Connect with us

RUSIA

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

Published

on

© Bundeswehr/Marcel Kröncke

Șeful Marinei germane, Kay-Achim Schönbach, a demisionat pe fondul scandalului creat de comentariile sale de vineri, conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin merită respect iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei, transmite DPA, citat de Agerpres.

”Ceea ce îşi doreşte cu adevărat este respect”, a spus Schönbach despre Putin.”Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, (aş spune că) este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită”, a completat acesta.

Acesta a mai spus că Peninsula Crimeea ”nu va mai reveni niciodată” Ucrainei și a pledat în favoarea cooperării cu Rusia pentru a limita ascensiunea Rusiei.

Comentariile vice-amiralului, care a opinat că temerile privind o incursiune rusă în Ucraina sunt ”un nonsens”, au declanșat o dispută diplomatică cu Kievul, atmosfera fiind deja tensionate din cauza refuzului Berlinului de a trimite arme în această țară, potrivit Politico Europe.

Guvernul german a fost astfel nevoit să se distanțeze de comentariile făcute de șeful Marinei germane. ”Conținutul și alegerea cuvintelor din declarații nu corespund în niciun fel poziției Ministerului Federal al Apărării”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al guvernului.

Schönbach a revenit asupra lor, explicând că și-a exprimat o opinie privată, chiar dacă purta uniformă.

În cele din urmă, oficialul Marinei germane a fost nevoit să își anunțe demisia, precizând într-o declarație publicată de Ministerul Apărării că ”afirmațiile sale necugetate” afectează din ce în ce mai tare imaginea funcției pe care o deține, motiv pentru care a considerat că acesta este pasul necesar pentru a ”evita daune suplimentare”.

Ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a declarat că demisia șefului Marinei nu este suficientă pentru a repara răul făcut, declarând pentru Die Welt că incidentul ”a lăsat întregul public ucrainean în stare de șoc profund” și ”pune semnificativ sub semnul întrebării credibilitatea și fiabilitatea internațională a Germaniei – nu doar din punctul de vedere al Ucrainei”.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a reacționat sâmbătă la acest incident prin convocarea ambasadorului german la Kiev.

De asemenea, el a criticat aspru abordarea extinsă a Germaniei în ceea ce privește criza, în special refuzul acesteia de a trimite sau de a permite transferul de arme de apărare către Kiev.

”Ucraina este recunoscătoare Germaniei pentru sprijinul său din 2014, precum și pentru eforturile sale diplomatice în vederea soluționării conflictului armat ruso-ucrainean. Dar declarațiile actuale ale Germaniei sunt dezamăgitoare și contravin acestui sprijin și efort”, a scris el pe Twitter.

“Partenerii germani trebuie să renunțe la astfel de declarații și acțiuni care subminează unitatea și îl încurajează pe Vladimir Putin la un nou atac asupra Ucrainei”, a mai spus acesta.

Refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei pe fondul crizei de securitate de la granița cu Rusia are ca scop evitarea escaladării tensiunilor, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, într-un interviu publicat sâmbătă.

”Pot să înțeleg că vrem să sprijinim Ucraina și exact asta facem deja”, a declarat Lambrecht pentru Welt am Sonntag, precizând că Germania va furniza un spital de campanie și va oferi pregătire medicală în februarie, amintind că Armata germană ”tratează deja soldați ucraineni grav răniți în spitalele” sale.

Dar trimiterea de arme ”nu va ajuta la dezamorsarea crizei în acest moment”, a completat Lambrecht, a cărei idee este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock.

De asemenea, Berlinul a blocat alte țări, inclusiv Estonia, să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare, ceea ce i-a înfuriat pe oficialii ucraineni.

”Gravitatea situației impune guvernului de coaliție să își reconsidere poziția și să schimbe cursul în problema livrărilor de arme către Ucraina”, a declarat sâmbătă ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk, pentru Handelsblatt, care a completat că țara sa ”nu va avea odihnă în a convinge guvernul german să livreze Ucrainei arme defensive”.

Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, David Helmbold, a confirmat că ”a existat o solicitare din partea guvernului estonian cu privire la livrarea sau transferul obuzierelor”. Acesta a adăugat că ministerul este “în curs de coordonare a departamentelor noastre pe această temă”.

Între timp, Estonia și celelalte țări baltice, Letonia și Lituania, au anunțat că vor trimite Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA.

”În lumina creşterii presiunii militare a Rusiei în Ucraina şi în regiune, ţările baltice au decis să răspundă nevoilor Ucrainei şi să furnizeze un ajutor suplimentar pentru apărare”, se menţionează în comunicatul comun.

În egală măsură, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane.

Acest ajutor se adaugă celui furnizat de Regatul Unit, format din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin cu ocazia vizitei de stat a liderului de la Beijing, prima de la realegerea sa în funcție și prima de când Federația Rusă a invadat militar Ucraina.

”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

Ei au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale”, într-o reeditare a declarației de anul trecut, semnată în ajunul declanșării războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Moscova şi Beijingul ”sunt împotriva formării de blocuri închise exclusive în regiunea Asia-Pacific”, au subliniat cei doi lideri, denunţând ”influenţa negativă a strategiei Statelor Unite ghidate de o mentalitate a Războiului Rece (…) în legătură cu pacea şi stabilitatea în această regiune”.

Citiți și Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

De asemenea, Rusia şi China şi-au exprimat ”preocuparea profundă” faţă de eventuale ”consecinţe şi riscuri pentru stabilitatea strategică în regiunea Asia-Pacific” ca urmare a proiectelor de alianţă între SUA, Australia şi Regatul Unit pentru a construi submarine nucleare.

Anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele chinez Xi Jinping și omologul său Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să “abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“.

Ele ”fac apel în mod hotărât la membrii acestui parteneriat să îşi respecte cu stricteţe angajamentele privind neproliferarea şi să susţină pacea regională”, au declarat Putin şi Xi.

Pe de altă parte, Moscova şi Beijingul au acuzat Statele Unite că ”subminează” securitatea mondială prin faptul că încearcă să desfăşoare rachete în mai multe ţări din lume pentru ”a conserva un avantaj militar unilateral”.

”Rusia şi China se declară preocupate de intensificarea activităţilor Statelor Unite vizând crearea unui sistem mondial de apărare antirachetă şi desfăşurarea elementelor sale în diverse regiuni ale lumii, combinate cu o consolidare a capacităţii armelor non-nucleare de înaltă precizie”, au indicat preşedinţii rus şi chinez în declaraţia comună semnată marţi seară după încheierea convorbirilor de la Kremlin. 

Continue Reading

CHINA

Putin, pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China. SUA cere lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții

Published

on

© Ministry of Foreign Affairs of the People's Republic of China

Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat luni, în timpul unei întrevederi cu omologul său chinez Xi Jinping la Moscova, că este pregătit să discute despre planul de pace propus de Beijing pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, în vreme ce secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a declarat luni că “lumea nu ar trebui să se lase păcălită” de propunerile Beijingului privind soluţionarea conflictului din Ucraina.

“Suntem mereu deschişi pentru un proces de negocieri. Indubitabil, noi vom discuta despre toate aceste chestiuni, inclusiv despre iniţiativele dumneavoastră, pe care le tratăm cu respect”, a declarat Putin în timpul primei interacțiuni cu Xi Jinping de la debutul acestei vizite de stat a președintelui chinez în Rusia.

Cei doi lideri s-au adresat unul altuia cu sintagma ”drag prieten” în contextul în care vizita la Moscova este prima în străinătate pentru Xi după realegerea în funcție și prima a unui lider de calibru mondial de când Rusia a invadat Ucraina.

Adresându-se prin intermediul unui interpret, Xi Jinping i-a mulţumit liderului de la Kremlin pentru susţinerea oferită Chinei şi a subliniat că relaţiile dintre Beijing şi Moscova trebuie să fie apropiate, relatează Agerpres.

”Suntem parteneri într-o cooperare strategică globală. Acest statut face necesară existenţa unor relaţii strânse între ţările noastre”, a spus şeful statului chinez în debutul întâlnirii cu liderul rus care se va încheia prin semnarea unei declarații pentru a marca intrarea într-o “nouă eră a relației strategice” ruso-chineze.

Luni, Kievul i-a solicitat Chinei să-şi ”folosească influenţa asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului de agresiune” din Ucraina.

Între timp, șeful diplomației americane Antony Blinken a declarat că “lumea nu trebuie să fie păcălită de nicio decizie tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, de a îngheţa conflictul potrivit propriilor sale condiţii”.

Potrivit lui Antony Blinken, SUA apreciază orice iniţiativă diplomatică pentru “o pace justă şi durabilă”, dar şi-au exprimat îndoielile cu privire la disponibilitatea Chinei de a păstra “suveranitatea şi integritatea teritorială” a Ucrainei, arată sursa citată.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru presupuse crime de război în Ucraina

Published

on

© Kremlin

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin pentru responsabilitatea sa în ceea ce priveşte presupusele crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă în ţara vecină, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

“Astăzi, 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat CPI într-un comunicat.

Vladimir Putin “este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”, a adăugat instanţa.

“Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând din 24 februarie 2022”, indică în continuare CPI, subliniind că există “motive rezonabile de a crede că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate mai sus”.

Procurorul CPI, Karim Khan, a declarat mai devreme luna aceasta, după o vizită în Ucraina, că presupusele răpiri de copii fac “obiectul unei anchete prioritare”.

CPI, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, anchetează de peste un an eventuale crime de război sau crime împotriva umanităţii comise în cursul ofensivei ruse.

Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, dar Kievul a acceptat competenţa Curţii pe teritoriul său şi colaborează cu procurorul acestei instanţe de la Haga.

Moscova a negat în mod repetat acuzaţiile de atrocităţi comise de forţele sale în cadrul “operaţiunii speciale militare”, aşa cum numeşte ea invazia în Ucraina, pe care a declanşat-o la 24 februarie 2022, în ceea ce Occidentul şi Kievul numeşte o agresiune neprovocată şi nejustificată.

Experţii recunosc că este puţin probabil ca Rusia să-i predea CPI pe suspecţi, notează AFP.

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi9 mins ago

Cristian Bușoi, vizită în Silicon Valley pentru a prezenta acțiunile comisiei pe care o prezidează în PE în domeniul cercetării și inovării: Avem nevoie de o colaborare mai strânsă între UE și SUA în acest sector

Eugen Tomac56 mins ago

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G72 hours ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO3 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

ROMÂNIA4 hours ago

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel îi invită pe Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți șefi de stat sau de guvern la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Ucraina, competitivitatea UE, securitatea energetică și migrație

CHINA5 hours ago

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

NATO3 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending