COMISIA EUROPEANA
Supercalculatoare europene de nivel mondial: Comisia propune investiții de 1 miliard de euro
Published
4 years agoon
By
Violeta Dan
Comisia Europeană a prezentat pe 11 ianuarie o serie de măsuri al căror scop este de a construi o infrastructură de supercalculatoare europene de talie mondială, o inițiativă ce prevede ample investiții din partea UE și a statelor membre.
Având în vedere cantitatea de date tot mai mare și necesitatea de procesare a acestora, Comisia Europeană consideră că este necesară o investiți pentru a păstra competitivitatea și independența UE în domeniul economiei datelor. În prezent, în Uniunea Europeană se poate constata că, din ce în ce mai mult, oamenii de știință și industria își procesează datele în afara UE, pentru că la nivel european nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare a datelor. Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile.
Instituția executivă a UE își propune investiții totale de 1 miliard de euro până în 2020.
“Întreprinderea comună EuroHPC, o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing – HPC), pe care o va exploata pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware) și aplicații (software) care ar putea fi instalate pe aceste supercalculatoare. Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură.”
Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală, a declarat: „Supercalculatoare sunt motorul economiei digitale. Concurența este strânsă, iar UE a rămas în urmă: nu avem niciun supercalculator în topul 10 mondial. Prin lansarea inițiativei EuroHPC, dorim ca până în 2020 să le oferim cercetătorilor și întreprinderilor din Europa o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare, pentru a le permite să dezvolte tehnologii cum ar fi inteligența artificială și ă elaboreze aplicații de viitor uzuale în domenii precum sănătatea, securitatea sau ingineria.”
Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală și societate digitală, a adăugat: „Supercalculatoarele ocupă deja un rol major în cadrul principalelor evoluții și inovații tehnologice în multe domenii care afectează în mod direct viața de zi cu zi a cetățenilor europeni. Ne pot ajuta să dezvoltăm medicina personalizată, să economisim energie și să combatem schimbările climatice într-un mod mai eficient. O mai bună infrastructură europeană de tehnici de calcul superperformante are un mare potențial pentru crearea de locuri de muncă și reprezintă un factor esențial pentru digitalizarea industriei și creșterea competitivității economiei europene.”
Avantajele supercalculatoarelor
Tehnica de calcul de înaltă performanță este un instrument esențial pentru a înțelege și răspunde la marile provocări societale și științifice, cum ar fi depistarea precoce și tratamentul bolilor sau dezvoltarea unor noi terapii bazate pe medicina personalizată și de precizie. HPC este utilizat, de asemenea, pentru prevenirea și gestionarea catastrofelor naturale de mare amploare, în special pentru previzionarea traseelor uraganelor sau simulări de cutremur.
Infrastructura EuroHPC va facilita accesul industriei europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la supercalculatoare pentru a dezvolta produse inovatoare. Utilizarea calculului de înaltă performanță are un impact din ce în ce mai mare asupra industriilor și întreprinderilor, reducând semnificativ ciclurile de proiectare și producție, accelerând conceperea de noi materiale, limitând costurile, sporind eficiența utilizării resurselor și optimizând și reducând durata proceselor de decizie. De exemplu, datorită supercalculatoarelor, ciclurile de producție în industria auto pot fi reduse de la 60 la 24 de luni.
Tehnica de calcul de înaltă performanță este, de asemenea, esențială pentru sistemele naționale de securitate și apărare, de exemplu în elaborarea de tehnologii complexe de criptare, trasare și combatere a atacurilor cibernetice, în procedurile de investigare criminalistică sau în simulările nucleare.
–

You may like
-
Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire
-
SNSPA va dispune de 1,5 milioane de euro, alocate de Comisia Europeană, pentru creșterea gradului de mobilitate internațională a studenților, profesorilor și personalului administrativ din cadrul universității
-
Parlamentul European critică raportul Comisiei privind statul de drept în 2021 și cere negocierea unui mecanism permanent pentru protejarea valorilor UE
-
Comisia Europeană îndeamnă România să transpună integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
-
CE trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea obligației de transpunere a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale
-
Maia Sandu i-a solicitat Ursulei von der Leyen ca UE să elimine cotele de export pentru produsele moldovenești și să transfere cât mai rapid ajutorul financiar în gestionarea crizelor
COMISIA EUROPEANA
Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire
Published
3 hours agoon
May 20, 2022By
Andreea Radu
Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi, care stabilește condițiile adecvate pentru colaborarea digitală dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, informează comunicatul oficial.
Scopul este de a facilita comerțul internațional, de a scurta timpul de vămuire și de a reduce riscul de fraudă. Propunerea va contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți.
Eficiența vămuirii și a controalelor vamale este esențială pentru a permite desfășurarea fără probleme a schimburilor comerciale, asigurându-se totodată protecția cetățenilor, a întreprinderilor și a mediului în UE.
Odată ce ghișeul unic pentru vămi va fi pus în aplicare pe deplin, întreprinderile nu vor mai fi nevoite să prezinte documente mai multor autorități prin intermediul unor portaluri diferite. Mediul aferent ghișeului unic va permite autorităților vamale și altor autorități să verifice în mod automat dacă mărfurile în cauză respectă cerințele UE și dacă au fost îndeplinite formalitățile necesare.
La frontierele externe trebuie să se asigure respectarea a peste 60 de acte juridice nevamale ale UE, precum și a legislației nevamale naționale în domenii precum sănătatea și siguranța, mediul, agricultura, pescuitul, patrimoniul internațional și supravegherea pieței. Acest lucru necesită documente suplimentare pe lângă declarațiile vamale și afectează sute de milioane de mișcări de mărfuri în fiecare an.
Autoritățile statelor membre implicate în vămuirea mărfurilor la frontierele externe ale UE vor putea accesa informațiile electronice transmise de comercianți și vor putea face schimb de astfel de informații. Mediul aferent ghișeului unic pentru vămi va sprijini, de asemenea, verificarea automatizată a formalităților nevamale pentru mărfurile care intră sau ies din UE. Aceasta înseamnă că nu va mai fi necesar să se efectueze controale manuale ale documentelor pentru verificarea anumitor formalități nevamale.
Se preconizează că noile norme vor stimula fluiditatea comerțului transfrontalier și vor contribui la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți, în special prin economisirea de timp și prin simplificarea și automatizarea vămuirii.
Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi trebuie să fie aprobat de Consiliu și de Parlamentul European înainte de a trece prin procedura de adoptare formală.
Comisia Europeană salută acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii cu privire la inițiativa privind noul ghișeu unic al UE pentru vămuire, care facilitează schimbul de informații electronice transmise de comercianți între diferitele autorități implicate în vămuirea mărfurilor.
Ca pas următor, întreprinderile vor putea prezenta informațiile vamale și de reglementare necesare pentru importul, tranzitul sau exportul de mărfuri o singură dată, printr-un singur punct de intrare.
Respectând promisiunea președintei von der Leyen de a duce vămile UE la un nivel superior, inițiativa privind ghișeul unic al UE face parte dintr-un proiect ambițios de modernizare a controalelor vamale în următorul deceniu.
Planurile vizează facilitarea în continuare a schimburilor comerciale, îmbunătățirea controalelor de siguranță și de conformitate, sprijinirea tranziției digitale și ecologice și reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile și întreprinderile naționale.
Acordul dintre colegiuitori consolidează propunerea inițială a Comisiei, recunoscând în special responsabilitățile nefiscale ale autorităților vamale.
COMISIA EUROPEANA
Parlamentul European critică raportul Comisiei privind statul de drept în 2021 și cere negocierea unui mecanism permanent pentru protejarea valorilor UE
Published
22 hours agoon
May 19, 2022
Parlamentul European afirmă că evaluarea Comisiei privind statul de drept în UE este utilă, dar că mai sunt multe de îmbunătățit la nivel metodologic, potrivit unui comunicat.
Joi, 19 mai, Parlamentul a adoptat revizuirea raportului anual al Comisiei Europene privind statul de drept pentru 2021 cu 429 de voturi pentru, 131 împotrivă și 34 de abțineri.
Deficiențe metodologice
Deputații au fost dezamăgiți de faptul că, în ciuda sugestiilor Parlamentului, Comisia încă nu abordează numeroasele preocupări interconectate cu privire la starea întregii game de valori ale UE în statele membre. De asemenea, raportul ar trebui să facă diferența între încălcările sistemice și cele individuale ale valorilor UE și să efectueze o evaluare mai aprofundată și mai transparentă.
Mai mult, ar trebui să se îndepărteze de la „documentația descriptivă” și să se orienteze către o abordare „analitică și prescriptivă” care să identifice tendințele transversale, inclusiv posibilele vulnerabilități sistemice, la nivelul UE. În lipsa acestei abordări, raportul actual nu recunoaște în mod clar „procesul deliberat de regres al statului de drept” în Polonia și Ungaria și nu reușește să identifice deficiențele din alte țări ale UE. În același timp, Parlamentul afirmă că simpla prezentare a „deficiențelor sau încălcărilor de natură sau intensitate diferită” riscă să banalizeze probleme mai grave.
Sugestii pentru un cadru eficient
Salutând intenția Comisiei de a include recomandări specifice fiecărei țări în raportul din 2022, eurodeputații sugerează că ar trebui stabilită o legătură directă între concluziile raportului și activarea măsurilor corective, de exemplu articolul 7, condiționalitatea bugetară și procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene ( acestea din urmă ar trebui să fie declanșate automat).
De asemenea, ei solicită Consiliului și Comisiei să inițieze negocieri pentru un mecanism permanent și cuprinzător de protecție a valorilor UE.
Parlamentul mai propune înființarea unui „indice al statului de drept”, bazat pe o evaluare cantitativă a performanțelor fiecărei țări de către experți independenți și solicită, de asemenea, un „indice al spațiului civic european”, pentru a aborda obstacolele cu care se confruntă organizațiile și persoanele fizice în statele membre.
În ansamblu, raportul privind statul de drept la nivelul întregii UE, publicat pe 20 iulie 2021, evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19, care a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.
În ceea ce privește România, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale, care a fost abordată de atunci. La mijlocul lunii aprilie a acestui an, Ministerul Justiției a transmis Comisiei Europene, spre consultare, în cadrul MCV, proiectele legilor Justiției și ale Codurilor penale.
Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte.
Raportul constituie elementul central al mecanismului privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.
Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE
Astăzi, 19 mai, Comisia Europeană a publicat Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE, care marchează zece ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție. Aceasta reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienței sistemelor de justiție și date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiție. Ediția din acest an are o dimensiune comercială mai importantă.
Principalele constatări ale ediției din 2022 a tabloului de bord:
- Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: Dacă ediția din 2021 făcea bilanțul progreselor înregistrate de autoritățile judiciare în procesul de transformare digitală, tabloul de bord din 2022 ține seama și de efectele pandemiei de COVID-19. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, garantând, în același timp, un acces continuu și facil la justiție pentru toți. Cu toate acestea, constatările ediției din 2022 arată necesitatea ca statele membre să accelereze reformele de modernizare în acest domeniu, întrucât în unele state membre se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.
- Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele cu handicap: În ediția din 2022 a tabloului de bord al UE privind justiția s-au inclus în premieră date privind măsurile instituite pentru a sprijini persoanele cu handicap să aibă acces la justiție în condiții de egalitate. Deși toate statele membre au instituit cel puțin unele măsuri (cum ar fi amenajări procedurale), doar jumătate dintre statele membre oferă, de asemenea, formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor, la cerere.
- Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: începând din 2016, percepția publicului larg s-a îmbunătățit în 17 state membre. Cu toate acestea, începând cu anul trecut, percepția publică asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 14 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut.
- Garanții instituite pentru a spori încrederea investitorilor: În ceea ce privește accesul la justiție și impactul acestuia asupra încrederii investitorilor, a mediului de afaceri și a funcționării pieței unice, tabloul de bord din 2022 a inclus, de asemenea, date privind eficiența administrativă, garanțiile juridice în ceea ce privește deciziile administrative și încrederea în protecția investițiilor. Constatările arată că aproape toate statele membre au instituit măsuri pentru ca întreprinderile să primească compensații financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de inacțiunea organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere.
Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană îndeamnă România să transpună integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
Published
24 hours agoon
May 19, 2022By
Andreea Radu
Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României, Ciprului, Germaniei, Greciei, Ungariei , Irlandei , Luxemburgului, Poloniei, Portugaliei și Croației pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, informează comunicatul oficial.
Această directivă oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE.
Directiva stabilește instituirea unui obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 privind atingerea unei ponderi de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile și include măsuri de asigurare a faptului că sprijinul pentru energia din surse regenerabile este rentabil, precum și de simplificare a procedurilor administrative pentru proiectele privind energia din surse regenerabile.
De asemenea, aceasta facilitează participarea cetățenilor la tranziția energetică și stabilește obiective specifice de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în sectorul transporturilor până în 2030. În plus, aceasta consolidează criteriile pentru asigurarea durabilității bioenergiei. Termenul-limită pentru transpunerea directivei respective în dreptul intern a fost 30 iunie 2021.
În iulie 2021, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere tuturor statelor membre respective. Până în prezent, Croația, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia și România nu au reușit să furnizeze Comisiei informații clare și precise cu privire la dispozițiile naționale care transpun fiecare dispoziție a directivei, iar Ciprul, Grecia, Irlanda și Luxemburgul au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a directivei. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a se conforma obligației de transpunere și pentru a notifica Comisia.
În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Premierul Nicolae Ciucă: România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de femei aflate în topul managementului companiilor

Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

Primul demers al comunității de afaceri din România pentru mediu: eMAG, GreenTech și Fundația Conservation Carpathia lansează Angajamentul pentru Mediu

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului


Team2Share


Trending
-
PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago
Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European
-
G71 week ago
Premieră: Republica Moldova participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările G7, care va avea loc în Germania
-
NATO1 week ago
Decizie istorică: Finlanda a hotărât să intre în NATO și va depune “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică
-
U.E.1 week ago
Zelenski îi răspunde lui Macron: “A invita Ucraina într-o comunitate politică europeană şi a o ţine la distanţă este ca şi cum ai fi invitat la o cină în familie fără a ţi se oferi un scaun”
-
REPUBLICA MOLDOVA1 week ago
Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”