Connect with us

INTERVIURI

Teodor Necșoiu, Directorul General al Optoelectronica 2001 SA, interviu pentru CaleaEuropeană: Vom participa alături de alte două firme la competiția din iunie care va defini consorțiul ce va construi un laser destinat apărării

Published

on

Teodor Necșoiu, Directorul General al Optoelectronica 2001 S.A., una dintre cele mai importante companii dedicate cercetării, cu capital integral românesc, a anunțat în cadrul interviului acordat în exclusivitate  pentru CaleaEuropeană că firma pe care o reprezintă va lua parte, alături de alte două companii europene, la competiția privind construirea unui laser de mare putere în domeniul apărării. Laserul va putea fi folosit la distrugerea dronelor sau rachetelor, Uniunea Europeană alocând 5 milioane de euro, într-o primă fază, pentru realizarea acestui proiect care trebuie finalizat până la finalul anului 2027.

Necșoiu a luat parte la expoziția Black Sea Defense & Aerospace (BSDA) 2018, cea mai mare conferință și expoziție de apărare, securitate și aeronautică din estul Europei care a reunit la Romaero Băneasa, între 16 și 18 mai, peste 270 de expozanţi din domeniile apărării, securităţii cibernetice şi aeronauticii. 

Redăm mai jos interviul integral:

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Suntem la Optoelecronica, pe platforma de la Măgurele, unde recent, în mod oficial, România a devenit deținătoarea celui mai puternic laser din lume, o companie de tradiție cu foarte mulți ani de cercetare în spate și sperăm cu foarte mulți ani în față.

Director general Teodor Necșoiu: Și noi vă mulțumim foarte mult că ne oferiți această ocazie să prezentăm câteva elemente care vizează compania noastră și să sperăm că acest lucru reprezintă un început care poate avea dimensiuni de salt înainte pentru activitățile noastre.

D.C. Când ați început activitatea? Sunteți de aproape o viață în acest domeniu, dar aș dori să vorbim despre momentul în care au fost puse bazele Optoelectronica și modul în care a evoluat această companie.

T.N. Optoelectronica are o istorie iar această istorie se identifică și cu repartiția mea la Facultatea de Electronică și Radiolocații a Academiei Militare Tehnice. Repartiția mea din 1972 pe platforma de fizică atomică în departamentul de laser al fostului Institut de Fizică București. Împreună cu colegii cu care am fost repartizați atunci, în 1972, am dezvoltat acest domeniu culminând în 1985, 87, cu crearea unei secții speciale de producție, de aparatură specială pentru destinație militară. Sunt mulți ani iar în această perioadă am elaborat și primele programe de optoelectronică cu destinație militară, pe care le-am multiplicat cu colaborări în Polonia, în Bulgaria, în Ungaria și în China. Noi am fost parteneri în cadrul acestor cercetări cu aceste țări. Am fost parteneri destul de bine poziționați, scopul nostru fiind acela de a face dispozitive speciale cu laser, dispozitive care vizau dotarea tehnicii militare cu astfel de echipamente, cu laser.

Optoelectronica actuală s-a înființat în anul 2000, dar printr-o serie de prefaceri, de transformări care au avut loc pe platforma de fizică atomică, care au culminat cu realizarea acestei societăți, Optoelectronica 2001 S.A. Anul 2001 are o simbolistică aparte, pentru că se afla la confluența mileniilor, fiind o societate privată, cu capital integral românesc care are un număr de 35 de persoane (cercetători, tehnicieni și persoane de înaltă calificare) care își desfășoară activitatea în cadrul unei secții de producție din cadrul unității.

D.C. Dumneavoastră ați înființat această companie când România nu era nici țară membră NATO, nici stat membru UE. Din punct de vedere militar s-au întâmplat multe lucruri, dar și din punct de vedere economic, dacă ne gândim la UE și NATO. După 18 ani de activitate, în care România a pierdut foarte multe milioane de români, mulți dintre ei forță de muncă foarte bine calificată – se vorbește de pierderile din zona de cercetare acolo unde lipsa de acces la tehnologie și salariile scăzute i-au determinat pe mulți să plece. Cum ați reușit să țineți peste 30 de specialiști în această companie și care sunt principalele lor preocupări?

Foto: CaleaEuropeană.ro

T.N. Trebuie să vă spun cu sinceritate că am avut și noi oameni care au lucrat la noi, iar în momentul de față activează în Canada, Germania, SUA. Este adevărat că nu au fost mulți, dar câțiva au fost și au plecat. Nu am putut să-i oprim, n-am putut să aplicăm nicio metodă. Dar oamenii, în general, au plecat după 90. Până în 90, nu.

Laboratorul de dispozitive speciale cu laser, cum îi spuneam noi DSL – dispozitive speciale cu laser, a fost un laborator în care noi eram, mi-aș putea permite, un brand în zona aceasta, în tot fostul lagăr socialist, noi și polonezii aflându-ne pe o poziție avansată. Realizam lasere pentru aplicații militare, proiectam, realizam și multiplicam. Așa se face că multă din tehnica militară de până în 1990 a fost dotată cu echipamente optoelectronice făcute de acest Laborator de dispozitive speciale cu laser.

D.C. Care este situația la acest moment?

T.N. Optoelectronica 2001 S.A. este o societate privată, dar este o societate de cercetare în științele fizicii și știință avansată. Este o societate privată și românească care este organizată de la început dezvoltând trei compartimente: un compartiment de cercetare-dezvoltare, un compartiment de producție, printr-o secție de producție și un compartiment administrativ.

Am ținut cont când am construit aceste departamente. Activitățile care s-au derulat, se derulează și se vor derula în aceste departmante vizau activități sau direcții de cercetare care au segment de piață bine conturat și bine definit. Așa se face că departamentul de cercetare și dezvoltare are și înainte de 2000, chiar după 90, tematici de cercetare care au fost preluate de la fostul Laborator cu dispozitive speciale cu laser, care funcționase până în anii 90, printre acestea fiind cercetări de fizică din domeniul ultravioletelor, vizibil și infraroșu, apropiat în îndepărtat, cercetări din domeniul optoelectornicii echipamentelor cu laser, cercetări în domeniul micro-opticii, o serie de produse din domeniul de contrafaceri (holograme) pe care le fabricăm în cadrul unor linii, secții de producție.

Tot în cadrul departamentului de cercetare desfășurăm activități de cercetare care vizează realizarea de echipamente pentru detecția documentelor false. Am fost nevoiți să dezvoltăm acest domeniu ca urmare a acțiunilor externe și am realizat și o mică linie de fabricație capabilă să producă astfel de echipamente în totalitate. Echipamentele au fost realizate de noi cu câteva colaborări.

Echipamentele, concepția, proiectarea, softul aferent au fost realizate în cadrul Optoelectronicii. Așa se face că la competițiile naționale și internaționale am reușit să câștigăm și am livrat cu 4 ani în urmă peste 70 de echipamente complexe de detectare a documentelor false în toate ambasadele de pe mapamond. A fost o mare realizare pentru noi, o recunoaștere a potențialului tehnico-științific, și am continuat apoi să dezvoltăm acest domeniu, gândindu-ne și la posibilitățile din țara noastră. Așa se face că Poliția de Frontieră, în majoritatea echipamentelor de detectare a documentelor false, este dotată cu echipamente făcute la noi, livrate prin cadrul unor licitații naționale.

Așa se face că acest domeniu ne-a permis să dezvoltăm colateral și domeniul de identificare a persoanei. Echipamentele de identificare a persoanei vizează identificarea persoanei prin ochi, față sau papilare. Echipamentele biometrice au fost realizate și omologate la noi, fiind primul echipament omologat. Din păcate, până în momentul de față – echipamentul a fost omologat acum 3 ani – nu am putut să valorificăm pe piață pentru că nu au fost cerințe pe zona naostră, dar sperăm că se vor lansa astfel de competiții și vom fi prezenți la astfel de competiții.

D.C. Am avut privilegiul să vă întâlnesc la expoziție, la Black Sea Defense&Aerospace, la cea de-a 15-a ediție de la București, care a avut loc zilele trecute. Vă refereați la un proiect de anvergură cu care intenționați să obțineți sprijin european și finanțare, dar și parteneriate importante în domeniul laserului. Ne puteți spune despre ce este vorba?

T.N. Avem șase proiecte strategice, printre care tehnologii de realizare a unor module fotovoltaice în sensul creșterii eficienței acestor module fotovoltaice. Noi vrem să depășim bariera celor 20% ca eficiență prin implementarea unor tehnologicii holografice difractive. Actualmente sunt 14 module operaționale. Această folie difractivă folosită este un concentrator de radiație solară optic.

Un al doiela proiect importat este asimilarea unor tehnologii avansate de acoperire a suprafețelor metalice. Acesta presupune că, acoperind suprafața unui material care se impune să fie dur și se impune să fie rezistent la coroziune.

Un al treilea proiect este asimilarea unor platforme complexe de identificare a persoanei și prin recunoaștere facială și papilare, combată cu sistemele de detecție a documentelor false.

Suntem în faza de finalizare a lobaratorului de expertize criminalistice privat. Avem procedurile întocmite.

Ultimul proiect mare este asimilarea unui laser de mare putere. Noi avem experință în realizarea de laser, e adevărat, de mai mică putere, pe care până în 90, i-am furnizat Armatei.

Ne propunem să realizăm laseri de putere mai mare cu apliație industrială, dar ne-am propune și să realizăm laseri cu puteri și mai mari pentru aplicațiile militare. Aceată posibilitate ne este oferită de ideea de în comunitatea europeană a fost lansat un proiect pentru construirea unui laser de 100 de kW putere continuă pentru nevoie de apărare, laserii aceștia fiind plasați pe anumiți vectori spațiali, vectori tereștri, vectori navali.

Sunt bucuros ca în cadrul expoziției să discut cu mai multe firme care au expertiză în sensul acesta, având deschiderea să participăm alături de ei în cadrul unui consorțiu care se va defini în luna iunie care să aibă ca sarcină să asimileze un astfel de echipament, fiind destinat pentru distrugere de obiecte de tip dronă, rachetă, etc.

Am găsit două firme cu care să depunem documentele pentru a merge la competiția aceasta, care va fi în luna iunie și cu gândul că Uniunea Europeană va aloca 5 milioane de euro într-o primă fază de realizare a acestui proiect și câteva miliarde de euro pentru realizarea unui sistem din acesta, pus pe un vector care se va defini ulterior și care va trebui să fie finalizat până în anul 2027.

Sunt tare bucuros că am găsit și firme care au fost încântate să participe la această competiție, totul este să pregătim materialele, pentru că sunt și alte firme din Europa care vor participa la această competiție.

Cu această ocazie ne vom putea pune în valoare experința și poziționarea noastră în zona aceasta, de realizări de lasere de mare putere în domeniul optoelectronicii, pentru aplicații militare.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

VIDEO INTERVIU cu Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, despre viitorul Agenției care de 20 de ani activează în slujba dezvoltării regionale: Miliardele de euro care revin României nu trebuie cheltuite, ci ele trebuie să aibă un impact real asupra dezvoltării

Published

on

©️ ADR Nord-Est

Luna trecută, Agenția pentru Dezvoltară Regională Nord-Est, motor al dezvoltării regionale în regiunea Moldovei, a aniversat 20 de ani de la înființare, într-un amplu eveniment desfășurat la Piatra Neamț și care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Directorul Vasile Asandei ne-a povestit, într-un interviu acordat în exclusivitate, cu ce beneficii s-au concretizat cele două decenii de activitate în slujba dezvoltării regionale.

Calea Europeană: Anul acesta celebrați 20 de ani de existență și de activitate în beneficiul cetățenilor și al dezvoltării regionale în Regiunea Nord-Est. Care ar fi principalele momente cheie în evoluția ADR Nord-Est?

Vasile Asandei: Primul moment important este înființarea Agenției, în urmă cu douăzeci de ani. Apoi, au fost mai multe momente importante, ași menționa momentul aderării României la Uniunea Europeană, când am devenit organism intermediar pentru Programul Operațional Regional. În cel de-al doilea exercițiu, din perioada 2014-2020, un moment cheie este demararea realizării strategiei de specializare inteligentă a regiunii, care are un efect important în prezentul și în viitorul regiunii. Un alt moment important este deschiderea biroului de la Bruxelles. De asemenea, un moment important este deschiderea celui mai frumos și inspirațional spațiu dedicat tinerilor antreprenori – Rubik Hub din Piatra Neamț. Sunt doar câteva din momentele esențiale ale activității noastre. 

Calea Europeană: De-a lungul activității ADR Nord-Est și îndeosebi după aderarea României la UE, ați sprijinit implementarea a peste 1000 de proiecte regionale în valoare de aproape 1 miliard de euro. Cum și-au lăsat aceste proiecte amprenta asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor?

Vasile Asandei: În primul rând, trebuie să facem o comparație. Să ne imaginăm cum arătau orașele regiunii noastre în urmă cu 15 ani și cum arată astăzi. Dincolo de cifre, acesta este primul impact. Efectiv, cum arată orașele astăzi, și nu numai orașele. Cum arată cele câteva sute de firme care au primit finanțare de la noi, cum arată comunitățile locale care au fost implicate în proiecte alături de noi și împreună cu parteneri din Europa. Și mai ales, cum arată comunitatea noastră regională astăzi, face ca pentru viitor să existe șansa să progresăm mult mai rapid decât am făcut-o până astăzi. 

Calea Europeană: ADR Nord-Est face parte dintr-o solidă rețea de organisme europene de profil și este singura Agenție pentru Dezvoltare Regională din România care deține un birou de reprezentare la Bruxelles. Cum vă ajută aceste pârghii pentru a atrage mai multe fonduri, mai multe beneficii și mai multe oportunități pentru dezvoltare?

Vasile Asandei: Primul lucru important este accesul la informație. Informația dă putere. Suntem membri în board-ul Asociațiilor de Dezvoltare Regională din Europa și membrii în board-ul Asociației Inovative din Europa. Asta face să avem acces foarte direct și rapid la informațiile de la Bruxelles, iar noi, mai departe, am construit o rețea de comunicare cu parteneri din regiune, prin care îi informăm și îi implicăm în proiecte europene. Pe această cale, câteva zeci, dacă nu câteva sute de parteneri din regiune au fost implicate în proiecte finanțate direct de la Bruxelles. 

Calea Europeană: Unul dintre cele mai importante rezultate pe care le-ați înregistrat în ultimii ani se referă la dezvoltarea și stimularea antreprenoriatului. În acest sens, ADR Nord-Est a pus bazele Rubik Hub, cel mai mare spațiu dedicat spiritului antreprenorial din Nord-Estul României. Care este impactul și rolul pe care acest hub îl are în ecosistemul de dezvoltare a regiunii?

Vasile Asandei: Cel mai important impact pe care îl are Rubik Hub este schimbarea modului de a gândi și crearea unei comunități creative care oferă șansa tinerilor de a face lucruri pe care puteau să le facă doar în străinătate: stimularea creativității, asocierea unui număr mare de oameni cu inițiativă și cu experiență care creează o pepinieră extrem de importantă pentru viitorul acestei regiuni. 

Calea Europeană: După 20 de ani de activitate, cuantificați în fonduri europene atrase, proiecte implementate, premii și recunoaștere a activității și consolidare a cooperării între cele șase județe din regiune, ce urmează? România va beneficia, în perioada de programare financiară 2021-2027, de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare cu o creștere de peste 7 miliarde de euro. Ce vă propuneți pentru următorul deceniu?

Vasile Asandei: Este o veste bună și o veste foarte provocatoare pentru noi. Următorul exercițiu financiar, cu siguranță, va aduce, așa cum arată lucrurile astăzi în faza de negociere, o sumă cu mult mai mare pentru România. Această sumă va fi orientată în principal către dezvoltarea competitivității regiunii, către specializare inteligentă, către transfer tehnologi și așa mai departe. La prima vedere, aceste lucruri pot părea că nu răspund neapărat nevoilor noastre, dar în fond ele răspund nevoilor noastre. Dacă ne ocupăm în prea mare măsură de infrastructură și în prea mică măsură de dezvoltarea economică a regiunii, șansa noastră de progres va fi mică. Prin urmare, este îmbucurător pentru noi că am făcut pașii de care am vorbit până acum, în sensul de a ne pregăti pentru creșterea competitivității, de a investi în antreprenoriat, în transfer tehnologic, de a aduce alături de noi actori care vor fi implicați în acest proces și este foarte important ca miliardele de euro care vor reveni României în următorul exercițiu să nu fie cheltuite, ci să aibă un impact adevărat asupra dezvoltării. Este ceea ce ne dorim și sperăm că se va întâmpla în următorul exercițiu.


Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a marcat 20 de ani de activitate printr-un eveniment, organizat la Piatra Neamț la 16 aprilie, care a reunit peste 200 de colaboratori din administrația publică locală, mediul universitar și mediul privat. Cele două decenii în slujba Regiunii Nord-Est au fost celebrate echipa ADR Nord-Est alături de liderii regionali și locali, de oameni de afaceri, dar și de Șeful Unității pentru România din cadrul DG Regio din Comisia Europeană. Evenimentul a fost transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro.

Urmăriți și VIDEO ADR Nord-Est, motorul dezvoltării regionale din Moldova, aniversează 20 de ani de activitate
Citiți și ADR Nord-Est a celebrat 20 de ani de activitate în slujba dezvoltării regionale. Directorul Vasile Asandei: ”Devenirea noastră se datorează în mare parte partenerilor, beneficiarilor și colaboratorilor noștri”

În cei 20 de ani de activitate, peste 250 de actori locali publici și privați au fost beneficiari ai acțiunilor de schimb de experiență și instruire, 650 de IMM-uri au beneficiat de consiliere pentru internaționalizare și inovare, 900 de tineri antreprenori au fost instruiți și 135 startup-uri au fost create, 10 Planuri de Acțiune Locale pentru Energie Durabilă și Climăau fost realizate pentru Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui, Moinești, Roman, Bicaz, Siret, Comuna Victoria-Iasi și 6 Planuri Locale de Acțiune pentru protejarea patrimoniului cultural pentru municipiile Bacău, Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Vaslui și Iași. În același timp, 6 clustere din Regiunea Nord-Est sunt premiate de Asociația Europeana a Clusterelor cu “eticheta bronz”, doar ca urmare a implicării lor în initiațive internaționale.

De asemenea, în actuala perioadă de programare financiară 2014-2020, pentru cele 1.089 milioane euro alocate Regiunii Nord-Est au fost depuse 1.328 de cereri de finanțare , din care au fost deja contractate 505 proiecte în valoare de 753 milioane de euro, care vor fi transpuse în investiții în dezvoltare urbană, eficiență energetică în clădiri publice, infrastructură de transport rutier, infrastructură, medicală, socială și educațională, valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural, dezvoltarea competitivității IMM-urilor, inovare si transfer tehnologic. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PPE organizează un summit și în România pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a oferit un interviu pentru Calea Europeană cu o zi înainte de summitul Popularilor Europeni din Sibiu, organizat în marja summitului șefilor de stat și de guvern ai UE din 9 mai.

În timpul interviului, eurodeputatul liberal a explicat importanța organizării summitului PPE și cel al șefilor de stat în Sibiu chiar de ziua Europei și a subliniat modul în care România este văzută la nivel european în această perioadă.

„Este un eveniment extrem de important pentru că se discută strategia pentru Uniunea Europeană si faptul că ce se întâmplă la Sibiu și că va rămâne în istorie declarația de la sibiu”. „Este un moment important pentru Europa și România.”, a menționat eurodeputatul.

Marian-Jean Marinescu se află la Sibiu pentru a participa la summitul PPE, fiind o  întâlnire pregătotitoare summitului de la Sibiu, totodată fiind „singura familie politică din Parlamentul European care se întrunește aici la Sibiu.

Imaginea pozitivă a României „se crează prin astfel de evenimente, iar România va fi pe buzele tuturor  și sper în același timp să mai reparăm din imaginea creată din actuala guvernare.”, a precizat europarlamentarul.

„Este important că PPE organizează un summit și în România, pentru că PNL este un partid care contează pentru această familie politică din PE, acesta fiind unele motive dintre care PPE organizează acest summit.”

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

INTERVIU Corina Crețu, comisar european și candidat PRO România la alegerile europene, mesaj de la Chișinău: Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles!

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook (În imagine: Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Iurie Leancă, viceprim-ministru pentru integrare europeană, Guvernul Republicii Moldova - mai 2018)

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri, iar vocea lor este auzită la Bruxelles, este mesajul cu care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat al formațiunii Pro România la alegerile europene din 26 mai, merge joi la Chișinău, vizită ce are loc în contextul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Crețu a vorbit despre beneficiile majore pe care le-a adus apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, amintind că un proiect major – construirea conductei de gaze Iași-Ungheni – a fost realizat cu contribuția semnificativă și esențială a prim-miniștrilor României și Republicii Moldova de la acea vreme, Victor Ponta și Iurie Leancă, ambii candidați ai formațiunii Pro România la alegerile din 26 mai.

Calea Europeană: Sunteți în vizită în Republica Moldova, pe care ați vizitat-o oficial în calitate de comisar european. Acum, în calitate de candidat Pro România la alegerile europene, vă aflați la Chișinău pentru a promova valorile europene și apropierea Republicii Moldova și cetățenilor săi de UE. De ce ați considerat că este important pentru dumneavoastră să fiți aici?

Corina Crețu: În mai 2018, acum un an, am efectuat o vizită oficială în calitate de comisar european, când am participat la inaugurarea Orășelului European din Ungheni. Am avut atunci și întâlniri cu partidele politice, dar și cu tinerii despre care trebuie să spun că sunt entuziaști în privința Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare vizită a mea în Republica Moldova are o mare încărcătură emoțională. Bunicii mei din partea mamei provin din această regiune. De altfel, activitatea mea de până acum a fost legată, într-o formă sau alta, de Republica Moldova. În 2005 am fost observator din partea OSCE pentru alegerile parlamentare din martie 2005, organizate în Republica Moldova. Apoi, în calitate de eurodeputat, am făcut parte din Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova 2007.

Calea Europeană: Ce mesaj le veți transmite cetățenilor Republicii Moldova, o țară care până nu demult era considerată campioana Parteneriatului Estic? Ce beneficii au cetățenii Republicii Moldova din apropierea față de Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi, de la Chișinău, este acela că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles! Apropierea Uniunii Europene față de Republica Moldova este o certitudine și vă pot da câteva exemple: 66% din exporturile și 50% din importurile Republicii Moldova sunt acum cu țări ale Uniunii Europene; statele Uniunii Europene reprezintă cele mai importante surse de investiții străine în Republica Moldova; Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova, cu o medie de 100 milioane de euro anual. Totodată, din 2015, datorită programului Erasmus, peste 2000 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de experiențe de studiu în universitățile europene. Și acestea sunt doar câteva exemple. Cel mai răsunător rămâne, firește, faptul că începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză. De altfel, în perioada aprilie 2014 – aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără vize. De aceea, cred că indiferent de tensiunile politice existente într-un moment sau altul, Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a continua drumul său european.

Calea Europeană: Atât în calitate de comisar european, dar și de candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European, ce puteți promite cetățenilor din Republica Moldova? Cum arată prezentul și viitorul cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Uniunea Europeană rămâne fermă în demersul său de consolidare a relației politice cu Republica Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană beneficiază de relații economice privilegiate, prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Avem un exemplu concret prin cooperarea dintre Republica Moldova și regiunile învecinate de la granița cu România, acolo unde UE a contribuit la construirea conductei de gaze Iași-Ungheni, având ca scop creșterea gradului de securitate energetică. O contribuție esențială la demararea și concretizarea acestor lucrări au avut-o prim-miniștrii României și Republicii Moldova de la momentul respectiv, Victor Ponta, respectiv Iurie Leancă, ambii candidați ai Pro România la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Vreau să amintesc faptul că pentru o cooperare și mai strânsă între Republica Moldova și UE, în februarie 2018 a fost prezentată planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, sub forma Cadrului Unic de Sprijin UE – Moldova 2017-2020. Bugetul acestui cadru este de 384 de milioane de euro axat pe patru domenii de intervenție. Unul este dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv creșterea economică durabilă și incluzivă, protecția socială și sănătatea, cu o anvelopă financiară de până la 121,8 milioane de euro. Un al doilea domeniu este legat de consolidarea instituțiilor și buna guvernare, inclusiv statul de drept și securitatea, cu o finanțare de până la 69,6 milioane de euro. Cel de-al treilea este axat pe conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, cu o alocare de până la 87 de milioane de euro. Al patrulea domeniu vizează mobilitatea și contactele interumane, inclusiv sprijinul pentru obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor și educația, formarea și cercetarea, cu o anvelopă de 28,4 milioane de euro. Această asistență se va centra pe livrarea de rezultate tangibile pentru cetățeni și trebuie să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Asistența va continua să fie condiționată, aceasta fiind monitorizată și evaluată cu regularitate. Exact așa cum spuneam, Uniunea Europeană rămâne ferm angajată obiectivului de consolidare a relației politice cu Republica Moldova.

Calea Europeană: Iar exemplele pot continua dacă ne gândim la Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, la implicarea Republicii Moldova în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, forum a cărei președinție este asigurată în prezent de către România.

Corina Crețu: Dacă îmi permiteți, așa cum vă spuneam, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Ați menționat Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Da, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană finanțează acest program prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați) şi Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE care se învecinează. Bugetul programului transfrontalier este de 81 milioane de euro pentru proiecte intre Republica Moldova si Romania. Proiectele vizează: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului şi a rețelelor şi sistemelor comune de transport, provocări comune în domeniul siguranței şi securității.

Și acesta nu este unicul program de finanțare și cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova. Mai avem Programul Operaţional comun “Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020 cu un buget total de 49 de milioane de euro ce are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

V-ați referit și la Strategia Dunării. Trebuie să spun: Strategia Dunării este, în acest sens, o șansă pentru Republica Moldova, care stă pe picior de egalitate cu alte 13 state, atât membre ale UE, cât și din afara UE. Republica Moldova este lider, împreună cu Austria, pe obiectivul numărul 9 al acestei strategii: investiția în oameni și dezvoltarea de abilități.

Calea Europeană: Discutăm despre foarte multe proiecte, despre bani europeni pentru programe strategice de cooperare, însă cum simt cetățenii că apropierea față de Uniunea Europeană le face viața mai bună?

Corina Crețu: Proiectele și programele strategice menționate sunt cadrul larg, însă sprijinul și asistența pe care UE le oferă în vederea dezvoltării Republicii Moldova sunt cuantificate și prin exemple cât mai aproape de cetățean. Să vă dau câteva cifre și date. De pildă, centura ocolitoare a Ungheniului a beneficiat de o finanțare de 8,6 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un număr de 200.000 de cetățeni au beneficiat de efectele pozitive ale proiectelor care țin de apă-canal. În municipiile Nisporeni, Vărzărești și Grozești au fost construite infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă. În consecință, aproximativ 15.700 de persoane beneficiază de apă potabilă sigură și care corespunde standardelor. În mai mult de 225 de școli, grădinițe, centre comunitare și sătești au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, astfel încălzirea a devenit mai bună și mai ieftină. 47 dintre aceste situri au fost echipate, de asemenea, cu sisteme de apă caldă încălzite pe baza de energie regenerabilă. Au fost înființate 35 de noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în comunități în acest domeniu. Nu în ultimul rând, aceste evoluții au diversificat sursele de alimentare cu energie ale țării. Au fost înființate 10 incubatoare de afaceri în zonele Leova, Ștefan Vodă, Rezina, Singerei, Cosnita, Cedir Lunga, Nisporeni, Cimișlia, Cahul și Călărași. În anii 2015-2017, peste 900 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de mobilitatea Erasmus + pentru a studia și a preda în Uniunea Europeană. Au fost finanțate 11 proiecte de consolidare a capacităților care implică universități. Republica Moldova a fost, de asemenea, prima țară din Parteneriatul Estic care a fost asociată programului Orizont 2020, prin intermediul căruia UE susține cercetarea și inovarea în vederea încurajării integrării în spațiul european de cercetare. Sunt proiecte concrete, care demonstrează faptul că Uniunea Europeană nu este ceva abstract, ci este o realitate cât se poate de palpabilă, spre care și Republica Moldova tinde.

Calea Europeană: Cu o paletă atât de largă de proiecte și cazuri concrete, vedem o implicare a Uniunii Europene în a livra bunăstare în Republica Moldova care ne duce cu gândul la faptul că potențialul acestei relații este încă neexplorat în integralitatea sa. Ca o concluzie, ce urmează pentru relația dintre UE și Republica Moldova?

Corina Crețu: Închei spunând că locul Republicii Moldova este, cu certitudine, în marea familie europeană. Prin efortul administrației și prin implicarea cetățenilor, sunt sigură că viitorul va confirma acest lucru!

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending