România trebuie să acționeze cum consideră că este în interesul său, fiind util ca președintele Nicușor Dan să se întâlnească cu președintele american Donald Trump, a afirmat luni senatoarea democrată Jeanne Shaheen, aflată într-o vizită în România, în cadrul unei discuții cu jurnaliști români.

Membră a Comisiilor pentru servicii armate și relații externe din cadrul Senatului Statelor Unite, Shaheen a condus luni o vizită în România a unei delegații a Senatului american, având întrevederi cu președintele Nicușor Dan, cu ministrul de externe Oana Țoiu și cu ministrul apărării naționale Radu Miruță.

Întrebată de CaleaEuropeană.ro dacă a discutat cu oficialii români despre decizia României de a participa, în calitate de observator, la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, care va avea loc joi la Washington, Shaheen a subliniat că Bucureștiul trebuie să acționeze în direcția propriului său interes.

Ea a precizat că nu a abordat acest subiect în cadrul întrevederii cu președintele Nicușor Dan, însă a dialogat pe această temă cu ministrul apărării naționale.

“Președintele și cu mine nu am discutat despre vizita sa la Washington. Ministrul Apărării m-a întrebat despre acest subiect, iar eu i-am spus că, în opinia mea, România ar trebui să facă ceea ce președintele și oficialii români consideră că este în interesul României și cred că este util ca președintele să se întâlnească cu președintele Trump, astfel încât să poată discuta, în orice format, chestiuni de interes reciproc. Așadar, cred că acest lucru este important“, a declarat Jeanne Shaheen.

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că România acceptă invitația președintelui american Trump și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator.

“Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a scris el, pe Facebook.

Șeful statului a punctat că decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii.

“România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, a adăugat Nicușor Dan.

La prima reuniune a Consiliului pentru Pace și-au anunțat prezența ca observatori și Italia, Comisia Europeană și Cipru, în calitate de președinție semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul.

Mai multe țări ale UE au declinat oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.

Raportul Comitetului Juridic din Congresul Statelor Unite care acuză Comisia Europeană că interferează cu alegerile din statele membre, inclusiv România, este un document “ideologic, partizan, căruia nu îi acordă nimeni nicio atenție”, a afirmat luni senatoarea democrată Jeanne Shaheen, aflată într-o vizită în România, în cadrul unei discuții cu jurnaliști români.

Membră a Comisiilor pentru servicii armate și relații externe din cadrul Senatului Statelor Unite, Shaheen a condus luni o vizită în România a unei delegații a Senatului american, având întrevederi cu președintele Nicușor Dan, cu ministrul de externe Oana Țoiu și cu ministrul apărării naționale Radu Miruță.

Ea a fost întrebată despre raportul preliminar din Comisia juridică a Camerei Reprezentanților, dominată de republicani, care la începutul lunii februarie punea sub semnul întrebării decizia anulării alegerilor din România și acuza Comisia Europeană de interferență în scrutinul din țara noastră.

“Este un document ideologic, partizan, căruia nu îi acordă nimeni nicio atenție – nici în cadrul establishment-ului de apărare, nici în Statele Unite, nici în rândul publicului. Considerăm că este eronat, că nu se bazează pe fapte și nu îi acordăm nicio atenție”, a declarat Shaheen.

Senatoarea democrată a îndemnat România și poporul român să ignore acest document care nu va produce niciun rezultat.

“Poporul român ar trebui să îl ignore, pentru că nu va duce nicăieri. Vă pot garanta acest lucru. După cum știți, avem un Congres cu două camere și două partide reprezentate. Partidul majoritar din Cameră a decis să adopte o abordare extrem de partizană în privința mai multor chestiuni, iar aceasta este una dintre ele”, a mai spus Jeane Shaheen.

Citiți și

Raport SUA: Comisia Europeană interferează în alegerile din statele UE; Alegerile anulate din România, cazul cu cele mai agresive măsuri de cenzură

Anularea alegerilor, “un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice”, afirmă Nicușor Dan după raportul SUA: Ingerințele Rusiei, evidențiate în rapoarte NATO și UE

Raportul cu pricina este intitulat “Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”.  Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.

Într-o reacție de la vârful statului român, președintele Nicușor Dan a precizat că România nu este subiectul acestui raport, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.

Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat, în cadrul vizitelor efectuate la Bratislava și Budapesta în perioada 15–16 februarie, o serie de inițiative privind dezvoltarea energiei nucleare civile în Europa Centrală, Washingtonul susținând că proiectele vor consolida securitatea energetică regională și cooperarea strategică cu aliații europeni.

Potrivit Departamentului de Stat, inițiativele vizează construirea de noi centrale nucleare folosind tehnologii nucleare americane avansate, cu scopul de a reduce vulnerabilitățile energetice ale regiunii, de a sprijini competitivitatea industrială și de a susține cererea tot mai mare de energie generată de tehnologii emergente, inclusiv inteligența artificială.

Proiect nuclear cu tehnologie americană în Slovacia
În Slovacia, autoritățile americane au anunțat lansarea implementării acordului interguvernamental SUA–Slovacia semnat la 16 ianuarie, prin finanțarea fazei de preconstrucție pentru un nou reactor nuclear de mari dimensiuni dezvoltat de compania americană Westinghouse.

Finanțarea va sprijini realizarea studiului Front-End Engineering and Design (FEED), etapă esențială pentru pregătirea construcției. Proiectul este derulat în cadrul programului FIRST (Foundational Infrastructure for Responsible Use of Small Modular Reactor Technology), prin care Statele Unite sprijină dezvoltarea unor programe nucleare considerate sigure și responsabile.

Ungaria, vizată ca hub regional pentru reactoare modulare mici
La Budapesta, Marco Rubio a semnat acordul interguvernamental SUA–Ungaria privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile, document care deschide perspectiva unei colaborări pe termen lung în sector.

Washingtonul a subliniat, de asemenea, interesul ca Ungaria să devină un centru regional pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) și a încurajat autoritățile ungare să selecteze tehnologie americană pentru proiectele viitoare. În același timp, compania americană Holtec International și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini gestionarea combustibilului nuclear uzat prin sisteme de stocare uscată, sub rezerva aprobării parlamentare.

Departamentul de Stat a precizat că inițiativele decurg din implementarea ordinului executiv al președintelui Donald Trump privind desfășurarea tehnologiilor nucleare avansate în sprijinul securității naționale. Oficialii americani estimează că proiectele ar putea genera oportunități comerciale de peste 15 miliarde de dolari pentru furnizorii americani și mii de locuri de muncă în Statele Unite.

Washingtonul a subliniat că sprijinul pentru dezvoltarea energiei nucleare civile în statele aliate rămâne ancorat în experiența de peste 70 de ani a SUA în domeniul siguranței nucleare, securității și neproliferării.