Șeful Marinei germane, Kay-Achim Schönbach, a demisionat pe fondul scandalului creat de comentariile sale de vineri, conform cărora preşedintele rus Vladimir Putin merită respect iar Peninsula Crimeea nu va mai aparţine niciodată Ucrainei, transmite DPA, citat de Agerpres.
”Ceea ce îşi doreşte cu adevărat este respect”, a spus Schönbach despre Putin.”Şi, Doamne, să acorzi cuiva respect are un cost redus, este chiar gratuit. Dacă aş fi întrebat, (aş spune că) este uşor să i se acorde respectul pe care îl cere cu adevărat şi pe care, probabil, îl merită”, a completat acesta.
Acesta a mai spus că Peninsula Crimeea ”nu va mai reveni niciodată” Ucrainei și a pledat în favoarea cooperării cu Rusia pentru a limita ascensiunea Rusiei.
Comentariile vice-amiralului, care a opinat că temerile privind o incursiune rusă în Ucraina sunt ”un nonsens”, au declanșat o dispută diplomatică cu Kievul, atmosfera fiind deja tensionate din cauza refuzului Berlinului de a trimite arme în această țară, potrivit Politico Europe.
Guvernul german a fost astfel nevoit să se distanțeze de comentariile făcute de șeful Marinei germane. ”Conținutul și alegerea cuvintelor din declarații nu corespund în niciun fel poziției Ministerului Federal al Apărării”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al guvernului.
Schönbach a revenit asupra lor, explicând că și-a exprimat o opinie privată, chiar dacă purta uniformă.
În cele din urmă, oficialul Marinei germane a fost nevoit să își anunțe demisia, precizând într-o declarație publicată de Ministerul Apărării că ”afirmațiile sale necugetate” afectează din ce în ce mai tare imaginea funcției pe care o deține, motiv pentru care a considerat că acesta este pasul necesar pentru a ”evita daune suplimentare”.
Ambasadorul Ucrainei în Germania, Andrij Melnyk, a declarat că demisia șefului Marinei nu este suficientă pentru a repara răul făcut, declarând pentru Die Welt că incidentul ”a lăsat întregul public ucrainean în stare de șoc profund” și ”pune semnificativ sub semnul întrebării credibilitatea și fiabilitatea internațională a Germaniei – nu doar din punctul de vedere al Ucrainei”.
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a reacționat sâmbătă la acest incident prin convocarea ambasadorului german la Kiev.
De asemenea, el a criticat aspru abordarea extinsă a Germaniei în ceea ce privește criza, în special refuzul acesteia de a trimite sau de a permite transferul de arme de apărare către Kiev.
”Ucraina este recunoscătoare Germaniei pentru sprijinul său din 2014, precum și pentru eforturile sale diplomatice în vederea soluționării conflictului armat ruso-ucrainean. Dar declarațiile actuale ale Germaniei sunt dezamăgitoare și contravin acestui sprijin și efort”, a scris el pe Twitter.
Нещодавні заяви Німеччини щодо неможливості передачі Україні оборонної зброї, зокрема через надання дозволу на це третім сторонам, безперспективності повернення Криму, вагання щодо відключення РФ від SWIFT — не відповідають рівню наших відносин і поточній безпековій ситуації 1/3
— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) January 22, 2022
“Partenerii germani trebuie să renunțe la astfel de declarații și acțiuni care subminează unitatea și îl încurajează pe Vladimir Putin la un nou atac asupra Ucrainei”, a mai spus acesta.
Refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei pe fondul crizei de securitate de la granița cu Rusia are ca scop evitarea escaladării tensiunilor, a declarat ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, într-un interviu publicat sâmbătă.
”Pot să înțeleg că vrem să sprijinim Ucraina și exact asta facem deja”, a declarat Lambrecht pentru Welt am Sonntag, precizând că Germania va furniza un spital de campanie și va oferi pregătire medicală în februarie, amintind că Armata germană ”tratează deja soldați ucraineni grav răniți în spitalele” sale.
Dar trimiterea de arme ”nu va ajuta la dezamorsarea crizei în acest moment”, a completat Lambrecht, a cărei idee este împărtășită și de ministrul german de externe, Annalena Baerbock.
De asemenea, Berlinul a blocat alte țări, inclusiv Estonia, să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare, ceea ce i-a înfuriat pe oficialii ucraineni.
”Gravitatea situației impune guvernului de coaliție să își reconsidere poziția și să schimbe cursul în problema livrărilor de arme către Ucraina”, a declarat sâmbătă ambasadorul ucrainean în Germania, Andrij Melnyk, pentru Handelsblatt, care a completat că țara sa ”nu va avea odihnă în a convinge guvernul german să livreze Ucrainei arme defensive”.
Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, David Helmbold, a confirmat că ”a existat o solicitare din partea guvernului estonian cu privire la livrarea sau transferul obuzierelor”. Acesta a adăugat că ministerul este “în curs de coordonare a departamentelor noastre pe această temă”.
”În lumina creşterii presiunii militare a Rusiei în Ucraina şi în regiune, ţările baltice au decis să răspundă nevoilor Ucrainei şi să furnizeze un ajutor suplimentar pentru apărare”, se menţionează în comunicatul comun.
În egală măsură, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.
”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane.
Acest ajutor se adaugă celui furnizat de Regatul Unit, format din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene.
