospodăriilor”, a afirmat preşedintele Băncii Centrale a Germaniei.

În privința sistemului de guvernanță și de efectuare a plăților din cadrul fondului,  propunerea de compromis a președintelui Consiliului European, Charles Michel, sugerează următoarea procedură:

„Comisia va evalua planurile de recuperare și reziliență ale statelor membre în termen de două luni de la depunere. Criteriile de coerență cu recomandările specifice fiecărei țări, precum și consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială a statului membru trebuie să obțină cel mai mare punctaj al evaluării. O evaluare pozitivă este reprezentată, de asemenea, de o contribuție eficientă la tranziția ecologică și digitală”.

„Dacă, în mod excepțional, unul sau mai multe state membre consideră că există abateri grave de la îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor relevante, acestea pot solicita președintelui Consiliului European să trimită problema la următorul Consiliu European”.

Textul concluziilor summitului european mai stipuleză:

„Comisia adoptă o decizie privind evaluarea îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și țintelor relevante și asupra aprobării plăților în conformitate cu procedura de examinare. Dacă problema a fost sesizată la Consiliul European, nicio decizie a Comisiei privind îndeplinirea satisfăcătoare a reperelor și a obiectivelor și cu privire la aprobarea plăților nu va fi luată până când următorul Consiliu European va discuta în detaliu problema. În general, acest proces nu poate dura mai mult de trei luni după ce Comisia a solicitat avizul Comitetului Economic și Financiar”.

 

 

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare