Miniștrii responsabili de piața internă și industrie din statele membre ale Uniunii Europene au purtat luni, 29 septembrie, o dezbatere de politică publică privind Fondul European pentru Competitivitate, unul dintre principalele instrumente prevăzute în bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034 (viitorul cadru financiar multianual – CFM).
Potrivit comunicatului oficial, statele membre au salutat Fondul European pentru Competitivitate ca pe un instrument esențial pentru reducerea deficitului actual de investiții, sprijinirea companiilor, atragerea capitalului privat și limitarea riscurilor asociate investițiilor.
Majoritatea delegațiilor au cerut o implementare rapidă a fondului și au insistat ca statele membre să fie implicate pe deplin în procesul decizional și în guvernanța acestuia. Delegațiile au subliniat, de asemenea, importanța luării în considerare a nevoilor atât ale companiilor, cât și ale investitorilor, ceea ce presupune proceduri simplificate, transparente și eficiente, cu o reducere la minimum a poverii administrative.
Măsuri de simplificare și abordarea „omnibus”
Miniștrii au discutat despre măsurile de simplificare, în urma prezentării primului raport de progres de către vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné. Deși sunt făcute eforturi pentru reducerea poverii administrative – în special prin așa-numitele pachete „omnibus” –, noile propuneri legislative continuă să aducă costuri semnificative pentru companii.
Discuțiile s-au concentrat pe găsirea unui echilibru între necesitatea unor noi reglementări și evitarea unor sarcini administrative inutile pentru mediul de afaceri, precum și pe rolul Consiliului Competitivitate de a se asigura că noile reguli sunt proporționale cu obiectivele urmărite.
Majoritatea miniștrilor au salutat raportul privind simplificarea și abordarea „omnibus” ca mijloc de reducere a poverii existente, subliniind însă că simplificarea nu trebuie confundată cu deregularea.
Pentru viitoarele propuneri legislative, numeroase delegații au cerut aplicarea principiilor unei mai bune reglementări, precum utilizarea sistematică a evaluărilor de impact (inclusiv teste pentru IMM-uri și verificări privind competitivitatea), evaluări ex-post, consultări cu părțile interesate sau verificări ale aplicabilității în practică. Mai multe delegații au subliniat și necesitatea digitalizării implicite a proceselor, precum și generalizarea principiului „one-in-one-out”, prin care orice nouă reglementare ar trebui să elimine una existentă (unele state au sugerat chiar trecerea la „one-in-two-out”).
A existat un consens general ca rolul Consiliului Competitivitate să fie acela de a monitoriza în continuare eforturile de simplificare și de a preveni introducerea unor poveri suplimentare în viitor.
„Președinția daneză este hotărâtă să reducă birocrația și povara asupra companiilor europene. În același timp, trebuie să ne asigurăm că noile reglementări ale UE nu introduc sarcini inutile. Mă bucur că vicepreședintele executiv Séjourné și-a prezentat astăzi viziunea asupra acestei misiuni importante. Vom continua cooperarea strânsă pentru o Europă mai puternică și mai competitivă”, a declarat Morten Bødskov, ministrul pentru industrie, afaceri și servicii financiare al Danemarcei.
Strategia pentru Piața Unică
Miniștrii au avut un schimb de opinii și pe tema strategiei pentru piața unică. La discuții a participat și Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei, președinte al Institutului Jacques Delors și autor al raportului „Much more than a market”.
Miniștrii și-au exprimat punctele de vedere cu privire la inițiativele digitale menite să faciliteze o tranziție digitală care să reducă povara administrativă și să fie adaptată nevoilor companiilor, precum și la implementarea unor proiecte digitale ambițioase la nivelul statelor membre și al mediului de afaceri.
