PARLAMENTUL EUROPEAN
Sesiune plenară la Strasbourg: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană
Published
2 months agoon

Membrii Parlamentului European se întrunesc, de luni până la joi, în cadrul unei sesiuni plenare la Strasbourg, prima din cele două programate în această lună, având pe agendă votarea unei rezoluții privind începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aprobarea unui ajutor de 455 de milioane de euro pentru Turcia, România și Italia în urma dezastrelor naturale.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputații vor pleda pentru o protecție sporită a jurnaliștilor și a libertății mass-mediei din UE, vor adopta un nou instrument comercial pentru a apăra UE de șantajul economic, vor dezbate acuzațiile de mită pentru vize, vor solicita începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE și vor aproba sprijinul pentru Turcia, România și Italia vin Fondul de Solidaritate al UE.
Europarlamentarii vor vota legea europeană pentru libertatea-mass media
Ca răspuns la amenințările tot mai mari la adresa independenței editoriale, PE își va adopta poziția cu privire la un proiect de lege pentru consolidarea independenței mass-mediei din UE.
Parlamentul dorește ca Legea europeană privind libertatea mass-mediei, asupra căreia eurodeputații vor dezbate și vota marți, să oblige statele membre să asigure pluralismul mass-mediei și să protejeze independența mass-mediei de interferențele guvernamentale, politice, economice sau private.
Eurodeputații cer interzicerea tuturor formelor de interferență în deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media și doresc să împiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnaliștilor, cum ar fi forțarea acestora să-și dezvăluie sursele, accesarea de conținut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de spyware.
Mandatul de negociere cu statele membre urmărește, de asemenea, să sporească transparența informațiilor privind proprietatea mass-mediei, să protejeze mass-media împotriva deciziilor arbitrare ale platformelor online foarte mari, să consolideze viabilitatea economică a industriei și să introducă un plafon pentru publicitatea de stat pentru a evita ca mass-media să devină dependentă de aceasta.
PE va adopta un nou instrument comercial pentru a apăra UE de șantajul economic
Noile norme comerciale urmăresc să descurajeze puterile străine să intimideze UE sau statele membre să își schimbe politicile prin constrângere economică și să permită UE să ia contramăsuri.
Instrumentul anti-coerciție (ACI), care urmează să fie dezbătut luni și supus votului final marți, urmărește să protejeze suveranitatea UE și a statelor membre într-un mediu geopolitic în care comerțul și investițiile sunt din ce în ce mai folosite de puteri străine.
Regulamentul va permite UE să răspundă, în conformitate cu dreptul internațional și în ultimă instanță, în cazul în care UE sau un stat membru este șantajat economic de o țară din afara UE care încearcă să influențeze o anumită alegere sau poziție politică.
Obiectivul principal al noului instrument este de a descuraja țările din afara UE să încerce să constrângă sau să le determine să înceteze constrângerea, și să evite escaladarea conflictului. În temeiul noului regulament, UE va putea lua contramăsuri, inclusiv impunerea de taxe vamale, restricții comerciale asupra bunurilor și serviciilor, restricții privind accesul la achiziții publice și investiții străine directe.
Libera circulație: PE va dezbate acuzațiile de mită pentru vize și următorii pași
Marți după-amiază, eurodeputații vor chestiona Comisia cu privire la acuzațiile potrivit cărora state membre eliberează vize în schimbul mitei în spațiul Schengen.
În cadrul unei dezbateri cu Comisia Europeană, eurodeputații vor discuta despre acuzațiile recente potrivit cărora consulatele poloneze ar fi acceptat mită în schimbul eliberării vizelor Schengen, precum și despre impactul acestora asupra politicii comune a UE în domeniul vizelor și asupra spațiului Schengen de liberă circulație. După ce mai multe canale mass-media au raportat acuzații de corupție în sistemul de vize, Comisia Europeană a solicitat guvernului polonez, care analizează chestiunea, mai multe detalii cu privire la anchetă.
La 27 septembrie, Germania a anunțat controale la frontierele sale cu Polonia și Cehia, menționând lupta împotriva traficanților de persoane ca motiv principal. În total, șapte state membre efectuează în prezent controale temporare la frontieră între țări din spațiul Schengen.
Președinta Metsola va anunța, de asemenea, pe 2 octombrie, începerea negocierilor cu Consiliul privind reforma Codului frontierelor Schengen, care vizează reducerea numărului de controale la frontierele interne ale UE. Apoi, deputații au la dispoziție 48 de ore pentru a se opune mandatului de negociere; în cazul în care o zecime dintre aceștia fac acest lucru, va avea loc un vot pe această temă în cadrul aceleiași sesiuni plenare.
Republica Moldova: negocierile de aderare la UE trebuie să înceapă, potrivit PE
Joi, eurodeputații vor vota o rezoluție care va face bilanțul parcursului Republicii Moldova către Uniunea Europeană.
Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a suferit daune colaterale politice și economice grave din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine, cu inflație, prețuri la alimente și la energie în creștere, proteste de stradă în capitala Chișinău, întreruperi de curent electric și campanii de dezinformare. Au existat, de asemenea, avertismente cu privire la o lovitură de stat înscenată de Rusia împotriva conducerii pro-europene a țării, pe lângă consecințele actuale ale conflictului înghețat de zeci de ani cu separatiștii sprijiniți de Rusia din Transnistria.
În urma invadării pe scară largă de către Moscova a Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului 2023, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca necesare pentru deschiderea negocierilor.
Înaintea votului asupra rezoluției, eurodeputații vor dezbate marți cu Comisia și Consiliul ultimele evoluții din Republica Moldova.
455 de milioane de euro de ajutor UE pentru Turcia, România și Italia în urma dezastrelor naturale
Eurodeputații vor aproba, miercuri, aproape 455 de milioane de euro sub formă de ajutor din Fondul de Solidaritate al UE, în urma recentelor dezastre naturale din România, Italia și Turcia.
România urmează să primească 33,9 milioane de euro pentru daunele cauzate de seceta severă din 2022, Italia 20,9 milioane de euro pentru daunele cauzate de inundațiile din septembrie 2022 din regiunea Marche, iar 400 de milioane de euro vor ajunge în Turcia pentru pagubele cauzate de cele două cutremure majore ce au avut loc în februarie 2023.
Comisia Europeană a propus utilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acorda asistență financiară celor trei țări afectate, în valoare de 454 835 030 de euro. Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de salvare, cum ar fi repararea infrastructurii deteriorate, securizarea infrastructurii preventive și protecția patrimoniului cultural, precum și operațiunile de curățare.
Consiliul a aprobat deja ajutorul la 18 septembrie. Odată ce Parlamentul dă unda verde, ajutorul poate fi alocat.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie
Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut
Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice
Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție
Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național
CONSILIUL UE
Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind legislația UE de protecție a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului
Published
2 days agoon
November 30, 2023
Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).
Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției
Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:
– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;
– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.
– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente
Cazuri SLAPP transfrontaliere
Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.
Hotărâri judecătorești din țări terțe
În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.
Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP
Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.
Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.
Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.
ALEGERI EUROPENE 2024
Liderul celui mai mare partid din UE avertizează cu privire la un Parlament European de extremă dreapta dacă UE nu va gestiona migrația
Published
3 days agoon
November 29, 2023
Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a avertizat marți că Uniunea Europene trebuie să controleze migrația dacă vrea să evite o creștere a extremei drepte pe continent.
“Dacă nu găsim o soluție sau o înțelegere comună adecvată pentru a gestiona migrația, atunci sunt foarte îngrijorat în legătură cu următoarele alegeri europene”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment al Politico Europe.
Weber a indicat alegerile din Olanda – unde populistul de extremă dreapta Geert Wilders a obținut o victorie surprinzătoare săptămâna trecută – ca exemplu, vorbind despre cum “un mic, mic detaliu … a creat căderea guvernului”.
În mod similar, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta din Germania, a câștigat teren, propulsată de preocupările legate de migrație, un lucru pe care Weber îl numește “un mare șoc și o chestiune de îngrijorare”.
La nivel european, Weber a îndemnat țările să finalizeze acordul privind migrația. “Trebuie să îi dăm viață”, a spus el.
“Oamenii trebuie să vadă că nu vorbim doar despre migrație, că nu facem apel doar la rezolvarea problemelor, ci suntem cu adevărat capabili să facem legislație și să găsim cu adevărat o soluție la nivel european pentru a opri sosirile ilegale pe teritoriul european”, a conchis liderul PPE.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Comisia ITRE din PE a adoptat regulamentul privind o infrastructură interoperabilă de servicii publice digitale transeuropene pentru care Gheorghe Falcă a fost responsabil ca raportor al Grupului PPE
Published
4 days agoon
November 28, 2023By
Teodora Ion
Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European a adoptat regulamentul Europa Interoperabilă, adică un Schengen online pentru serviciile de administrație publică locală de care eurodeputatul Gheorghe Falcă s-a ocupat din calitatea de raportorul al Grupului PPE din legislativul european.
Acesta a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a obținut un rezultat foarte bun pentru România în cadrul acestui dosar.
”Am participat astfel direct la trilogul, adică negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, pentru definitivarea Regulamentului pentru stabilirea unor măsuri de promovare a interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru furnizarea sau gestionarea serviciilor publice în UE”, a detaliat acesta.
El a ținut să explice că față de o directivă, care se dezbate în parlamentele naționale, regulamentele adoptate la Bruxelles se aplică întocmai în toate statele membre.
”Pe scurt, am obținut dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene, în beneficiul cetățenilor”, a precizat Falcă.
Acesta s-a declarat foarte mulțumit de faptul că ”amendamentele și propunerile mele la acest dosar, atât în calitate de raportor cât și ulterior, la negocieri, au fost adoptate, fapt ce aduce beneficii pentru România”.
”Mai întâi, pentru că am reușit să consolidez rolul agenției UE înființate la București – prima găzduită de țara noastră. Astfel, Centrul și Rețeaua europeană de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) beneficiază de statutul de observator în cadrul Comitetului pentru o Europă interoperabilă (un organism consultativ strategic al Comisiei Europene). Dar mai mult decât atât, sunt mulțumit de faptul că am reușit să obțin consolidarea rolului autorităților locale și regionale în punerea în aplicare cu succes a prezentului Regulament”, a precizat Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului și, implicit, fost membru al Comitetului European al Regiunilor.
Eurodeputatul a explicat că regulamentul este important în contextul în care ”autoritățile locale furnizează o serie de servicii publice, dar dispun adesea de resurse limitate în ceea ce privește finanțarea, resursele umane și instrumentele de punere în aplicare a prezentului regulament, acestea trebuie să primească orientări și resurse adecvate”.
Concrete & Design Solutions

Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă

COP28. Klaus Iohannis: România va deveni lider regional în operațiunile și implementarea energiei nucleare ca sursă stabilă de energie

Klaus Iohannis: La 105 ani de la Marea Unire, România are un loc un binemeritat în UE și NATO și promovează aspirațiile europene ale românilor de peste Prut

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Clepsidra, istoria și viitorul: Acum, mai mult ca niciodată, destinul european și euro-atlantic al României trebuie să coboare în Cetatea idealului național

Maia Sandu: România iubește necondiționat R. Moldova, fără a aștepta lauri. Drumul nostru este comun și locul nostru este împreună în UE

Ziua Națională. Marcel Ciolacu, la 105 ani de la Marea Unire: Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că avem un drum comun de parcurs ca națiune

Șeful diplomației SUA, mesaj de Ziua Națională a României: Viitorul cooperării dintre națiunile noastre devine din ce în ce mai luminos

Ziua Națională. Nicolae Ciucă, la 105 ani de la Marea Unire: Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Eurodeputata PPE Pernille Weiss evidențiază potențialul României de a atrage investiții în domeniul farmaceutic prin crearea unui mediu propice pentru inovatori și IMM-uri

Președintele Senatului consideră că ”mediul de afaceri are nevoie de încredere şi predictibilitate” pentru a se dezvolta astfel încât orice situaţie de criză să poată fi depăşită

Volodimir Zelenski, Maia Sandu și Charles Michel afirmă “calea europeană” a Ucrainei și Moldovei la zece ani de la EuroMaidan: Aderarea va întări frontiera estică a UE
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Sănătății semnalează: În România nu producem niciun medicament inovativ. Un model economic care să încurajeze industria, necesar
- U.E.1 week ago
Lovitură de teatru în Olanda: Partidul anti-imigrație de extremă dreapta obține primul loc la alegerile parlamentare (exit-poll)
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
Cu o majoritate firavă, Parlamentul European solicită liderilor statelor UE să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor
- ENERGIE1 week ago
Grupul elen PPC, care a preluat activele Enel din România, plănuiește investiții pe termen lung în energie regenerabilă, consolidarea și modernizarea rețelei de distribuție și digitalizarea activităților (P)
- U.E.1 week ago
Guvernul olandez în exercițiu, îngrijorat că Geert Wilders ar putea înceta sprijinul pentru Ucraina. Politico Europe titrează că “Wilders este cel mai mare coșmar al UE”