Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat miercuri cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, despre Ucraina, subliniind securitatea globală și riscurile economice care ar putea decurge din continuarea agresiunii rusești, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

„Secretarul Blinken… a transmis că dezescaladarea și diplomația sunt calea responsabilă de urmat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentul, Ned Price, într-o declarație.

Securitatea globală și riscurile economice generate de o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei au figurat în timpul convorbirii telefonice, a adăugat Departamentul.

La rândul său, ministrul de externe chinez Wang  Yi a declarat joi că toate părțile implicate în problema Ucrainei ar trebui să rămână calme și să se abțină de la acțiuni care stârnesc tensiuni și amplifică criza, relatează Agerpres.

„Toate părțile ar trebui să abandoneze complet mentalitatea de Război Rece și să formeze un mecanism de securitate europeană echilibrat, eficient și durabil prin negociere”, a spus Wang. „Preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate ar trebui să fie luate în serios și rezolvate.”

Într-o aluzie la preocupările Moscovei cu privire la extinderea NATO în Europa, Wang a adăugat că „securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare”.

Îngrijorările la nivel mondial cresc în legătură cu o potențială invazie rusă în Ucraina, în condițiile în care zeci de mii de soldați ruși au fost staționați la graniță în ultimele săptămâni.

Ca răspuns, SUA și alte state membre NATO au desfășurat în ultimele două săptămâni eforturi diplomatice intense cu Rusia pentru dezamorsarea situației de securitate, furnizând totodată întăriri militare Ucrainei.

De asemenea, SUA și aliații săi din NATO au declarat că sunt pregătiți pentru orice eventualitate.

Rusia, care are o relație istorică tulbure cu Ucraina, a alimentat o insurgență în estul fostei republici sovietice care a ucis peste 13.000 de persoane din 2014. În acel an, Rusia a confiscat, de asemenea, Crimeea după răsturnarea unui guvern de la Kiev care se împotrivise eforturilor de a se apropia de Europa.

Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina, susținând în schimb că masarea de trupe la granița cu Ucraina se datorează propriilor temeri de securitate. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

China se opune adesea „interferențelor externe” în modul în care sunt conduse alte țări. Dar a fost deosebit de reticentă în a se exprima împotriva aliatului său strategic apropiat, Rusia, care este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și care se află adesea în conflict cu aceleași puteri occidentale ca și China.

În timpul convorbirii cu Blinken, Wang a avertizat, de asemenea, Washingtonul să „înceteze să mai intervină” în Jocurile Olimpice de iarnă. Beijingul speră să transforme Jocurile de săptămâna viitoare într-un triumf al puterii soft.

Dar pregătirea a fost umbrită de un boicot diplomatic condus de SUA din cauza situației drepturilor omului din China, în special față de minoritatea musulmană uigură din regiunea Xinjiang.

„Cea mai urgentă prioritate în acest moment este ca SUA să înceteze să mai intervină în Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing”, a declarat Wang. El a adăugat că Washingtonul trebuie, de asemenea, „să înceteze să se mai joace cu focul” în problema Taiwanului.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a anunţat miercuri că va trimite echipamente neletale Ucrainei şi va ajuta Kievul să adune informaţii şi să contracareze atacuri cibernetice pe măsură ce Rusia îşi consolidează prezenţa militară la graniţele sale, informează Reuters, potrivit Agerpres. 

Justin Trudeau a mai spus că guvernul său va prelungi cu trei ani şi va dubla dimensiunea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene denumite Operation Unifier. „Odată cu creşterea tensiunilor şi agresiune nejustificată a Rusiei, Canada va fi acolo pentru a oferi sprijin continuu Ucrainei astfel încât aceasta să se poată apăra”, a declarat Trudeau reporterilor.

Canada va înfiinţa, de asemenea, un grup operativ şi îşi va extinde capacitatea diplomatică – inclusiv la Kiev – pentru a coordona sprijinul acordat Ucrainei, a declarat ministrul de externe Melanie Joly.

„Diplomaţia este singura cale viabilă de urmat pentru Rusia. Orice agresiune ulterioară va avea consecinţe serioase, inclusiv sancţiuni coordonate, iar Canada este pregătită”, a subliniat Joly.

Ministrul apărării, Anita Anand, se va deplasa în Letonia şi Ucraina “în zilele următoare” pentru a vizita forţele canadiene din aceste ţări, a declarat Trudeau. „Aproximativ 200 de militari canadieni se află deja în Ucraina ca parte a misiunii de instruire care a fost oferită “celor peste 30.000 de soldaţi ucraineni”, a spus Anand.

Premierul Trudeau a declarat că misiunea de instruire va fi prelungită cu trei ani, cu un cost de 340 de milioane de dolari canadieni, iar alţi 60 de soldaţi canadieni se vor alătura celor deja prezenţi în Ucraina. Numărul total al acestora ar putea ajunge la nu mai puţin de 400, a precizat premierul canadian.

De asemenea, Trudeau a spus că echipamentul neletal va include, printre altele,”blindaj, optică şi lunete”, iar Anand a precizat că va include echipamente de supraveghere.

Săptămâna trecută, UE și Canada și-au reiterat apelul către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina, în același timp respingând încercările Moscovei de submina fundamentele securității europene și de a redefini acordurile de securitate și sferele de influență.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

“Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.