Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE au decis: Cu o zi înainte de Summitul G20, Uniunea Europeană anunță prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Țările membre ale Uniunii Europene au adoptat joi decizia prelungirii până la 31 ianuarie 2020 sancțiunile economice care vizează anumite sectoare ale economiei rusești, la o săptămână distanță după ce șefii de stat sau de guvern au decis, în unanimitate, să prelungească sancțiunilor împotriva Rusiei pentru încă șase luni ”din cauza neimplementării acordurilor de la Minsk”. Decizia intervine și cu o zi înainte de debutul Summitului G20 de la Osaka la care vor participa și marile țări europene, Rusia și șefii Comisiei Europene și Consiliului European

Potrivit unui comunicat al Consiliului remis CaleaEuropeană.ro, această decizie a fost luată ca urmare a informațiilor actualizate prezentate de cancelarul Merkel și de președintele Macron în cadrul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, referitoare la stadiul punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, de care este legată decizia de a menține sau nu sancțiunile.

În urma acestor informații actualizate, Consiliul European a solicitat reluarea de urgență a eforturilor de negociere, în vederea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, precum și adoptarea de măsuri menite să restabilească încrederea între părți. În acest context, liderii UE au convenit în unanimitate să mențină sancțiunile economice impuse Rusiei. Astăzi, Consiliul a adoptat această decizie în mod formal prin procedură scrisă.

Măsurile vizează sectorul financiar, sectorul energetic și sectorul apărării, precum și domeniul produselor cu dublă utilizare. Măsurile au fost introduse inițial la 31 iulie 2014, pentru o perioadă de un an, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina, și au fost consolidate în septembrie 2014.

Sancțiunile economice prelungite prin această decizie includ:

  • limitarea accesului la piețele de capital primare și secundare din UE pentru 5 mari instituții financiare ruse cu capital majoritar de stat și pentru filialele deținute în majoritate de acestea și stabilite în afara UE, precum și pentru trei mari societăți ruse din domeniul energiei și trei din domeniul apărării;
  • impunerea de interdicții la export și la import în ceea ce privește comerțul cu arme;
  • stabilirea unei interdicții la export pentru produsele cu dublă utilizare destinate unor scopuri militare sau unor utilizatori finali din domeniul militar din Rusia;
  • restricționarea accesului Rusiei la anumite tehnologii și servicii sensibile care pot fi utilizate pentru producția și explorarea petrolieră;

Pe lângă aceste sancțiuni economice, sunt, de asemenea, în vigoare mai multe măsuri ale UE ca răspuns la criza din Ucraina. Printre acestea se numără:

Consiliul European din 19 martie 2015 a legat durata sancțiunilor de punerea în aplicare în întregime a acordurilor de la Minsk, care era prevăzută să aibă loc până la 31 decembrie 2015. Deoarece acest lucru nu s-a întâmplat, sancțiunile au fost menținute.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Șeful diplomației spaniole, Josep Borrell, nominalizat oficial de țările UE pentru funcția de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate

Published

on

© European Parliament

Țările Uniunii Europene l-au nominalizat oficial pe șeful diplomației spaniole Josep Borrell pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, un pas formal după ce ministrul socialist spaniol a făcut parte din pachetul de nume agreat de liderii europeni la summitul maraton din 30 iunie – 2 iulie în urma căruia Ursula von der Leyen a devenit președinta Comisiei Europene, Charles Michel a fost ales președintele Consiliului European, iar Christine Lagarde va prelua șefia Băncii Centrale Europene.

Consiliul Uniunii Europene l-a numit oficial pe ministrul spaniol de externe după ce a primit unda verde din partea preşedintei alese a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 26 iulie, a declarat luni un purtător de cuvânt la Bruxelles pentru DPA, scrie Agerpres.

După ce va trece prin același proces de audieri în Parlamentul European ca toți ceilalți viitori comisari europeni, Borrell, cel care va fi și vicepreședinte al Comisiei Europene, va deveni al patrulea șef al diplomației europene și al doilea spaniol în funcția de Înalt Reprezentant după primul deținător al acestei poziții, Javier Solana, în perioada 1999-2009.

Pe numele său complet Josep Borrell Fontelles, acesta ocupă funcția de ministru de Externe la Madrid în guvernul socialist al lui Pedro Sanchez din iunie 2018, însă experiența sa politică este una vastă, atât la nivel național, cât și european. 

În perioada 1982-1991, ani de dominație socialistă a Spaniei, Borrell a ocupat mai multe poziții în ministere cheie la Madrid. Ulterior, între 1991-1996, a fost ministru pentru mediu și muncă publică în cadrul guvernării lui Felipe Gonzales.

Politicianul spaniol în vârstă de 72 de ani a fost membru al Parlamentului European în perioada 2004-2009 și preşedinte al instituției din 2004 până în 2007. El a condus Institutul Universitar European de la Florenţa din 2010 până în 2012. 

În calitate de președinte al Parlamentului European, Borrell a acordat o importantă vizibilitate procesului de extindere a Uniunii Europene către Est. Tot în această calitate, el a asigurat primirea oficială a celor 35 de eurodeputați români și 18 bulgari după aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Borrell a intrat și în atenția celor de la Politico Europe, care i-au dedicat în amplu material intitulat ”Josep Borrell, trimisul nediplomatic al Europei” și în care sunt prezentate pozițiile cu privire la Rusia, pe care a descris-o ”vechiul nostru inamic”, în timp ce a etichetat politica Statelor Unite în Venezuela drept o diplomație ”cowboy”.

Fiu al unui brutar dintr-un sat din Munții Pirinei, Borrell are origine catalană. Acesta a studiat economie și inginerie și a fost educat ulterior la Universitatea Stanford.

Potrivit Politico Europe, originile sale umile sunt un contrast în raport cu ceilalți nominalizați pentru funcțiile cheie în UE: Ursula von der Leyen este fiica unui înalt oficial european care a ocupat și funcția de prim-ministru al landului Saxonia Inferioară din Germania, iar tatăl lui Charles Michel a fost ministru de Externe al Belgiei și comisar european.

De la 1 noiembrie 2019, Borrell o va înlocui în funcția de Înalt Reprezentant pe Federica Mogherini.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Ana Birchall participă la reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din statele membre ale UE în cadrul Consiliului JAI din Helsinki

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul justiției, viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, interimar, Ana Birchall, va participa în perioada 18 – 19 iulie 2019, la lucrările reuniunii informale a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), organizată la Helsinki, potrivit comunicatului oficial.

Aceasta este prima reuniune a miniștrilor justiției și afacerilor interne sub Președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene. Începând din 1 iulie 2019,  Finlanda deține pentru a treia oară Președinția Consiliului Uniunii Europene  și va fi urmată în primul semestru al anului 2020 de Croația, în cadrul Trio-ului de Președinții deschis de Președinția română a Consiliului.

Pe agenda secțiunii dedicate justiției sunt incluse o serie de subiecte privind consolidarea spațiului de justiție, libertate și securitate al Uniunii Europene.

Potrivit comunicatului, miniștrii vor discuta despre consolidarea statului de drept  – independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție și importanța unui proces echitabil, precum și despre detenție și alternativele la aceasta în contextul cooperării judiciare în materie penală.

În cadrul dejunului de lucru miniștrii vor aborda și tema justiției civile europene în context multilateral. Totodată, în marja reuniunii JAI, Ana Birchall va avea o serie de întrevederi bilaterale cu omologi din statele membre UE.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul a adoptat concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU. Statele membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc

Published

on

© European Commission

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, ieri, 15 iulie, concluzii privind prioritățile UE pentru cea de a 74-a Adunare Generală a ONU (septembrie 2019–septembrie 2020). Aceste concluzii completează concluziile Consiliului UE privind consolidarea multilateralismului, care au fost adoptate la 17 iunie 2019.

Pe parcursul celei de a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite UE și statele sale membre se vor axa pe trei priorități care se consolidează reciproc:

  1.  Prevenirea conflictelor, pace și securitate
  2. O agendă pozitivă comună
  3. Implicarea cu privire la provocările globale

În comunicatul Consiliului UE sunt reitarate valorile comune ce stau la baza angajamentului UE: ”Angajamentul UE pentru o lume mai pașnică, bazată într-o mai mare măsură pe cooperare și mai echitabilă este întemeiat pe valori comune – pacea, democrația, drepturile omului, statul de drept, egalitatea de gen, dezvoltarea durabilă –, precum și pe angajamentul profund al UE față de un multilateralism eficace.”

În contextul global actual, UE urmărește să reafirme valoarea adăugată și relevanța ONU și să demonstreze că aduce beneficii cetățenilor din întreaga lume. ”UE va continua să colaboreze și să sprijine Organizația Națiunilor Unite, ca parte a eforturilor sale de a promova, a dezvolta și a reforma ordinea internațională bazată pe norme.”, se mai regăsește în comunicat.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending