Președintele macedonean, Gjorge Ivanov, le-a solicitat joi concetățenilor săi, în cadrul discurului susținut de la pupitrul Adunării Generale a ONU, să nu voteze la referendumului din 30 septembrie privind schimbarea numelui țării, o condiție esențială pentru aderarea statului la UE și NATO, informează AFP, citat de Agerpres.
”În calitate de cetăţean, am luat decizia: pe 30 septembrie nu voi merge la vot”’, a afirmat Gjorge Ivanov în discursul său adresat Adunării Generale a ONU.
”Şi sunt convins că voi, concetăţenii mei, veţi lua aceeaşi decizie înţeleaptă”, a adăugat el.
Cu trei zile înainte de scrutin, preşedintele macedonean a afirmat că un ”da” la acest referendum ar transforma această ţară mică din Balcani într-un stat ”semi-suveran”, având ”un drept de autodeterminare erodat”.
Dimpotrivă, în cazul în care referendumul eşuează, ”vor fi create alte posibilităţi de discuţie”, a dat el asigurări.
”Pentru a ajunge la un acord durabil şi realist, trebuie să discutăm, nu să impunem cu forţa, avem nevoie de respect reciproc şi nu de dispreţ”, a mai spus el la ONU.
Miniştrii de externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat în localitatea de frontieră Prespes, în Grecia, acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, în prezența Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, dar și a comisarului european pentru politica de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn.
Artizanul împreună cu omologul său grec Alexis Tsipras al acestui acord, Zaev a declarat la începutul lui iulie că procedura de validare ar urma să se încheie până la ”15 ianuarie” 2019.
Macedonia, câmp de luptă unde Occident, Rusia și China se confruntă
Schimbarea numelui Macedoniei reprezintă o condiție esențială pentru deschiderea căii aderării statului la NATO și Uniunea Europeană, depășind obiecțiile Greciei față de utilizarea unui toponim pe care îl consideră ca fiind al său.
Potrivit unui articol publicat pe Politico Europe, Bruxelles-ul dorește să aducă Macedonia pe drumul normalității. Rusia privește, de asemenea, cu mare atenție acest referendum, dar, mai ales, rezultatul său. A pierde Muntenegru – micul stat balcanic care s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice în 2017 – ar putea fi considerată o nenorocire. A pierde și Macedonia ar arăta neglijență din partea Moscovei.
Astfel, ambasada Rusiei la Skopje a devenit un cuib de spioni, al treilea și cel mai mic vârf al acestui triunghi balcanic care include Belgradul și Sofia. Condusă de miticul Oleg Scherbak, un fost coleg de clasă al actualului ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ambasada a dezvoltat o mașină puternică de spionaj. În mod oficial se mândrește cu cinci ofițeri de informații: unul este specializat în chestiunea energiei și doi vorbesc perfect albaneza și sunt responsabili cu tratarea minorității naționale.
Lucrul acesta a putut fi observat și în cadrul manifestațiilor pro-occidentale, desfășurate pe 17 septembrie, când mii de macedoneni au participat la un marș desfășurat în centrul capitalei Skopje pentru a-și arăta sprijinul față de aderarea Macedoniei la NATO și UE, dar și față de schimbarea numelui țării.
Janko Bacev – care se opune schimbării numelui țării – președintele partidului numit Macedonia Unită, singurul partid pro-rus din mica țară balcanică, a fost și el prezent la proteste, fluturând un steag al Rusiei.
Interes față de Macedonia poate fi observat nu doar din partea Rusiei, dar și din parte Chinei. Beijing-ul urmărește să creeze ”un nou drum al mătăsii” între Europa Centrală și portul său din Grecia, Pireu, cumpărat de grupul chinez de transport maritim Cosco, în luna aprilie a anului 2016 cu 368.5 milioane de euro. Una dintre modalități de a crea acestă cale de legătură este aceea de a menține starea de tensiune în Balcani.
Occidentul încearcă să se erijeze în contrapondere, prin sprijinirea mișcării care militează pentru schimbarea numelui Macedoniei care va deschide ușa aderării la UE și NATO, lucru care poate fi privită și prin lupa vizitelor succesive pe care secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenber, cancelarul german, Angela Merkel, dar și cancelarul austriac, Sebastian Kurz, stat care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, le-au făcut cu aproximativ trei săptămâni înainte de referendumul programat pe data de 30 septembrie.
Dacă Macedonia este pierdută în favoarea NATO, China rămâne fără singurul drum disponibil spre Europa, având în vedere că acesta poate trece doar prin trei state – Albania, Bulgaria și Macedonia – iar primele două sunt deja membre ale Alianței.
În eventualitatea în care macedonenii vor decide schimbarea numelui țării, Macedonia de Nord va începe lungul proces de aderare la UE.
Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.
În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.
Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.
