Institutul European din România (IER) a lansat, în data de 22 martie, cea de-a 13 serie de „Studii de Strategie și Politici – SPOS 2015”. (Studiile pot fi accesate aici).
La eveniment au luat cuvântul Gabriela Drăgan, Directorul General al Institutului European Din România, Cristian Marius Bădescu, Secretar de Stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Alina Bârgăoanu, prorector SNSPA și Președintele Consiliului de Administrație al IER și Florin Bonciu, membru în Consiliul Științific Consultativ al IER și prorector al Universității Româno-Americane.
De asemenea, au participat și reprezentanţi oficiali ai Administrației Prezidențiale, ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Institutului European din România, precum şi reputaţi experţi şi analişti în domeniile: afaceri europene, financiar-economic, securitate și politică externă.
În ceea ce privește cele 5 studii realizate în cadrul proiectului SPOS, Gabriela Drăgan, directorul IER, a precizat faptul că acestea reprezintă o radiografie a fenomenelor actuale, realizate cu mare obiectivitate și urmate de o serie de soluții menite să reducă consecințele negative și să ofere suport instituțiilor române și decidenților politici.

FOTO:IER
Așadar, echipele care au realizat aceste studii au fost atent selectate, cuprinzând persoane din mediul academic, cu vaste cunoștințe în domeniu.
„Cercetările au urmărit furnizarea unor elemente de fundamentare a politicilor din domenii precum: combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării și consolidare încrederii în valorile europene; cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova; industriile creative și potențialul lor de creștere în România; planul de investiții al Comisiei Juncker și potențialul impact asupra economiei românești; noile măsuri de combatere a fenomenului terrorist, propuse la nivel european, și impactul acestora asupra liberei circulații.”
Cristian Bădescu, secretar de stat, a subliniat faptul că aceste studii sunt fapte concrete ale exercițiului ce trebuie făcut de România pentru a fi mai credibilă la nivel european. „Urmărim interacțiunea dintre instituțiile guvernamentale și mediul academic, ceea ce este important pentru dimensiunea dezbaterii publice. Cele cinci studii reprezintă teme foartebine alese și care pot fi dezvoltate sau continuate.”
Totodată, secretarul de stat a mai precizat și faptul că România, „ca stat membru al UE trebuie să țină cont de tendințe, să aibă propriile viziuni și să le susțină la Bruxelles”, și să sprijine și încurajeze organizarea cât mai multor dezbateri publice.

Foto: IER
Alina Bârgăoanu a constat faptul că publicarea acestor studii contrazic tocmai ideea superficială conform căreia în România nu există dezbateri europene, insistând totodată asupra dialogului între diverse sectoare ale societății.
„În ceea ce privește cele cinci studii aprobate în Consilul de Administrație, putem observa faptul că există un fir roșu, toate atingând chiar și tangențial criza de model a UE. Aceasta poate fi definită drept incapacitatea UE de a proiecta prospertate și echilibru atât în interiorul granițelor, dar și în exterior, în imediata vecinătate. ”
Potrivit lui Bârgăoanu, euroscepticismul şi terorismul sunt o „excrescenţă a acestei incapacităţi a UE de a genera prosperitate”.
„Epoca consensului permisiv la nivelul statelor membre s-a încheiat. UE nu acţionează ca întreg, iar România va trebui să treacă prin dilema poziţionării. Ţara noastră va trebui să se poziţioneze pe chestiuni importante precum Brexit-ul, TTIP sau prelungirea sancţiunilor impuse Moscovei”, a mai spus prorectorul SNSPA.
În cadrul conferinței, secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Cristian Bădescu, a făcut, de asemenea, apel la mobilizare din partea României, ca membru al Uniunii Europene. „Ne aflăm într-o dimensiune interesantă în care comisia Juncker a lansat strategii, ca formă a unui proces de reflecție ce încearcă să definească viitorul UE. Trebuie să ținem cont de aceste tendințe, cu precădere de cele care ne avantajează și pe care va trebui să le susținem. Este foarte important ca, parcurgând această etapă a studiilor, să ajungem și la etapa în care propunerile legislative să devină un fapt. De aici derivă două tipuri de sugestii: pe de o parte cele de natură instituțional-organizatorică a cadrului legislativ, pe de altă parte cele substanțiale, și anume modalitatea în care ne definim obiectivele.”
În contextul actual al securității, „lupta împotriva terorismului reprezintă o prioritate. Terorismul este o amenințare la adresa identității culturale, religioase, a libertății de exprimare. Combaterea acestuia constituie rezultatul dat din coroborarea măsurilor economice și politice. România este un pilon al securității în zonă, fiind o parte componentă în lupta împotriva actelor de terorism”, este mesajul pe care l-a transmis Ana Birchall, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din cadrul Camerei Deputaților prin intermediul lui Mihai Sandu, consilier în cadrul aceleiași comisii.
.
.