Mai multe mii de macedoneni au participat duminică la un marș, desfășurat în centrul capitalei Skopje pentru a-și arăta sprijinul față de aderarea statului la NATO și UE și față de schimbarea numelui țării, anunță Reuters, citat de Agerprs.
”UE şi NATO reprezintă drumul sigur, pentru noi nu există alternativă”, le-a spus premierul macedonean, Zoran Zaev, participanţilor, care s-au oprit în faţa reprezentanţei UE din Macedonia.
El i-a îndemnat pe oameni să voteze în favoarea unei decizii ”istorice” pe 30 septembrie.
Miniştrii de externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat în localitatea de frontieră Prespes, în Grecia, acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, în prezența Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, dar și a comisarului european pentru politica de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn.
Artizanul împreună cu omologul său grec Alexis Tsipras al acestui acord, Zaev a declarat la începutul lui iulie că procedura de validare ar urma să se încheie până la ”15 ianuarie” 2019.
Rezultatul referendumului rămâne incert, pentru că opoziţia de drepta, ostilă oricărui compromis cu Atena, ar urma să îndemne să se voteze ”nu”.
În cazul unui rezultat pozitiv, o revizuire constituţională urmează să fie validată de Parlament, însă cu o majoritate de două treimi. Or Guvernul Zaev nu dispune de această majoritate.
Însă lansarea soluşionării acestei dispute a dat deja primele rezultate pe teren diplomatic pentru Macedonia.
Alexis Tsipras a avertizat însă că dacă Guvernul macedonean nu reuşeşte să obţină o adoptare a revizuirii constituţionale, ”invitaţia NATO este anulată, iar negocierile cu UE nu se mişcă”.
Țările membre ale Uniunii Europene au convenit la 27 iunie să amâne decizia de a începe discuțiile de aderare cu Macedonia și Albania până anul viitor, cu condițiile ca cele două țări balcanice să efectueze mai multe reforme, îndeosebi în direcția combaterii corupției și a luptei împotriva crimei organizate, se arată în documentul concluziilor Consiliului Afaceri Generale desfășurat la Luxemburg. Conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker și a fost una dintre temele principale ale președinției bulgare la Consiliul UE.
Deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, anunțate pentru iunie 2019, ar putea fi realizată sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ce se va desfășura între 1 ianuarie – 30 iunie 2019.
Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.
În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.
Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.
