EUROBAROMETRU
Românii, peste media UE: 61% se declară “foarte îngrijorați” de ingerințele țărilor din afara UE în alegerile și politica din România (Eurobarometru)
Cel puțin șase din zece români se declară foarte îngrijorați cu privire la faptul că țări din afara Uniunii Europene încearcă să influențeze alegerile și politica internă din statele membre, situându-se peste media Uniunii Europene, relevă datele celui mai recent Eurobarometru, comandat de Parlamentul European și publicat miercuri, la o zi după ce Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, dominată de republicani, a publicat un raport preliminar în care acuză Comisia Europeană că interferează în mod regulat în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.
În toate domeniile analizate de sondaj, temerile legate de siguranță și securitate sunt la un nivel ridicat. Principalele preocupări sunt conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de țări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%).
România se situează în jurul mediei UE la aceste capitole, cu 68% fiind foarte îngrijorați de conflicte și războaie active în apropierea UE, 65% de terorism, 61% de atacuri cibernetice din afara UE, 61% de schimbări climatice, 60% de migrație și 60% de dependența energetică din afara UE,
Românii se situează peste media Uniunii Europene în două aspecte. 62% se declară foarte îngrijorați de faptul că UE trebuie să se bazeze pe țări din afara UE pentru apărare (față de 59% – mediaUE) și 61% se arată foarte îngrijorați de țări din afara UE care încearcă să influențeze alegerile sau politica din țara noastră, spre deosebire de 56%, media Uniunii Europene.
© Eurobarometru
Potrivit raportului american care se întinde pe 160 de pagini, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA), în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra marilor platforme online pentru a cenzura conținut politic înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024.
Acest raport critic evidențiază relațiile tensionate dintre Statele Unite conduse de administrația Trump și Uniunea Europeană, inclusiv prin prisma criticilor formulate în strategia de securitate națională a SUA și a nemulțumirilor exprimate de Washington cu privire la investigațiile și amenzile pe care Comisia Europeană le aplică giganților tehnologici americani pentru nerespectarea Actului unic privind serviciile digitale și pe care SUA le consideră o formă de cenzură. Tonul a fost dat în urmă cu un an, pe scena Conferinței de Securitate de la München, de vicepreședintele american J.D. Vance, care a lansat critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Raportul este intitulat “Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: campania desfășurată de Europa de-a lungul unui deceniu pentru a cenzura internetul global și modul în care aceasta afectează libertatea de exprimare a americanilor în Statele Unite”. Documentul se bazează inclusiv pe documente nepublice prezentate comisiei americane, care ar arăta că aceste presiuni au fost aplicate în mod repetat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale Uniunii Europene.
Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate, potrivit raportului, în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu, descris ca populist și puțin cunoscut. Decizia instanței constituționale a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată desfășurată pe platforma TikTok.
În decembrie 2024, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România din 24 noiembrie. Deși TikTok nu a recunoscut că a permis propagarea dezinformării în cadrul alegerilor din România, Comisia Europeană a securizat în decembrie 2025 angajamentul TikTok de a furniza registre de publicitate care să asigure transparența deplină în ceea ce privește anunțurile publicitare din serviciile sale, astfel cum se prevede în Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cu mențiunea că investigația legată de alegerile din România continuă.
Comisia Europeană a respins ferm acuzațiile formulate în raportul preliminar din Congresul american. „În legătură cu cele mai recente acuzații de cenzură. O absurditate totală. Complet nefondate”, a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru afaceri digitale, Thomas Regnier.
Documentul, un nou atac al Statelor Unite la adresa UE
Raportul american relevă a prelungire a criticilor dure pe care Statele Unite le atribuie Uniunii Europene în ultimul an.
Noua strategia de securitate națională a Statelor Unite, dată publicității la finele anului trecut, marchează una dintre cele mai radicale repoziționări ale Washingtonului față de aliații săi tradiționali. Administrația Trump descrie Europa ca fiind sub riscul unei „dispariții civilizaționale”, și acuză Uniunea Europeană, migrația și guvernele de pe continent pentru un declin cultural, politic și demografic considerat iminent și care va face continentul de nerecunoscut în următorii 20 de ani.
Potrivit strategiei, politica generală pentru Europa a Statelor Unite ar trebui să prioritizeze sprijinirea Europei pentru a se putea baza pe propriile forțe și pentru a funcționa ca un grup de națiuni suverane aliniate, inclusiv prin asumarea responsabilității principale pentru propria apărare, fără a fi dominată de vreo putere adversă. Strategia de securitate americană are ca obiectiv “cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în interiorul statelor europene”.
Nemulțumirea Washingtonului a fost amplificată suplimentar de decizia Comisiei Europene de a amenda platforma X cu 120 de milioane de euro, acțiune care a provocat reacții dure partea oficialilor americani, care au acuzat UE că subminează securitatea SUA. Un alt punct culminant al acestei dispute a fost acțiunea administrației Trump de a interzice accesul în SUA pentru cinci europeni, inclusiv fostul comisar european pentru piață internă Thierry Breton, acuzați de presiuni pentru cenzurarea opiniilor americane online. Breton este considerat arhitectul legislației UE privind serviciile digitale și după plecarea din funcție s-a remarcat printr-o poziție dură față de ceea ce consideră imixtiuni americane în suveranitatea europeană. El a arătat spre precedentul creat în România pentru a evoca o posibilă anulare a rezultatelor alegerilor din Germania din 2025, în cazul în care acestea nu s-ar fi desfășurat corect.
Context. Ce s-a întâmplat în România?
În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost viciat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.
Reacții internaționale de sprijin pentru România în fața ingerințelor Rusiei
Ulterior, președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia, o poziție de condamnare a ingerințelor la adresa democrației venind și din partea președintelui german Frank-Walter Steinmeier. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine. Și NATO a transmis prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”. Poziția NATO a venit în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.
Poziția exprimată de SUA în 2024, sub administrația Biden
Poziția SUA cu privire la ingerințele externe în alegerile din România a fost exprimată anul trecut pe multiple paliere, în timpul administrației Biden. Delegația Congresului SUA la NATO, s-a arătat “profund îngrijorată de dovezile convingătoare” privind influența Rusiei în alegerile din România, precizând că “suntem alături de România în preocuparea sa de a organiza alegeri prezidențiale libere și corecte”. Și Comisia din SUA pentru securitate și cooperare în Europa a condamnat ferm “interferenţa malignă a Rusiei în alegerile din România”.
“Orice îndepărtare a politicii externe a României de alianțele sale occidentale prin interferența unui actor străin ar avea un impact negativ grav asupra cooperării România-SUA în materie de securitate“, a transmis, la momentul respectiv, și Departamentul de Stat.
Administrația Trump: de la critici la dialog politic la nivel înalt
Însă, noua administrație condusă de Donald Trump a avut o poziție mai degrabă critică, iar purtătorul de mesaj a fost vicepreședintele J.D. Vance.
Prima dată, J.D. Vance a lansat, pe 14 februarie, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România, și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult nu despre dinspre Rusia, China sau alt actor extern, ci ceea ce se întâmplă în interiorul Europei. (….) Situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie, România a anulat dintr-o lovitură rezultatul alegerilor prezidențiale pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali. Acum, din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a infectat alegerile din România”, a declarat Vance într-un discurs susținut în cadrul Conferinței, pe care l-a întrebuințat pentru a critica ceea ce el a numit “regresul” libertății de exprimare în Europa.
Organizarea noilor alegeri prezidențiale și victoria lui Nicușor Dan în mai 2025 au fost salutate apoi de Statele Unite, respectiv de secretarul de stat Marco Rubio. Mai mult, președintele Donald Trump și noul său omolog român au avut la finalul în mai 2025 și prima lor convorbire telefonică, la o zi după instalarea lui Nicușor Dan în funcția de șef al statului român, context în care Nicușor Dan a afirmat că Statele Unite sunt cel mai apropiat aliat și partener strategic vital al României.
În prezent, Washingtonul și Bucureștiul lucrează la pregătirea unei vizite a președintelui Nicușor Dan la Casa Albă, iar o delegație condusă de ministrul de externe participă în capitala SUA la o reuniune convocată de șeful diplomației americane privind cooperarea în domeniul materiilor prime critice.
Președintele Nicușor Dan a promis un raport public. Un document a fost prezentat anul trecut liderilor europeni
În același timp, președintele Nicușor Dan a recunoscut, chiar în primul său discurs ca șef al statului cu ocazia Zilei Naționale, că lipsa unui raport complet privind ingerințele care au condus la anularea alegerilor din 2024 rămâne o vulnerabilitate majoră, deși există dovezi privind interferențe ilegale și acțiuni hibride.
Președintele le-a prezentat și liderilor europeni reuniți anul trecut la summitul Comunității Politice Europene de la Copenhaga un raport despre anularea alegerilor din România. Raportul este intitulat “Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României“.
El a explicat că raportul detaliază un mecanism dovedit de Parchetul General, prin care firme din Rusia finanțau site-uri aparent inofensive pentru a canaliza publicul către surse de propagandă. Totodată, președintele a apreciat că cercetarea prezentată de procurorul general reprezintă o dovadă “consistentă” a dezinformărilor Rusiei și a influențării alegerilor prezidențiale. În aceeași zi cu raportul prezentat de procurorul general al României, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.
Comportamentul Rusiei
La câteva ore după ce președintele Nicușor Dan a prezentat acel raport, președintele rus Vladimir Putin s-a referit public pentru prima dată la contextul alegerilor prezidențiale anulate din România, precizând că „unele țări încearcă să-și interzică adversarii politici, care deja câștigă mai multă legitimitate și încrederea alegătorilor” și că „transformarea fără sfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa”.
Nu a fost prima dată când Rusia transmis un mesaj, fie și voalat, de susținere pentru Georgescu. În luna martie 2025, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat UE că duce un război împotriva lui Călin Georgescu și a liderilor europeni care îl susțin pe președintele american Donald Trump.
EUROBAROMETRU
Eurobarometru: Preocupați de securitate și costul vieții, 76% dintre români doresc o UE mai unită. 49% văd apartenența la UE ca pe un lucru pozitiv
Cetățenii europeni cer o Uniune Europeană mai unită și mai puternică, iar românii sunt aliniați temerilor privind viitorul lumii și al Uniunii Europene, conform celui mai recent sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și publicat miercuri, Într-un context marcat de conflicte internaționale, atacuri cibernetice și dezastre naturale tot mai frecvente, cetățenii europeni cer ca Uniunea Europeană să acționeze rapid, unit și cu resurse sporite pentru a proteja securitatea și bunăstarea populației. Noul sondaj Eurobarometru arată că aproape 9 din 10 europeni consideră că statele membre trebuie să fie mai unite, iar peste 70% își doresc ca UE să aibă o voce mai puternică la nivel internațional. Situația nu diferă mult în România: românii împărtășesc aceleași temeri privind viitorul lumii, al UE și al țării lor și sunt la fel de preocupați de securitate, costul vieții și stabilitatea economică. Deși 76% dintre români sunt de părere că statele membre trebuie să fie mai unite, numai 49% consideră apartenența țării la UE drept un lucru pozitiv.
Majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță – conflicte în curs (72%), terorism (67%), dezastre naturale agravate de schimbările climatice (66%), atacuri cibernetice (66%) și migrație necontrolată (65%). 89% dintre respondenți declară că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față acestor amenințări globale, iar 86% vor ca UE să aibă o voce mai puternică. 73% doresc ca UE să dispună de mai multe resurse pentru a aborda amenințările de la nivel internațional. Într-un moment marcat de tensiuni geopolitice crescute, cetățenii se tem din ce în ce mai mult pentru viitorul lor și doresc ca UE să acționeze unitar și ambițios.
Rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, publicat miercuri, arată că evoluția situației internaționale generează sentimente de îngrijorare în rândul cetățenilor europeni. Instabilitatea geopolitică are un impact major asupra percepțiilor europenilor. Majoritatea (52%) declară că sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 39% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul UE și 41% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor.
În privința României, 39% dintre cetățeni sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 38% sunt pesimiști în privința viitorului UE și 38% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor. Perspectivele par să fie mai bune la nivel individual: peste trei sferturi dintre europeni (76%) sunt optimiști în legătură cu viitorul lor și al familiei lor. Comparativ, 72% dintre români cred același lucru.
© Eurobarometru
Concluziile sondajului confirmă că provocările sunt numeroase. În toate domeniile analizate de sondaj, temerile legate de siguranță și securitate sunt la un nivel ridicat. Principalele preocupări sunt conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de țări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%).
România se situează în jurul mediei UE la aceste capitole, cu 68% fiind foarte îngrijorați de conflicte și războaie active în apropierea UE, 65% de terorism, 61% de atacuri cibernetice din afara UE, 61% de schimbări climatice, 60% de migrație, 60% de dependența energetică din afara UE, 62% de faptul că UE trebuie să se bazeze pe țări din afara UE pentru apărare și 61% de țări din afara UE care încearcă să influențeze alegerile sau politica din țara noastră.
© Eurobarometru
Riscurile legate de comunicare stârnesc de asemenea preocupări majore. Printre aceste riscuri se numără dezinformarea (69%), discursul de incitare la ură în mediul online sau offline (68%), conținuturile false generate de inteligența artificială (68%), protecția insuficientă a datelor (68%) și amenințările la adresa libertății de exprimare (67%). Procentele românilor cu îngrijorări similare se situează de asemenea foarte aproape de media UE.
© Eurobarometru
Un apel la o Europă unită
Pe fondul numeroaselor provocări, cetățenii europeni doresc ca Uniunea Europeană să își intensifice eforturile. 66% dintre cetățeni vor ca UE să participe la menținerea siguranței colective, subliniind rolul protector al UE în contextul politic actual. Comparativ, 47% dintre români își doresc același lucru.
Cetățenii consideră totodată că unitatea este esențială: 89% dintre respondenți (76% dintre români) declară că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% (70% dintre români) sunt de acord că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a face față provocărilor globale actuale. În opinia cetățenilor, pentru a-și consolida poziția în lume, UE ar trebui să se concentreze în principal pe securitate și apărare (40%; 34% dintre români), pe competitivitate, economie și industrie (32%; 29% dintre români) și pe independența energetică (29%; 26% dintre români).
© Eurobarometru
“Tensiunile geopolitice modelează sentimentul de securitate zilnic al europenilor. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să protejeze, să fie pregătită și să acționeze unită. Exact aceste aspecte trebuie oferite de o Europă mai puternică și mai asertivă. Europa este cel mai puternic scut al nostru”, afirmă președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Costul vieții: o prioritate
Prețurile ridicate continuă să afecteze nivelul de trai al cetățenilor. La nivel intern, europenii doresc ca Parlamentul European să abordeze cu prioritate inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (41% dintre respondenți). Pe locul doi se situează economia și crearea de noi locuri de muncă (35%). Și în rândul românilor acestea sunt principalele două preocupări (40%, respectiv 38%).
Deși majoritatea respondenților se așteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil în următorii cinci ani, o proporție substanțială (28%) se așteaptă la o înrăutățire, mai ales în țările mai puțin stabile economic. Temerea că nivelul lor de trai va scădea este mai puternică în rândul cetățenilor francezi (45%), belgieni (40%) și slovaci (40%). În privința României, procentul este de 29%.
© Eurobarometru
La nivel european, cetățenii se așteaptă ca UE să se concentreze pe consolidarea poziției sale în lume, în special prin concentrarea asupra apărării și securității (40%, în creștere cu 3 puncte procentuale față de ultimul sondaj).
În același timp, cetățenii reafirmă importanța valorilor fundamentale și fondatoare. Potrivit sondajului, pacea este cea mai importantă valoare care ar trebui apărată de Parlamentul European (52%), procent care reflectă climatul geopolitic actual. Democrația (35%), libertatea de exprimare (23%), drepturile omului (22%) și statul de drept (21%) ocupă și ele un loc important în clasament.
Opinia cetățenilor despre UE și instituțiile sale rămâne pozitivă, în ciuda unor ușoare scăderi comparativ cu rezultatele din mai 2025. O majoritate relativă are o opinie favorabilă față de UE (49%, -3 puncte procentuale), cu doar 17% având o opinie negativă. România se situează în media UE.
38% (-3 puncte procentuale) dintre respondenți au o opinie pozitivă despre Parlamentul European (doar 20% au o opinie negativă).
O majoritate importantă și în creștere a cetățenilor consideră apartenența țării lor la UE drept un lucru pozitiv (62%), o creștere de 2 puncte procentuale comparativ cu februarie/martie 2024. Comparativ, doar 49% dintre români consideră apartenența țării la UE drept un lucru pozitiv (+4 puncte procentuale), în timp ce 30% spun că nu este nici bun, nici rău (26% în UE) și 19% că este un lucru rău (11% în UE).
© Eurobarometru
Din punct de vedere socio-demografic, tinerii continuă să fie printre cei mai fervenți susținători ai UE și au așteptări mari cu privire la rolul acesteia. Tinerii cetățeni, cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani, tind să aibă o opinie mai favorabilă despre UE și Parlament comparativ cu cetățenii mai în vârstă: 58% au o imagine pozitivă despre UE (comparativ cu 49%-43% în grupele de vârstă mai înaintată), iar 68% doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important (comparativ cu 58%-54%). Tinerii europeni sprijină foarte puternic următoarele puncte: mai multă unitate între statele membre în contextul actual (90%), mai multe resurse pentru UE (78%) și mai multă influență pentru UE la nivel internațional (87%).
Context
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre (Cipru, Danemarca, Finlanda, Malta, Suedia și Țările de Jos) au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost realizate 26.453 de interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară. În România, au fost realizate 1.041 interviuri față în față.
EUROBAROMETRU
Eurobarometru: 70% dintre români consideră că România a beneficiat de pe urma aderării la UE
Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că aproape trei sferturi dintre cetățenii UE consideră că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, sprijinul pentru moneda euro, precum și pentru apărarea și securitatea comună se numără printre cele mai ridicate înregistrate vreodată.
Într-un mediu geopolitic contestat, europenii solicită din ce în ce mai mult o UE mai puternică și mai fermă, cu o independență economică consolidată și o politică comună de apărare și securitate.
Europenii consideră că aderarea la UE aduce beneficii
74 % dintre europeni și 70% dintre români afirmă că țara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE. Aproape șase din zece cetățeni ai UE (59 %) sunt, de asemenea, optimiști cu privire la viitorul UE, iar aproape trei sferturi dintre respondenți (73 %) afirmă că se simt cetățeni ai UE. Încrederea în UE rămâne la un nivel ridicat, 48 % dintre respondenți afirmând că au încredere în UE.
© Eurobarometru
Europenii doresc o UE mai puternică și mai fermă
Două treimi dintre respondenți (67 %) sunt de acord că Uniunea Europeană este un loc de stabilitate într-o lume tulburată. Sprijinul pentru consolidarea independenței economice a UE este copleșitor: 83 % consideră că Uniunea ar trebui să-și diversifice relațiile comerciale la nivel mondial.
Aproape opt din zece europeni (79 %) și aproape șapte din zece români (65%) sunt în favoarea unei politici comune de apărare și securitate între statele membre – al doilea rezultat ca importanță din 2004.
© Eurobarometru
Asigurarea păcii și a stabilității rămâne, de departe, acțiunea care va avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieții cetățenilor europeni pe termen scurt (selectată de 42 %), urmată de crearea mai multor oportunități de locuri de muncă (26 %), asigurarea aprovizionării cu alimente, servicii de sănătate și produse industriale în UE (25 %) și gestionarea migrației ilegale (24 %).
În ceea ce privește prioritățile bugetare ale UE, cetățenii ar dori ca bugetul UE să fie cheltuit pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și sănătate publică (42 %), educație, formare, tineret, cultură și mass-media (36 %) și apărare și securitate (35 %).
Europenii manifestă un sprijin record pentru euro
Sondajul Eurobarometru a înregistrat cel mai ridicat nivel de sprijin pentru moneda comună din UE (74%) și al doilea cel mai ridicat nivel de sprijin din zona euro (82 %). În ceea ce privește România, aproape 60% dintre români sprijină moneda unică euro.
© Eurobarometru
În ceea ce privește percepția asupra situației economiei europene, 46 % dintre europeni o consideră bună, în timp ce 46 % o consideră proastă. Majoritatea cetățenilor (49 %) consideră că situația economică europeană va rămâne stabilă în următoarele 12 luni.
Sprijin continuu și stabil pentru răspunsul UE la războiul din Ucraina
În fața războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, 81 % dintre respondenții europeni sunt de acord cu primirea în UE a persoanelor care fug de război, în timp ce peste trei sferturi dintre europeni (77 %) susțin acordarea de sprijin financiar și umanitar Ucrainei.
73 % dintre cetățenii UE susțin sancțiunile economice împotriva guvernului, companiilor și persoanelor fizice din Rusia, în timp ce aproape șase din zece (59 %) sunt de acord ca UE să acorde Ucrainei statutul de țară candidată, iar 57 % sunt de acord ca UE să finanțeze achiziționarea și furnizarea de echipament militar Ucrainei.
Invazia Rusiei în Ucraina rămâne cea mai importantă problemă cu care se confruntă UE (menționată de 26 %), urmată de imigrație (menționată de 20 %), situația internațională (19 %), precum și securitatea și apărarea (18 %). 77 % dintre respondenții europeni sunt de acord că invazia Rusiei în Ucraina reprezintă o amenințare la adresa securității UE.
COMISIA EUROPEANA
Eurobarometru: 72% dintre români recunosc importanța economiei sociale pentru bunăstarea societății
75 % dintre europeni recunosc importanța economiei sociale pentru bunăstarea societății, arată un nou Eurobarometru special.
O majoritate semnificativă susține acordarea unui sprijin suplimentar economiei sociale, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor economiei sociale (88 %), sensibilizarea opiniei publice (86 %), asistența pentru înființarea de organizații ale economiei sociale (86 %) și sprijinul financiar public direct (80 %).
În plus, un număr semnificativ de europeni (93 %) consideră că întreprinderile ar trebui să se ghideze după valorile economiei sociale, concentrându-se pe obiective sociale și de mediu, redistribuind profiturile și funcționând cu structuri de guvernanță democratice.
„Economia socială face parte din viața de zi cu zi a europenilor. Ea oferă locuri de muncă pentru peste 11,5 milioane de persoane și abordează provocări sociale majore, acordând prioritate oamenilor și planetei. Vom anunța noi măsuri pentru consolidarea economiei sociale a Europei în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a planului nostru de acțiune, care va avea loc anul viitor”, a dezvăluit Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
Conștientizarea economiei sociale
Conștientizarea economiei sociale este moderată și variază puternic între statele membre. 56 % dintre cetățenii UE au auzit de economia socială (de la 82 % în Malta la 34 % în Grecia). Însă familiarizarea cu semnificația acestui concept este semnificativ mai redusă: 12 % sunt „cu siguranță” familiarizați, iar 34 % sunt „oarecum” familiarizați. Conștientizarea și familiarizarea sunt mai ridicate în rândul persoanelor cu studii superioare și care locuiesc în orașe mari.
© Eurobarometru
Primirea de sprijin din partea organizațiilor din domeniul economiei sociale
Una din trei persoane (33 %) a declarat că a primit sprijin din partea unei organizații din sectorul economiei sociale la un moment dat, cel mai frecvent prin acces la oportunități de formare, educație sau angajare (10 %), urmat de primirea de bunuri precum alimente, îmbrăcăminte, mobilier sau rechizite școlare (9 %).
Impactul economiei sociale asupra bunăstării
61 % dintre respondenții europeni și 62% dintre cei români au afirmat că economia socială este importantă pentru bunăstarea lor personală, iar 75 % au afirmat că aceasta este importantă pentru bunăstarea societății din țara lor, opinie împărtășită și de 72% dintre români.
În toate statele membre, cu excepția Danemarcei, Spania și Suediei, respondenții au menționat cel mai frecvent sănătatea și asistența socială ca fiind sectorul în care organizațiile economiei sociale au cel mai mare impact; educația și formarea profesională, urmate de cultură, sport și timp liber, au fost următoarele sectoare menționate cel mai frecvent.
Nivelul de dezvoltare al economiei sociale
Jumătate dintre cetățenii UE consideră că sectorul economiei sociale este bine dezvoltat în țara lor (inclusiv 5 % care consideră că este foarte bine dezvoltat). 88 % consideră că autoritățile publice din țara lor ar trebui să elaboreze strategii și legislație pentru a sprijini organizațiile economiei sociale; 80 % susțin finanțarea publică directă a acestora.
România trebuie să își urmeze interesele, afirmă senatoarea democrată Jeanne Shaheen despre participarea lui Nicușor Dan la Consiliul Păcii: Este util să se vadă cu Trump
“Poporul român trebuie să ignore” raportul critic din Congresul SUA, afirmă o senatoare americană: Un document ideologic și partizan care nu duce nicăieri
ICI București anunță deschiderea apelului Incubation Space Program, dedicat startup-urilor aflate la început de drum care dezvoltă sau utilizează soluții bazate pe inteligență artificială
SUA promovează noi acorduri nucleare în Europa Centrală pentru a consolida securitatea energetică regională și cooperarea strategică cu aliații europeni
“Viziunea Giorgiei”: Înaintea publicării în SUA a unei cărți prefațate de Trump și Vance, Meloni se arată în dezacord cu Merz privind “influența MAGA în Europa”
Ministrul Finanțelor participă luni și marți la reuniunea ECOFIN de la Bruxelles: „Voi continua să promovez obiective importante pentru România”
Comisia Europeană va participa ca observator, la fel ca Italia, România și Cipru, la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, fără a adera la inițiativă
Premierul Marii Britanii sugerează înăsprirea legislației privind accesul copiilor la rețelele sociale. Printre opțiuni se numără stabilirea unei limite minime de vârstă pentru utilizarea acestora
Pentagonul a inclus temporar Alibaba și BYD pe lista companiilor asociate cu armata chineză, declanșând scăderi pe bursă în sectorul tehnologic chinez (FT)
Victor Negrescu solicită ca 20% din viitorul buget multianual al UE să fie alocat educației și formării competențelor
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
UE își actualizează Strategia pentru regiunea arctică. Kallas: Arctica a devenit linia de front a competiției globale pentru putere
Europol a destructurat o rețea de trafic de droguri sintetice care opera în UE. Rețeaua se angaja în activități de spălare de bani pentru a-și continua operațiunile ilicite
Ministerul Muncii și Banca Mondială facilitează dialogul regional privind reformele în serviciile sociale. Florin Manole: Dacă vrem servicii sociale care să conteze, trebuie să ieșim din zona de confort
Giorgia Meloni a discutat telefonic cu Donald Trump, căruia i-a transmis că amenințarea cu tarife vamale în chestiunea Groenlandei este „o eroare”
Președinții Braziliei și Comisiei Europene au sărbătorit acordul comercial UE-Mercosur. Ursula von der Leyen: Bine ați venit în cea mai mare zonă de liber schimb de pe planetă
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
-
INTERVIURI2 days agoEXCLUSIV România, R. Moldova și Ucraina vor semna un acord trilateral între agențiile de securitate cibernetică, anunță directorul DNSC la München: Industria cyber locală trebuie să fie parte activă
-
ROMÂNIA1 day ago“Triunghiul Odesa” România – Ucraina – Republica Moldova au convenit, la München, să lanseze Tripla Alianță Cibernetică
-
NATO4 days agoSUA propun oficial un “NATO 3.0” în care Europa să fie apărătorul convențional al teatrului european, susținută de puterea strategică americană. Discurs epocal al arhitectului strategiei de apărare a SUA
-
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago“În curs de destrămare”: (Dez)ordinea post-postbelică, “demolatorul” Trump și incertitudinea Europei – negare vs. acceptare a sfârșitului securității garantate de SUA? (raport MSC)
-
INTERNAȚIONAL1 week agoFinancial Times: Departamentul de Stat al SUA se pregătește să finanțeze think tank-uri aliniate mișcării MAGA în Europa