Connect with us

Traian Băsescu

Traian Băsescu îi solicită lui Klaus Iohannis șapte măsuri urgente: Fără ele, menținerea stării de urgență va împinge România în criză economică profundă

Published

on

Fostul președinte Traian Băsescu îi solicită actualului șef al statului, Klaus Iohannis, ca decretul privind extinderea stării de urgență să prevadă creșterea masivă a capacității de testare a populației privind noul coronavirus pentru a controla răspândirea acestei pandemii. De asemenea, eurodeputatul PMP solicită de asemenea instituirea unei carantine severe, motivând că “proporția populației afectate este mult mai mare decât cea oficial măsurată prin prea puține teste”.

“Domnule Preşedinte, este urgent! Câteva lucruri care trebuie scrise în Decretul de extindere a Stării de Urgență:

1.Anularea nerespectării dreptului la viață intimă, familială și privată;
2.Extinderea timpului de circulație pentru pensionari la 3 ore;
3.Creșterea masivă a numărului de teste pentru a se evita ca oamenii infectați să moară în casele lor fără asistență medical. Ce fac Vela, Arafat si Despescu prin limitarea numărului de teste este crimă împotriva românilor.
4.Carantină severă pentru că proporția populației afectate este mult mai mare decât cea oficial măsurată prin prea puține teste.
5.Accelerarea contractării de împrumuturi pentru relansarea șantierelor de contrucții pe Autostrada Transilvania, pentru punerea în funcțiune și extinderea sistemului de irigații.
6.Asigurarea de echipamente de protecție individuală și reluarea producției industriale în zone unde nu sunt focare de infecție.
7.Ridicarea oricărei restricţii pentru actvitatea pe şantierele de construcţii, cu luarea măsurilor de protecţie sanitară pentru muncitori.

Fără aceste măsuri, menținerea Stării de Urgență necesară în acest moment din punct de vedere sanitar va impinge România într-o situație de criză economică profundă”, a scris Traian Băsescu, pe pagina sa de Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis este așteptat să emită marți decretul de prelungire a stării de urgenţă cu încă 30 de zile, până la data de 16 mai, fiind necesară și aprobarea documentului de către Parlament. Decretul privind starea de urgență va produce efecte de îndată ce va fi publicat în Monitorul Oficial.

Pe 6 aprilie, şeful statului a anunţat că “va fi nevoie de prelungirea stării de urgenţă“.

România este în stare de urgență din data de 16 martie, perioadă în care au fost adoptate opt ordonanțe militare cu măsuri menite să combată răspândirea virusului SARS-CoV-2. Între aceste măsuri amintim intrarea în carantină a două localități – Suceava și Țăndărei -, suspendarea zborurilor spre și dinspre toate zonele roșii, îndeosebi țările europene și SUA, restricționarea circulației cetățenilor la deplasări de strictă necesitate sau în interes profesional dacă situația o impune, creșterea amenzilor pentru cei care nu respectă regulile și obligarea cetățenilor să își asigure cheltuielile de carantină dacă nu respectă regulile de izolare și de carantină. De asemenea, a fost suspendat și exportul cerealelor și al zahărului, precum și cumpărarea de pachete majoritare de acțiuni la companiile energetice.

Până astăzi, 14 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 6.879 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 1.051 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 332 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 246 de noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 241 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 23.645 de persoane. Alte 67.268 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 70.097 de teste.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu interpelează Comisia Europeană: Ce posibilități are România să acorde ajutoare de stat pentru o tranziție echitabilă în comparație cu Germania sau Franța?

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Traian Băsescu a interpelat marți, în plenul Parlamentului European, Comisia Europeană pe tema ajutoarelor de stat pentru climă, protecția mediului și energie, solicitând executivului european să explice care sunt posibilitățile ca România să primească ajutoare de stat.

“Pentru a accelera procesul de trecere la ”economia verde”, Comisia propune 14 domenii care pot beneficia de ajutoare de stat (transporturi, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, închiderea activităţilor pe bază de cărbune, infrastructura energetică, eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, decontaminare, marilor consumatori etc.). Lăudabil, dar: Impactul asupra concurenţei și a schimburilor comerciale va fi major pentru că statele nu au acelaşi potential de a asigura ajutoare de stat propriilor economii pentru a garanta o tranziție echitabilă”, a transmis Băsescu.

Eurodeputatul român a adresat astfel trei întrebări Comisiei Europene, solicitând răspunsuri în acest sens:

1.Ce posibilități de a acorda ajutoare de stat pentru închiderea activităţilor pe bază de cărbune are România, comparativ cu Germania?

2.Ce posibilități de a acorda ajutoare de stat pentru transportul feroviar are România, comparativ cu Germania sau Franţa?

3. Ce potențial de a acorda reduceri de taxe la energia electrică pentru marii consumatori, ex: producători de oţel sau aluminiu, are România, comparative cu Luxemburg sau Franţa?.

“Asigurarea unei tranziţii echitabile prin corectă alocare de resurse financiare este obligatorie”, a conchis el.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, în plenul Parlamentului European: Răspunsul la creșterea prețului energiei trebuie căutat în deciziile Uniunii Europene transmise industriei și populației fără o analiză asupra efectelor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Răspunsul cu privire la creșterea prețurilor la energie trebuie căutat în propriile decizii ale Uniunii Europene, este de părere europarlamentarul PMP Traian Băsescu, într-o intervenție pe care a susținut-o miercuri în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg.

Băsescu a participat miercuri la o dezbatere în plen pe tema eficienței energetice, energiei regenerabile și nevoii de a preveni sărăcia energetică.

Asistăm la o creștere a prețul energiei cauzată de instabilitatea pieței. De ce am ajuns aici? Răspunsul trebuie căutat în propriile noastre decizii, obiective și propuneri transmise pieței, industriei și populației fără o analiză asupra efectelor“, a spus el.

Fostul președinte al României a oferit și câteva exemple în acest sens.

Certificatele de emisii se tranzacționează pe o piață liberă dar speculativă, pe care Comisia refuză s-o reglementeze, ceea ce a dus la dublarea prețului acestora în ultimele 10 luni“, a indicat el.

Apoi, Băsescu a făcut trimitere și la refuzul Comisiei Europene de a accepta energia nucleară ca energie curată, ceea ce este greu și de înțeles și de acceptat.

“Ne grăbim să anunțăm posibile certificate de emisii pentru transporturi, fără a ști dacă avem cu ce înlocui propulsia cu combustibil greu a navelor maritime și propulsia cu motorină a camioanelor de mare tonaj”, a mai criticat acesta.

Europarlamentarul român a subliniat că este nevoie de obiective realiste și că “trebuie menținute gazul și energia nucleară până când vom avea energia verde cu care să le înlocuim”.

Energia din surse regenerabile reprezintă un obiectiv necesar, dar dacă doar o evocăm fără s-o avem, va rezulta o instabilitate a pieței, o accentuare a sărăciei energetice și implicit o respingere a programului ”Green Deal” de către populație. Și poate o măsură extrem de eficientă ar fi ca domnul Timmermans să se ocupe de alt domeniu decât de ”Green Deal”, a conchis Traian Băsescu.

În contextul creșterii prețurilor la gaze și al îngrijorărilor legate de impactul asupra consumatorilor și întreprinderilor, deputații europeni, Consiliul și Comisia au dezbătut modul în care se poate aborda criza, informează Parlamentul European într-un comunicat.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

În timpul dezbaterii în plen, deputații europeni au solicitat o anchetă privind manipularea pieței de către actori statali și non-statali, precum și speculațiile de pe piața europeană a carbonului, pentru a măsura impactul pe care acești doi factori îl au asupra prețurilor. Mulți au insistat asupra necesității unor măsuri imediate pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili de creșterea facturilor.

Mai mulți eurodeputați au solicitat creșterea capacității de stocare a gazelor și crearea unor programe comune de achiziție de gaze – replicând modelul folosit pentru vaccinuri – și utilizarea Green Deal ca o oportunitate pentru îmbunătățirea securității și independenței energetice. Alți deputați europeni au afirmat că această criză este rezultatul unei abordări a energiei bazate pe piață și al acțiunii speculatorilor de pe piață și au cerut ca prețurile energiei să fie plafonate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, după reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Amintim că preşedintele Klaus Iohannis a solicitat discuţii în Consiliul European, “cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, între care prim-miniștrii Cehiei și Irlandei, Andrej Babis si Micheal Martin.

Președintele a subliniat “necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.

De asemenea, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie în România, premierul Florin Cîțu, în prezent interimar, declara luni că Guvernul va lua în considerare această soluție dacă la nivelul UE există „o masă critică” de țări care să înghețe prețurile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentul PMP Traian Băsescu a criticat marți, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ideea cooperării cu Rusia fără a avea în vedere acțiunile Moscovei de destabilizare a zonei de la frontiera estică a Uniunii Europene.

“De acord cu nevoia de cooperare cu Rusia, subliniată în raport. Dar până la coperare trebuie să constatăm” câteva aspecte, a menționat Băsescu, enumerând cinci situații coexistente.

Rusia a ocupat prin forţă teritorii a trei state asociate UE (Moldova, Ucraina, Georgia). Rusia desfăşoară campanii virulente de dezinformare specifice războiului hibrid, în toate statele din Parteneriatul Estic, dar şi în state membre UE; De pe teritoriul Rusiei se lansează frecvent atacuri cibernetice împotriva unor obiective din UE și NATO. Prin concentrarea de resurse militare în Crimeea şi Kaliningrad, Rusia este o ameninţare directă şi explicită la securitatea Uniunii și a NATO. Adesea Rusia utilizează gazele exportate în Uniune ca pârghie de influenţare a deciziei politice“, a transmis europarlamentarul român.

El a arătat că strategia europeană de reducere a dependenței energetice de Rusia este o hârtie fără valoare atâta timp cât conducta Nord Stream 2 devine o realitate, gazoductul fiind deja finalizat, iar autoritățile competente din Germania fiind așteptate să omologheze această infrastructură care va spori livrările de gaze rusești către Europa via Germania.

Rezultatul dependenţei noastre de importurile de gaze din Rusia este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii. Și atunci, care sunt pilonii politicii noastre externe față de Federația Rusă? Eu nu știu!“, a conchis Traian Băsescu.

 

Ulterior dezbaterii la care a participat Traian Băsescu, Parlamentul European a adoptat raportul cu privire la viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia.

Raportul a fost aprobat cu 494 de voturi pentru, 103 împotrivă și 72 de abțineri.

Conform unui comunicat oficial, Parlamentul European face o distincție clară în evaluarea stării relațiilor dintre UE și Rusia între poporul rus și regimul președintelui Vladimir Putin.

Acesta din urmă este, spune Parlamentul, o “cleptocrație autoritară stagnantă condusă de un președinte pe viață înconjurat de un cerc de oligarhi”.

Cu toate acestea, deputații subliniază că un viitor democratic pentru Rusia este posibil și că Consiliul trebuie să adopte o strategie a UE pentru acest scenariu, care să cuprindă stimulente și condiții pentru consolidarea tendințelor democratice interne.

În text se mai afirmă că UE trebuie să își reducă dependența de gazul, petrolul și alte materii prime rusești, cel puțin cât timp președintele Putin este la putere.

În acest sens, Pactul european pentru o Europă verde și stimularea noilor resurse vor juca un rol geopolitic crucial.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA3 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA4 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA4 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO5 hours ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

RUSIA4 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA1 day ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending